UPDATE: Raportul Departamentul de Stat al SUA privind drepturile omului despre Romania: Sistemul juridic nu este obiectiv si a fost influentat politic in unele cazuri; coruptia la nivel guvernamental e larg raspandita

Abuzuri ale politiei si jandarmeriei asupra detinutilor si a romilor, un sistem juridic lipsit de obiectivitate si influentat politic, lipsa masurilor de retrocedare a bisericilor greco-catolice, coruptia la nivel guvernamental larg raspandita, sunt doar cateva dintre deficientele semnalate de raportul intocmit de Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului in 2009, in Romania.

Raportul mai noteaza ca deficiente in respectarea drepturilor omului in 2009, in Romania violenta impotriva femeilor si discriminarea acestora, precum si cazuri de copii abuzati. „Au fost traficate persoane in scopuri de munca fortata, exploatare sexuala si cersetorie fortata. Au existat de asemenea cazuri de neglijare si asistenta inadecvata acordata persoanelor cu dizabilitati. Discriminarea extinsa si actele ocazionale de violenta impotriva romilor au continuat sa constituie o problema. Homosexualii, lesbienele, bisexualii si transsexualii s-au confruntat, in continuare, cu discriminarea societatii. Discriminarea persoanelor bolnave de HIV/SIDA (in special a copiilor) a reprezentat in continuare o problema”, se arata in documentul citat.

Principalele remarce ale raportului:

• Constitutia prevede un sistem judiciar independent si, in general, guvernul a respectat independenta sistemului judiciar. Cu toate acestea, sistemul judiciar nu a beneficiat de increderea publicului in ceea ce priveste tragerea la raspundere a judecatorilor si faptul ca acestia nu servesc interese politice sau financiare. In randul opiniei publice, a existat perceptia larg raspandita ca sistemul juridic este corupt, incet si adesea incorect.
• Conform raportului facut public de Comisia Europeana in luna iulie, reformele judiciare „nu sunt inca profunde si persista unele deficiente”. Comisia a criticat de asemenea faptul ca jurisprudenta romaneasca este „contradictorie, cauzand trenari exagerate ale proceselor”.
• In decursul anului, ONG-urile si oficialii au criticat frecvent sistemul juridic. Una dintre cauze a fost esecul organismului de supraveghere a sistemului judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), in elaborarea de proceduri pentru solutionarea potentialelor conflicte de interese in randul membrilor sai.
• In unele cazuri, reclamantii au intampinat dificultati privind aplicarea verdictelor civile, deoarece procedura de aplicare a hotararilor judecatoresti a fost nepractica si a produs intarzieri. 
• Observatorii si-au exprimat ingrijorarea privind lipsa impartialitatii juridice, deoarece unii parlamentari au continuat sa profeseze in calitate de avocati ai apararii, atat personal, cat si prin asociatii lor de la firmele de avocatura. 
• Pe parcursul anului, reactia ineficienta a guvernului la problema coruptiei a fost, in continuare, un punct central al criticilor publice, dezbaterii politice si al analizei jurnalistice.
• S-au facut putine progrese in cele 30 cazuri de coruptie in care sunt implicati fosti ministri, ministri secretari de stat si parlamentari, in unele din cauza deciziei Parlamentului anterior de a stopa ancheta, a respingerii cazurilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si a procesului judiciar complicat. 
• Organizatiile fostilor proprietari au afirmat, in continuare, ca inertia a impiedicat retrocedarea proprietatilor la nivel local. In unele cazuri, autoritatile locale au continuat sa amane sau sa refuze sa furnizeze documentatia necesara fostilor proprietari care depuneau cereri de retrocedare. De asemenea, acestea au refuzat sa restituie proprietati care prezentau interes pentru autoritatile municipale sau judetene.
• CEDO a decis in favoarea fostilor proprietari in numeroase cazuri de retrocedare, acestea reprezentand majoritatea plangerilor adresate CEDO din Romania.
• Au existat numeroase dispute asupra bisericilor pe care Biserica Ortodoxa Romana nu le-a retrocedat Bisericii Greco-Catolice in ciuda hotararilor judecatoresti in acest sens. 
• Unele ONG-uri pe problema drepturilor omului au semnalat faptul ca, in baza legii referitoare la securitatea nationala, un procuror poate autoriza emiterea unui mandat pentru o perioada initiala de sase luni, care poate fi extinsa pe o perioada nelimitata in intervale de cate trei luni, fara aprobare judiciara. Au existat informatii in mass-media privind interceptari electronice folosite in afara acestor parametri legali. 
• Procesul intentat de omul de afaceri Dinu Patriciu Serviciului Roman de Informatii (SRI) pentru interceptarea ilegala a telefoanelor sale a continuat. In 2007, Tribunalul Bucuresti a ordonat SRI sa-i plateasca lui Dinu Patriciu compensatii in valoare de 50.000 lei (aproximativ 17.300 USD), hotarare sustinuta de instanta de apel. SRI a facut apel la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar la sfarsitul anului se astepta hotararea instantei.  
• Mass-media independenta a fost activa si a exprimat o varietate de opinii fara nicio restrictie. Cu toate acestea, politicieni si persoane apropiate diferitilor politicieni sau grupuri politice au detinut sau au controlat indirect numeroase institutii de presa din provincie, iar stirile si tonul editorial al acestora a reflectat in mod frecvent vederile proprietarilor. Tendinta de concentrare a institutiilor nationale de stiri in mainile catorva persoane bogate a continuat. 
• ONG-urile au semnalat faptul ca abuzurile politiei si discriminarea societatii impotriva lesbienelor, a homosexualilor, bisexualilor si transsexualilor (LGBT) au fost un lucru obisnuit si ca ostilitatea manifestata deschis a impiedicat semnalarea unor cazuri de hartuire si discriminare. Membrii comunitatii homosexualilor si lesbienelor si-au exprimat, in continuare, ingrijorarea privind discriminarea in sistemele de invatamant si de sanatate.
• Discriminarea persoanelor bolnave de HIV/SIDA a afectat accesul la servicii de ingrijire medicala si dentara de rutina, iar autoritatile au aplicat rareori legile care interzic aceasta forma de discriminare. Incalcarea confidentialitatii privind statutul HIV al unei persoane a fost des intalnita si rareori pedepsita.
• Conditiile din inchisori au ramas dure si, in majoritatea cazurilor, sub standardele internationale.

