Timp de peste 20 de ani, terapia de substituție hormonală (TSH/THS) a fost privită cu suspiciune, după controversatul studiu Women’s Health Initiative (WHI), care a transmis lumii un mesaj drastic: terapia de substituție hormonală crește riscul de cancer și infarct miocardic. Titlurile apărute rapid în presa medicală și generalistă au dus la concluzia simplificată că hormonii „cresc riscul de cancer și infarct”. Astăzi, datele problemei s-au schimbat, iar reglementările internaționale au fost recent reconsiderate, inclusiv Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a decis recent să elimine etichetele de avertizare black box pentru medicamentele de terapie hormonală utilizate în menopauză. „Eu am fost dintre medicii care am tratat dintotdeauna cu precauție, mai ales pacientele cu menopauză precoce. Multe femei nu primeau tratament din cauza temerilor. Eu am tratat paciente și înainte de această ridicare a etichetei de către FDA”, ne-a mărturisit dr. Mădălina Constantin, medic specialist endocrinolog în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria. Specialistul are mai multe recomandări pentru femeile care se gândesc să apeleze la acest tip de terapie pentru a ține în frâu simptomele menopauzei. 

Comisarul FDA, dr. Marty Makary, a declarat într-un interviu pentru CBS News că recenta decizie a autorității americane pune capăt unei „mașini a fricii”, care a durat decenii și a numit demonizarea terapiei hormonale pentru menopauză — cunoscută și sub denumirea de terapie de substituție hormonală (TSH/HRT) — „o tragedie americană.” Și nu oricare, ci una care a costat femeile ani de calitate a vieții, în lipsa unui tratament care, folosit corect, poate reduce riscul de Alzheimer, fracturi, boli cardiovasculare și chiar mortalitatea.

Terapia hormonală și capcana interpretărilor

Dr. Mădălina Constantin consideră că terapia hormonală nu a fost niciodată problema. „Terapia de substituție hormonală înseamnă să oferim organismului hormonii pe care îi producea înainte de menopauză. Nu adăugăm ceva străin – restabilim un echilibru pierdut,” a subliniat endocrinologul care crede că problema au fost interpretările studiului. 

Cercetarea WHI, lansată în 2002, a fost comunicată dur, rapid, fără nuanță. Titlurile au răsunat în toată presa occidentală: „hormonii cresc riscul de cancer și infarct”. Puțini însă au observat detaliile. „Analizele ulterioare au arătat că media de vârstă a femeilor din WHI era 63 de ani – mult peste vârsta optimă de începere a terapiei. Multe aveau deja ateroscleroză. Iar tipul de hormoni folosiți atunci nu este cel preferat astăzi,” ne-a mai explicat endocrinologul român.

Între timp, știința a avansat. Reanalizele WHI (2007–2020) arată că, pentru femeile între 50–59 de ani, terapia hormonală a fost asociată cu reducerea mortalității totale. În studiul publicat în JAMA (2017) – Menopausal Hormone Therapy and Long-Term All-Cause and Cause-Specific Mortality: The Women’s Health Initiative Randomized Trials – s-a observat că, în perioada intervenţiei, femeile 50-59 ani care au primit terapie hormonală aveau o rată a mortalităţii cu aproximativ 30% mai mică comparativ cu placebo. În analiza pe subgrupe pe baza vârstei, diferenţa de risc între grupul 50-59 ani şi grupurile mai vârstnice a fost semnificativă, arată JAMA Network+1. 

În plus, organizațiile medicale majore – Societatea nord-americană de Menopauză (The North American Menopause Society -NAMS),  Colegiul american al Ginecologilor și Obstetricienilor (American College of Obstetricians and Gynecologists -ACOG), Societatea de Endocrinologie ( Endocrine Society) – și-au revizuit oficial pozițiile. Aceste societăți medicale nu mai consideră terapia hormonală ca un „tratament pentru toată lumea” după menopauză, ci pun accent pe timing-ul inițierii tratamentului, și pe individualizarea riscurilor/beneficiilor.

De ce contează momentul în care începi terapia

Este regula pe care comunitatea medicală o numește „timing hypothesis”. „Estrogenul administrat timpuriu protejează vasele, reduce inflamația și încetinește formarea plăcilor de aterom. Beneficiile sunt maxime în primii 10 ani după menopauză sau înainte de 60 de ani”, a explicat dr. Constantin. 

Reprezentantul FDA, dr. Makary a precizat că „în general, regula de bază este să nu fie inițiată după vârsta de 60 de ani”.

După această vârstă, procesul natural de îmbătrânire și lipsa estrogenului determină rigidizarea și îngustarea vaselor de sânge, ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral și infarct. Administrarea estrogenului mai devreme poate contribui la prevenirea acestor modificări.

Beneficiile terapiei când este utilizată corect

Potrivit studiilor și ghidurilor internaționale citate de dr. Constantin, beneficiile sunt multiple:

• Reducerea cu 70–90% a bufeurilor și transpirațiilor;
• Somn recâștigat, energie restabilită;
• Risc redus de fracturi osteoporotice cu 30–40%;
• Posibilă protecție cardiovasculară la femeile tratate precoce;
• Efecte neuroprotectoare;
• Estrogenul vaginal poate elimina durerea la contactul sexual și infecțiile urinare.

„Scopul este să reducem simptome precum bufeurile, tulburările de somn, iritabilitatea, uscăciunea vaginală sau scăderea libidoului. Nu e magie – este fiziologie, bine ghidată”, ne-a mai spus dr. Constantin.

