UPDATE Proiectul de lege care modifica Legea spațiilor verzi și care permitea betonarea spațiilor verzi retrocedate, scos de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților / Discuțiile se amână până la toamnă

Proiectul de lege, care modifica Legea spațiilor verzi și care permitea betonarea spațiilor verzi retrocedate, a fost scos de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, în urma presiunilor publice, discuțiile fiind lăsate pentru sesiunea din toamnă. Proiectul a fost pus pe ordinea de zi a ședinței de plen de miercuri, după ce mai multe amendamente toxice au fost aprobate marți, la Comisia Mediu de la Camera Deputaților, de deputații PNL-PSD. 44 de ONG-uri și grupuri civice cer parlamentarilor, într-o scrisoare deschisă, să nu aprobe proiectul de lege.

„Semnatarii acestei scrisori deschise, reprezentând o parte a societății civile implicata direct in salvarea spatiilor verzi, solicităm liderilor de grup și președinților comisiilor raportoare să nu adopte PL-x nr. 668/2018 „Proiect de Lege privind modificarea Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor”. Motivăm această solicitare prin faptul că forma actuală a proiectului de Lege (PL) are mai multe neclarități, lacune și probleme juridice. Considerăm că prin anumite amendamente si Anexa 6 suprafața de spațiu verde va scădea cu 20% pentru mai multe categorii iar spatiile verzi particulare vor fi construite in totalitate. De asemenea, locurile de joaca pentru copiii nu mai figureaza ca spatii verzi”, se arată în scrisoarea deschisă.

Ce amendamente au fost aprobate și ce impact au:

• Amendament: Prin derogare de la art. 71 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile publice locale pot schimba încadrarea urbanistică pentru acele terenuri încadrate în categoria spațiilor verzi care au categoria de folosință curți-construcții și care au trecut în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice anterior intrării în vigoare a prezentei legi, în baza unor documentații de urbanism aprobate conform legislației în vigoare. Autoritățile publice au obligația de a crea, prin orice modalitate prevăzută de lege, o suprafață de spațiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă într-un termen de maxim 2 ani de la aprobarea schimbării încadrării urbanistice în condițiile mai sus arătate.

„Solicitam eliminarea acestui amendament intrucat va duce la disparittia tuturor spatiilor verzi particulare, va obliga autoritatea ca pe banii ei sa amenajeze un teren verde, probabil la periferia orasului, daca are teren, si totul pe cheltuiala contribuabililor. Nu exista sanctiuni daca in 2 ani autoritatea nu va amenaja spatiile verzi. Deci particularii vor putea construi pe terenuri centrale, chiar protejate si vom avea, daca vom avea, spatii verzi la periferie”, spun reprezentanții societății civile.

• Amendament: Nu constituie spații verzi, în sensul prezentei legi, jardinierele și elementele de construcții care înglobează vegetație, precum acoperiș, balcon, terasă, atrium, perete interior sau exterior, morminte, precum și aleile dintre acestea, cu excepția acelor elemente de construcții care acomodează un substrat vegetal de minim 50 cm, care să permită dezvoltarea gazonului, plantelor perene și arbuștilor

„Nu suntem de acord cu amendamentul ca aceste alveole/cuve de beton cu strat de pamant de minim 50 cm sa fie considerate spatii verzi. Insistam pe spatii verzi pe sol natural, altfel toate investitiile vor avea aceste cuve in care nu putem planta niciun arbore care sa compenseze efectele asupra mediului”, explică ONG-urile.

• Amendament: Se elimină articolul „Pentru protecţia şi conservarea spaţiilor verzi, autorităţile publice, proprietarii sau administratorii acestora au următoarele obligaţii: d) să nu ocupe în mod ilegal spaţiile verzi cu construcţii provizorii sau cu caracter definitiv”.

„Nu suntem de acord cu eliminarea puncului d). Este normal sa nu construiesti dupa bunul plac pe spatiile verzi, si in oricare alt loc”, explică ONG-urile.

