UPDATE Iordache, la dezbaterea CCR privind protocoalele: Situația este mai gravă decât în comunism / Procuror: E cel puțin surprinzător că o putere a statului afimă despre statul în care funcționează că este totalitar

Vicepreședintele Camerei Deputaților, deputatul PSD Florin Iordache, a susținut miercuri, în pledoaria sa de la Curtea Constituțională privind protocoalele, că situația din 2009 ar fi cu mult mai gravă decât ceea ce se întâmpla în perioada comunistă. Iordache a mai susținut că, în baza procotoalelor din 2009 și 2016, SRI ar fi acționat ca organ de cercetare penală, depășindu-și atribuțiile. Reprezentantul Parchetului General la dezbateri a spus că această situație a protocoalelor a fost asimilată cu justiția stalinistă, ceea ce este cel puțin surprinzător: „O putere a statului afimă despre statul în care funcționează ca putere că este totalitar”.

”Sunteți astăzi chemați să dați o decizie care să condamne legăturile secrete dintre Servicii și instituții care au chemat să perpetueze abuzurile din România. Vă solicit să admiteți acest conflict de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul, ÎCCJ precum și alte instanțe care trebuie să înfăptuiască justiția prin lege. Ministerul Public și-a încălcat propriile uzurpând competențele Parlamentului, a investit SRI cu competențe de cercetare penală, conferind prin acte secrete competențe pe care Parlamentul nu le-a prevăzut sau interzis. Ministerul Public, prin acțiunea sa a adus atingere și atributului constituțional al ICCJ și a celorlalte instanțe, asa cum e definit în articolele 124 și 126 din Constituție. Prin protocoalele secrete cu SRI, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a interferat în activitatea de judecată într-un mod în care judecătorii nu aveau cum să îl cunoască atâta timp cât aceste protocoale erau secrete, aceștia judecând în fapt fără să cunoască temeiul protocoalelor secrete care cuprind proceduri în afara legii și proceduri împotriva legii”, a susținut Iordache, citat de Mediafax.

Iordache a insistat că situația ar fi fost mai gravă decât ceea ce se întâmpla în perioada dictaturii comuniste.

”Situația de după 2009 e mult mai gravă, ca și cea din perioada comunistă pentru că, la fel ca în perioada comunistă, organele securiste puteau să facă investigare penală. Lazăr a afirmat că aceste protocoale sunt niște metodoligii de lucru și nu au caracter de lege. Această afirmație e complet cinică și falsă. Atât protocolul din 2009 și cel din 2016 merg mult dincolo de competențele legii. Aceste norme au avut efecte concrete, materializându-se prin probe necunoscute atât instanțelor, Constau în obiectul cooperării în „constituirea de echipe comune în baza unor planuri de acțiune comune. Adică mult peste ceea ce legea permitea. Modalitatea de punere în practică a mandatelor de supraveghere era împotriva legii. Competența SRI de a face acte premergătoare a depășit limitele fixate de legiutor. Practic prin această prevedere din protocol s-a revenit la forma articolului 224 din Codul de procedură penală comunist”, a susținut el.

Un alt exemplu invocat de susținătorii sesizării a fost cel al fostului judecător CCR Toni Greblă, despre care aceștia au susținut că ar fi fost o ”victimă” a protocoalelor.

În replică, reprezentanta Ministerului Public a arătat că SRI își desfășoară activitatea sub directa coordonare a CSAT, iar Parlamentul, prin cele două camere ale sale este cel care controlează și verifică activitatea SRI, astfel încât legiuitorul avea posibilitatea de a interveni, dacă era cazul.

Reprezentantul Parchetului General, Iuliana Nedelcu, a spus că în sesizare Camera face critici punctuale legate de protocoale și de cadrul normativ al acestora, dar aduce și altfel de critici. De exemplu, această situația a protocoalelor a fost asimilată de autorii sesizării cu justiția stalinistă.

„Susținerea aceasta este cel puțin surprinzătoare, în condițiile în care o putere a statului afimă despre statul în care funcționează ca putere că este totalitar. Este un argument bazat pe emoție, prin care se speculează un factor istoric. (…) Argumentul aceste de emoție nu face decât să mizeze pe factorul uman al audiroriului, pentru a-l determina la o anumită decizie și la o înțelegere cât mai facilă a situației”, a spus Nedelcu.

De asemenea, reprezentantul Parchetului General a arătat că aceste protocoale sunt, de fapt, documente tehnice, care au avut ca scop stabilirea unui angajament de colaborare și a unor proceduri riguroase de lucru. „Simpul fapt al existenței protocoalelor nu este ceva ilegal”, a mai afirmat Iuliana Nedelcu.

CCR dezbate miercuri pe sesizarea Camerei Deputaţilor cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public, care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.