UPDATE: MAE considera ca raportul Departamentului de Stat contine anumite generalizari, informatii necorespunzatoare sau neactualizate.

MAE constata ca elementele de evaluare din partea introductiva a raportului contin anumite generalizari care nu corespund, din punct de vedere calitativ si cantitativ, cu informatiile punctuale din sectiunile raportului. evaluarile generalizate sunt bazate „pe un numar limitat de cazuri individuale identificate”.

In privinta informatiilor necorespunzatoare cu prevederile legislatiei romane in vigoare, precum si cu practica administrativa, MAE exemplifica prin situatia in care copiii cetatenilor romani care nu sunt inregistrati la nastere si care nu devin astfel apatrizi. MAE precizeaza ca structurile Ministerului Administratiei si Internelor au asistat permanent persoanele fara acte de identitate in obtinerea acestora, dupa cum chiar raportul mentioneaza intr-o sectiune ulterioara.

Exista in raport si anumite sectiuni unde informatiile nu sunt actualizate in mod corespunzator, mai arata ministerul.

MAE a semnalat infiintarea Centrului de Tranzit in Regim de Urgenta pentru Refugiati, de la Timisoara, dar informatiile din raportul pe anul 2008 sunt preluate si raportul pentru 2009.

Proiectul de la Timisoara este primul proiect din lume de acest fel (nu „al doilea”, asa cum se mentioneaza in raport), succesul acestui demers fiind urmat de crearea unor facilitati similare in alte parti ale lumii si de incurajarea statelor de a urma exemplul autoritatilor romane.

In ceea ce priveste informatia referitoare la conditiile din Centru, prezentate drept „acceptabile”, MAE subliniaza ca aceste conditii sunt apreciate unanim ca fiind cele mai bune din lume, aprecierile fiind reiterate, cel mai recent, cu ocazia Grupului de Lucru al Statelor de Relocare desfasurat la Timisoara, la 10-11 martie 2010.