• Amendament: Transformarea zonelor cu altă destinație, din intravilanul existent sau prin extinderea intravilanului, în zone funcționale rezidențiale, comerciale, industriale sau mixte, în scopul executării de lucrări de construcții se poate realiza doar în baza unei documentații de urbanism cu obligația asigurării unei suprafețe amenajate cu spații verzi de minim 20% din suprafața terenului a cărui destinație s-a modificat astfel.

„Nu sustinem amendamentul. In prezent, suprafata minima de spatii verzi este de 39% iar in cadrul reconversiilor functionale suprafata ce trebuie asigurata este de 20 mp/locuitor al ansamblului. Se reduc dramatic spatiile verzi aferente investitiilor si va creste foarte mult densitatea de locuire si va scadea dramatic procentul de spatiu verde/cap de locuitor”, explică ONG-urile.

Actualul Procent de Ocupare a Terenului (POT) pentru spații verzi e de 10% iar în noul proiect de lege se propune un POT de 30% pe toate categoriile de spații verzi, de 70% pe baze sportive și de agrement, în prezenta lege procentele fiind de 30%, respectiv 10%. ONG-urile cer parlamentarilor să renunțe la aceste modificări.

„Toate aceste procente de ocupare pe spații verzi, precum si alte prevederi din proiectul de lege, ar diminua dramatic suprafața de spațiu verde/pe cap de locuitor, ceea ce ne-ar îndepărta și mai mult de ținta de 26 mp/cap de locuitor, așa cum obligă legea pentru protecția mediului, OUG 195/2005, aceste procente fiind adoptate la recomandarea expresa a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, procentul actual recomandat fiind de minim 50 mp/cap de locuitor. Urmările vor fi creșterea extrem de îngrijorătoare a numărului de îmbolnăviri și decese provocate de poluarea mediului. Astfel ar crește semnificativ cheltuielile bugetare pentru tratarea acestor boli cauzate de proasta calitate a aerului și, cu certitudine, pierderea de spații verzi va aduce sancțiuni financiare insemnate din partea Uniunii Europene. Reamintim că statul român este în stare de judecată cu UE din cauza proastei calități a aerului din marile orașe ale țării noastre”, se arată în scrisoarea deschisă.

ONG-urile care au semnat scrisoarea deschisă sunt:

• Grupul Civic Șos Giurgiului nr 164,
• Grupul Civic ,,Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești”,
• Grupul Parcul Herăstrău,
• Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor,
• Fundația Eco-Civica,
• Asociația Inițiativa Prelungirea Ghencea,
• Grupul de Inițiativă Civică Lacul Tei,
• Grupul Inițiativa Favorit,
• Grupul Floreasca Civică,
• Asociația Părinți de Cireșari,
• Terra Mileniul III,
• Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare,
• Ecoteca,
• Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor,
• Asociația pentru Dezvoltarea Ecoturismului în Regiunea de Nord-Est a României,
• Fundația Conservation Carpathia,
• ONG Miliția Spirituală,
• Asociația Eco Ruralis,
• Asociatia Initiativa Civica Reghin,
• Asociația Neuer Weg,
• Asociația Civica (Iași),
• Fundația pentru Cultură și Educație Ecologistă Ecotop,
• Asociația Arin,
• Grupul de Inițiativă Civică Sala Palatului,
• Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor,
• Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB),
• Asociația „Cuțu, cuțu”,
• Asociația „Mission 4 Life”
• Grupul Civic Salvați Parcul Tineretului,
• Societatea Ornitologică Română,
• Asociația ProDoMo,
• Grupul Civic Salvați părculețul Emil Gârleanu,
• WWF România,
• Greenpeace CEE România,
• Bankwatch România,
• Asociația Ateliere Fără Frontiere,
• Asociația Mai bine,
• Asociația Otus,
• Grupul Civic Salvați Parcul Pecineaga,
• Grupul Civic Barajul Argeș din București,
• Grupul Civic Privighetorilor ,,Salvați Pădurea Băneasa”,
• Propark – Fundația pentru arii protejate,
• Fundația Centrul de Resurse pentru participare publică,
• Asociația Pădurea Copiilor,