Terapia hormonală corect administrată poate proteja creierul, oasele, inima, susțin experții americani. Conform North American Menopause Society (NAMS 2022 Position Statement), THS este cel mai eficient tratament pentru simptomele vasomotorii și are beneficii demonstrate asupra oaselor și calității vieții.

Există riscuri? Da. Există control? Da, spun specialiștii. Tromboza, riscul de cancer mamar în anumite formule, colelitiaza sau sângerările tranzitorii sunt atenționări reale. Diferența o fac forma, doza și pacientul potrivit.

Transdermalul (plasturi, gel) rămâne forma cu cel mai mic risc trombotic. Progesteronul micronizat – cel mai prietenos pentru sân. Evaluarea pacientelor trebuie să includă ecografie, mamografie, analize sanguine și consult ginecologic. „THS nu este o rețetă universală. Se prescrie personalizat, în funcție de vârstă, istoricul medical și riscurile individuale”, a subliniat dr. Constantin.

Cât despre cancer și infarct miocardic, medicul spune că „nu putem să zicem că din cauza tratamentului există riscul. Da, crește riscul de infarct dacă pacientul are o patologie preexistentă. Dacă femeia e perfect sănătoasă, nu este un risc. Doar la pacienții care au deja patologie preexistentă poate fi un risc. De aceea sunt evaluați înainte”, a explicat dr. Constantin.

Trei povești adevărate în care terapia transdermală a adus echilibrul: „M-am trezit în sfârșit odihnită după ani de zile”

Dr. Constantin a subliniat că menopauza nu este sfârșitul unei etape, ci adesea o răscruce care necesită o hartă și un ghidaj atent. „Femeile vin la noi purtând cu ele poveri invizibile – nopți nedormite, dureri articulare surde sau, cel mai sfâșietor, pierderea confortului în intimitate. Cu toții știm că fiecare pacientă este un univers unic, de aceea, soluțiile noastre se îndepărtează de tratamentele standard și se îndreaptă către cele personalizate, cum ar fi terapia hormonală transdermală și locală. Doamna Ana, o pacientă pe care am tratat-o, la 52 de ani, era epuizată. Sosea la consultație povestind despre o luptă zilnică cu propriul corp. «Doamnă doctor», îmi spunea cu o voce obosită, «bufeurile severe și insomniile mă fac să simt că nu mai am control. Mă trezesc de nenumărate ori pe noapte, iar ziua sunt o umbră». Calitatea vieții ei era drastic redusă. După o evaluare meticuloasă, am optat pentru o terapie transdermală cu doze fin ajustate – o metodă care eliberează hormonii direct prin piele, imitând un ritm cât mai natural. Rezultatul a fost spectaculos: după doar trei luni a revenit cu ochii strălucind. „Dorm toată noaptea! M-am trezit în sfârșit odihnită după ani de zile”, a povestit medicul. 

Un alt caz tratat de dr. Constantin este cel al Elenei, o femeie activă de 57 de ani, care se confrunta cu o amenințare tăcută: osteopenia și dureri articulare persistente care îi limitau mișcările. Frica de fracturi o urmărea constant.

„Am înțeles imediat că avea nevoie nu doar de ameliorarea durerii, ci de o intervenție care să adreseze rădăcina problemei: deficitul hormonal care duce la pierderea de masă osoasă. Am inițiat o terapie adaptată, bazată pe suplimentare hormonală transdermală. Am monitorizat cu atenție evoluția. Un an mai târziu, controlul de densitate osoasă a confirmat succesul: densitatea osoasă era stabilizată. Durerile articulare se reduseseră semnificativ, iar doamna Elena și-a reluat fără teamă plimbările lungi, demonstrând că un tratament corect poate pune un scut protector împotriva fragilității”, își amintește endocrinologul.

Poate cel mai delicat, dar extrem de frecvent, este cazul doamnei Maria, care la 49 de ani, suferea de dispareunie severă – durere intensă la contactul sexual, cauzată de atrofia și uscăciunea vaginală. Această problemă, deși locală, afecta profund relația ei de cuplu și stima de sine. „Este o durere care nu dispare. Intimitatea a devenit o sursă de stres și tristețe,” i-a mărturisit pacienta medicului.

„Pentru cazurile strict locale, soluția este adesea elegantă și directă: estrogenul administrat local. Această formă de terapie acționează precis la nivelul țesuturilor vaginale, fără a avea efecte sistemice semnificative. Nu a durat mult: în doar câteva săptămâni, pacienta a revenit cu zâmbetul pe buze, anunțând că simptomele de dispareunie au dispărut complet. Am reușit astfel să vindecăm nu doar un simptom fizic, ci și o rană emoțională, redându-i bucuria și confortul în viața de cuplu”,  a afirmat endocrinologul.

Mesajul medicului pentru femeile care se tem încă de hormoni

În opinia endocrinologului român, frica de hormoni a afectat profund sănătatea femeilor. „Generații întregi au trăit cu insomnie cronică, bufeuri severe, depresie netratată, fracturi osteoporotice perfect prevenibile. Toate din cauza unei interpretări incomplete a unui studiu din 2002. Înțeleg teama, a fost construită în timp. Dar vă invit să vă uitați și la dovezile noi. Terapia hormonală, aplicată corect, poate să vă redea somnul, energia și echilibrul”, a transmis dr. Mădălina Constantin.

Articol susținut de Regina Maria