Președinta Comisiei Europene a supraviețuit joi celor două moțiuni de cenzură depuse de extrema dreaptă și de stânga radicală în Parlamentul European, scrie Reuters. Cele două moțiuni au adunat 179, respectiv 133 de voturi pentru, mult sub pragul necesar pentru demiterea Ursulei von der Leyen.

Cum au votat europarlamentarii români moțiunea de cenzură depusă de stânga radicală

Împotriva moțiunii depuse de Grupul Stângii au votat cei mai mulți europarlamentari de la PPE, Renew și o parte din cei S&D: Dan BARNA, Dragoş BENEA, Rareş BOGDAN, Daniel BUDA, Andi CRISTEA, Vasile DÎNCU, Gheorghe FALCĂ, Mircea-Gheorghe HAVA, Dan-Ştefan MOTREANU, Siegfried MUREŞAN, Dan NICA, Virgil-Daniel POPESCU, Eugen TOMAC, Adina VĂLEAN, dar și eurodeputatul ECR Cristian TERHEŞ.

Pentru moțiune au votat eurodeputații ECR și cei neafiliați: Adrian-George AXINIA, Diana IOVANOVICI ŞOŞOACĂ, Luis-Vicențiu LAZARUS, Gheorghe PIPEREA, Şerban Dimitrie STURDZA, Georgiana TEODORESCU, Claudiu-Richard TÂRZIU.

Nu au votat deloc mai mulți eurodeputați S&D – Gheorghe CÂRCIU, Gabriela FIREA, Maria GRAPINI, Claudiu MANDA, Ştefan MUŞOIU, Victor NEGRESCU, Mihai TUDOSE, un eurodeputat Renew – Vlad VASILE-VOICULESCU, doi din PPE – Loránt VINCZE, Iuliu WINKLER și singurul eurodeputat din partidul VERZI/EFA – Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ.

Sursa: Howtheyvote.eu

Cum au votat europarlamentarii români moțiunea depusă de extrema dreaptă

Împotriva moțiunii depuse de Grupul „Patrioți pentru Europa” au votat cei mai mulți europarlamentari de la PPE, Renew și o parte din cei S&D: Dan BARNA, Dragoş BENEA, Rareş BOGDAN, Daniel BUDA, Andi CRISTEA, Vasile DÎNCU, Gheorghe FALCĂ, Mircea-Gheorghe HAVA, Dan-Ştefan MOTREANU, Siegfried MUREŞAN, Dan NICA, Eugen TOMAC, Adina VĂLEAN.

Pentru moțiune au votat eurodeputații ECR și cei neafiliați: Adrian-George AXINIA, Gheorghe PIPEREA, Şerban Dimitrie STURDZA, Georgiana TEODORESCU, Cristian TERHEŞ, Mihai TUDOSE, Claudiu-Richard TÂRZIU,
Diana IOVANOVICI ŞOŞOACĂ, Luis-Vicențiu LAZARUS.

Nu au votat deloc mai mulți eurodeputați S&D – Gheorghe CÂRCIU, Gabriela FIREA, Maria GRAPINI, Claudiu MANDA, Ştefan MUŞOIU, Victor NEGRESCU, Mihai TUDOSE, un eurodeputat Renew – Vlad VASILE-VOICULESCU, doi din PPE – Loránt VINCZE, Iuliu WINKLER și singurul eurodeputat din partidul VERZI/EFA – Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ.

Sursa: Howtheyvote.eu

Ambele moțiuni de cenzură au fost respinse.

Prima moțiune, depusă de Grupul „Patrioți pentru Europa”, a fost respinsă cu 179 voturi pentru, 378 împotrivă și 37 abțineri.

A doua moțiune, depusă de Grupul Stângii, a fost respinsă cu 133 voturi pentru, 383 împotrivă și 78 abțineri.

În ambele cazuri, von der Leyen a avut parte de un sprijin ceva mai ridicat decât cel din iulie, la votul pentru moțiunea de cenzură inițiată de partidul AUR.

Pentru a fi adoptată, o moțiune ar avea nevoie de cel puțin 361 de voturi pentru și două treimi din toate voturile exprimate.

Ursula von der Leyen a obținut 401 voturi când a fost confirmată în funcția de președintă a Comisiei în iulie 2024.

La moțiunea de cenzură din iulie au fost 360 de voturi împotrivă, ceea ce a arătat o scădere a sprijinului.

175 de deputați europeni au votat pentru demiterea lui von der Leyen la această moțiune din iulie.

Două moțiuni

Ursula von der Leyen se confruntă joi cu două moțiuni de cenzură depuse de extrema dreaptă și stânga radicală, un semn al tensiunilor și nemulțumirilor din Parlamentul European, la câteva luni după ce o primă moțiune, inițiată de eurodeputații partidului AUR, a fost respinsă în plen.

Votul pentru ambele moțiuni va avea loc după prânz în plenul de la Strasbourg.

