Utile: Dieta Ketogenică: cum funcţionează şi cât este de eficientă în realitate; Deshidratarea organismului are efecte grave în zilele călduroase; De ce sforăim şi la ce riscuri ne expunem

Dieta Ketogenică: cum funcţionează şi cât este de eficientă în realitate. Cea mai dificilă parte din procesul de slăbire este lupta cu carbohidraţii, dar dieta ketogenică poate reprezenta un stil de viaţă, deşi se recomandă cure de maxim 30-40 de zile pentru slăbirea accelerată. “În unele cazuri, fie patologice (epilepsia rezistentă la medicamente), fie fiziologice (populaţia eskimo), Dieta Ketogenică poate fi ţinută permanent. În rest, recomand Dieta Ketogenica pentru perioade scurte de timp, 30-40 de zile, cu scopul precis de a pierde în greutate”, spune Gianluca Mech potrivit CSID.

Deshidratarea organismului are efecte grave în zilele călduroase. O hidratare precară a corpului se manifestă printr-o senzaţie de oboseală accentuată şi prin crampe musculare. În mod obşnuit, corpul absoarbe lichide din sânge sau din alte ţesuturi ale organismului. Când corpul este deshidratat nu mai poate să asigure cantitatea necesară de lichid pentru ca sângele să circule normal şi în acest caz poate să apară starea de şoc. Deseori, deshidratarea corpului influențează și creşterea metabolismului. În acest caz apar modificări la nivelul tegumentelor, începând cu descuamarea pielii şi până la arsurile grave ale acesteia, scrie Click.

De ce sforăim şi la ce riscuri ne expunem. Sforaitul, o problema din ce in ce mai grava, care ameninta cuplurile şi o relatie fara probleme. Aproape jumatate din oamenii de pe planeta sforaie. Unii ocazional, cand sunt foarte obositi, iar altii in fiecare noapte. Prima cauza a sforaitului este obstructia nazala, care este data de o deviatie de sept, de o rinita cronica hipertrofica sau de o rinita alergica. O alta cauza a sforaitului este gatul. Pentru ca istmul faringian poate sa fie mai ingustat, din cauza unor amigdale hipertrofiate. Foarte multi oameni le au foarte mari si obstructioneaza calea aerului, scrie Adevarul.

De ce este bine să mâncăm cireșe. Un lucru poate mai puţin ştiut despre aceste fructe este că cireşele sunt sursă naturală de melatonină, un hormon care ajută la reglementarea ciclului de odihnă. În timp ce suplimentele de melatonină din comerţ au de obicei efecte secundare (dureri de cap, greaţă, vise ciudate şi ameţeală), cireşele nu au ceva. Sfatul specialiştilor este să mâncăm cireşe cu o oră înainte de culcare. Apropo de melatonină, cercetătorii au descoperit că oamenii care au atacuri de cord tind să aibă niveluri joase de melatonină, ceea ce poate fi reparat de consumul de cireşe, scrie Doctorul zilei.

Curăţenia ne face mai fericiţi. Curăţenia nu se face doar la zile mari, de sărbători, sau când urmează să ne vină musafiri. E important să trăim zi de zi într-o casă curată şi ordonată. Afirmaţia poate părea o platitudine, dar, de fapt, psihologii atrag atenţia că anxietatea, stresul şi nervozitatea cresc dacă stăm în mizerie şi dezordine. Cu cât e mai multă mizerie în jurul nostru, cu atât mai greu ni se pare să ne apucăm de curăţenie. 15 minute pe zi în care să pui lucrurile în ordine, să ştergi aragazul după ce ai gătit, spre exemplu, e o soluţie care îţi va uşura munca la curăţenia generală, scrie Click.