UPDATE Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor IPS Pimen a murit, la o lună după ce a fost confirmat cu coronavirus

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor IPS Pimen, în vârstă de 90 de ani, a încetat din viaţă miercuri, la o lună după ce a fost diagnosticat cu coronavirus, scrie news.ro.

• Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților va fi înmormântat la Mănăstirea Sihăstria Putnei

UPDATE 8.10 Grupul de Comunicare Strategică a anunțat miercuri dimineață alte 4 decese din cauza COVID-19, printre pacienții decedați aflându-se și prelatul: „Bărbat 90 ani, județ Suceava, preot. Dată confirmare: 20.04.2020. Dată deces: 19.05.2020. Comorbidități: HTA, boală cardiacă ischemică”.

”Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen s-a mutat la Domnul! Dumnezeu să-l odihnească!”, este anunţul postat pe pagina de Facebook a Trinitas Tv, postul de televiziune al Patriarhiei.

Conform agenţiei de presă a Patriarhiei, arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor a încetat din viaţă miercuri, în jurul orei 0:50, la Institutul „Matei Balş” din Capitală, în urma unui al doilea atac de cord.

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen a fost confirmat cu coronavirus în 20 aprilie, când a fost transferat de la Spitalul Judeţean Suceava la Institutul „Matei Balş”, cu un elicopter, el având simptome severe de pneumonie.

Născut în localitatea Greabănu, judeţul Buzău, în 25 august 1929, el a devenit călugăr în 1951.

Şi-a făcut studiile medii la liceul din Râmnicu Sărat şi la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamţ. În 1951 a devenit călugăr, cu numele Pimen. A urmat studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, iar apoi a făcut studii de specializare la Universitatea din Koln.

IPS Pimen a fost stareţ al Mănăstirii Putna, preot duhovnic la Mănăstirea Văratec, preot la Mănăstirea Durău, muzeograf la Mănăs­tirea Putna şi stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava.

La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo­litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, cu titlul de Sucevea­nul. În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în ianuarie 1991, a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991.

El a redeschis mai multe lăcaşuri care fuseseră închise în perioada comunistă, printre care Mănăstirea Voroneţ şi Mănăstirea Humorului.

Înaltul prelat a fost în centrul mai multor controverse după Revoluție încoace.

Una dintre ele este legată de demersurile de intrare în posesie a peste 160.000 de hectare de pădure din județul Suceava, demers pierdut în 2017 definitiv în instanță. Romsilva a anuntat ca a castigat definitiv procesul de Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei, care revendica 166.813 hectare de paduri. Terenul urias fusese dat de fostul premier Adrian Nastase catre Arhiepiscopia Sucevei. Procesul a durat 16 ani și s-a judecat la mai multe instante din tara.

Arhiepiscopul a spus la vremea respectivă că procesul s-a desfăşurat „după calapodul regimului sovietic”.

Nu este singurul proces pierdut. În 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a colaborat cu Securitatea.

Decizia a venit după patru ani de procese.

Pe 9 octombrie 2007, CNSAS a decis că arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a colaborat cu Securitatea, furnizând informaţii cu privire la colegi ai săi şi unii membri ai diasporei, din perioada în care s-a aflat în misiune în Occident, trimis de Biserică.

Arhiepiscopul Pimen ar fi avut doua nume de cod: “Sidorovici” si “Petru”. Primul folosit de fosta Securitate, al doilea de Directia de Informatii Externe. Pimen ar fi avut misiuni in tara si in strainatate in calitate de colaborator al Securitatii si ar fi scris note informative inclusiv despre alti prelati.

Arhiepiscopul Pimen a contestat verdictul de colaborare la Curtea de Apel Suceava, pe 8 ianuarie 2008. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au anulat, pe 5 iunie 2009, decizia CNSAS privind colaborarea cu Securitatea a arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, după ce admiseseră excepţia de nulitate invocată de avocatul arhiepiscopului privind hotărârea Consiliului. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, pe 31 martie 2010, recursul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii la decizia Curţii de Apel Bucureşti în cazul arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, şi a trimis dosarul spre rejudecare la această instanţă.