Nici aceste două moțiuni nu au șanse să fie adoptate. Ele reflectă însă o neîncredere tot mai mare față de președinta Comisiei Europene și testează soliditatea coaliției sale centriste care a fost alcătuită după alegeri de conservatori (PPE), social-democrați și liberalii centriști (Renew).

Prima moțiune de cenzură din iulie a oferit deja unor voci din tabăra „pro-europeană” șansa de a-și exprima nemulțumirile față de von der Leyen.

De atunci, „nu se poate spune că s-au înregistrat progrese reale în acest Parlament. Majoritatea pro-europeană care v-a ales funcționează prost, la fel de prost ca întotdeauna”, a observat lidera Renew Valérie Hayer, în cadrul unei dezbateri care a avut loc luni în plen.

Stânga și liberalii îi reproșează Ursulei von der Leyen, și în general Partidului Popular European din care provine, că cultivă o ambiguitate în relația cu extrema dreaptă, cu care se aliază pentru a dilua sau desființa legislația de mediu.

„Trebuie să alegeți între aliații dvs. și cei care nu sunt prietenii noștri”, i-a spus președinta social-democraților, Iratxe Garcia.

Într-un interviu pentru Politico, proeminentul social-democrat german René Repasi a lansat chiar o amenințare.

Von der Leyen „trebuie să-și îndeplinească promisiunile; dacă nu vom vedea acest lucru, s-ar putea ca în viitor să vedem o moțiune depusă de S&D”, a avertizat el.

„Inacțiune”

Cel puțin deocamdată, în ciuda acestor critici, social-democrații și centristii nu intenționează să o demită pe Ursula von der Leyen.

În ceea ce privește dreapta din PPE, aceasta o va susține în mod evident pe președinta Comisiei.

Grupurile care au depus moțiunile au diferite motive pentru a o demite pe von der Leyen.

Manon Aubry, copreședinta stângii radicale GUE/NGL, a acuzat-o de „inacțiune” în fața „genocidului” din Gaza, în timp ce Jordan Bardella, președintele Patrioților pentru Europa, a denunțat politicile privind migrația și „capitularea comercială” în acordul comercial cu Donald Trump.

Interesant este că cele două grupuri nu sunt neapărat dornice să voteze împreună.

Doar câțiva membri ai stângii intenționează să susțină moțiunea extremei drepte. Patrioții sunt însă mai deschiși.

Votez împotriva lui von der Leyen de fiecare dată, chiar și pentru moțiunile promovate de vampiri. Chiar și de vârcolaci”, a declarat pentru Politico europarlamentarul de extremă dreapta Roberto Vannacci.

Semnificația cifrelor

Pentru a demite Comisia, o moțiune are nevoie de o dublă majoritate: două treimi din voturile exprimate și majoritatea tuturor deputaților europeni.

Cu un total de 720 de eurodeputați, asta înseamnă că, pentru a fi adoptată, o moțiune are nevoie de cel puțin 361 de voturi pentru și două treimi din toate voturile exprimate. Este un prag foarte ridicat, rar atins în practică. Asta înseamnă că von der Leyen va fi în siguranță.

Dar cifrele contează, mai ales că von der Leyen va avea nevoie de sprijinul întregului centru pentru a-și promova agenda în lunile următoare.

Ea a obținut 401 voturi când a fost confirmată în funcția de președintă a Comisiei în iulie 2024.

La moțiunea de cenzură din iulie au fost 360 de voturi împotrivă, ceea ce a arătat o scădere a sprijinului.

175 de deputați europeni au votat pentru demiterea lui von der Leyen data trecută, iar criticii speră ca numărul acesta să crească acum. „Obiectivul nostru este de 200 de voturi de data aceasta”, a declarat un oficial al stângii.

Mai conciliantă

Prin urmare, abordarea lui von der Leyen a evitat stilul mai combativ pe care l-a arătat înainte de vară și care a părut să-i îndepărteze pe mulți dintre cei de al căror sprijin are nevoie.

Noua sa strategie subliniază un ton mai cooperant și o dorință de a se angaja mai degrabă decât de a se confrunta, potrivit oficialilor din Comisie, citați de Politico.

„Știu că unii dintre voi încă ezitați cu privire la modul în care veți vota săptămâna aceasta”, a declarat luni Ursula von der Leyen, arătându-se mai conciliantă decât în iulie, când i-a calificat pe inițiatorii moțiunii de cenzură drept „extremiști”, „anti-vaccini” și admiratori „ai lui Putin”.

Făcând apel la unitate, ea a avertizat că orice diviziune ar fi „exploatată” de adversarii Uniunii Europene, menționând Rusia.

Parlamentul European nu a răsturnat niciodată efectiv o Comisie.

A existat totuși o excepție în 1999: înaintea unui vot pierdut din start, Comisia Europeană de atunci, prezidată de luxemburghezul Jacques Santer, a demisionat în urma unui raport acuzator privind „responsabilitatea sa gravă” în cazuri de fraudă.