Vaccinarea redusă a copiilor, o problemă globală: 3 din 4 bebeluși trăiesc în țări în care acoperirea vaccinală scăzută provoacă epidemii de rujeolă

Acoperirea vaccinală globală în cazul copiilor a stagnat în 2023, ceea ce a făcut ca 2,7 milioane de copii în plus să nu fie vaccinați sau să fie insuficient vaccinați în comparație cu nivelurile pre-pandemice din 2019, arată datele publicate astăzi de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF. Noile date arată că aproape trei din patru bebeluși trăiesc în țări în care acoperirea vaccinală scăzută provoacă epidemii de rujeolă.

Cele mai recente estimări ale OMS și UNICEF privind acoperirea vaccinală națională (WUENIC) – care oferă cel mai mare și mai cuprinzător set de date din lume privind evoluția imunizării pentru vaccinările împotriva a 14 boli – subliniază necesitatea unor eforturi continue de recuperare, recuperare și consolidare a sistemului.

„Cele mai recente evoluții demonstrează că în multe țări mult prea mulți copii continuă să nu fie imunizați”, declară directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell. „Eliminarea deficitului de imunizare necesită un efort global, cu guverne, parteneri și lideri locali care investesc în asistența medicală primară și în lucrătorii comunitari pentru a se asigura că fiecare copil este vaccinat și că asistența medicală generală este consolidată.”

Copiii sunt expuși la boli ce pot fi prevenite

Numărul de copii care au primit trei doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive (DTP) în 2023 – un indicator cheie pentru acoperirea vaccinală globală – a stagnat la 84% (108 milioane). Cu toate acestea, numărul copiilor care nu au primit nici măcar o singură doză de vaccin a crescut de la 13,9 milioane în 2022 la 14,5 milioane în 2023.

Mai mult de jumătate dintre copiii nevaccinați trăiesc în cele 31 de țări cu contexte fragile, afectate de conflicte și vulnerabile, unde copiii sunt deosebit de expuși la boli care pot fi prevenite din cauza perturbărilor și a lipsei de acces la condiții de securitate și servicii de sănătate și nutriție.

În plus, 6,5 milioane de copii nu au primit cea de-a treia doză de vaccin DTP, care este necesară pentru a obține protecție împotriva bolii în perioada copilăriei și a copilăriei timpurii.

Aceste tendințe, care arată că acoperirea vaccinală globală a rămas în mare parte neschimbată din 2022 și – mai alarmant – încă nu a revenit la nivelurile din 2019, reflectă provocările continue legate de perturbările serviciilor de asistență medicală, provocările logistice, reticența la vaccinare și inegalitățile în ceea ce privește accesul la servicii.

Acoperirea vaccinală scăzută provoacă deja epidemii de rujeolă

Ratele de vaccinare împotriva rujeolei, o boală mortală, au stagnat, aproape 35 de milioane de copii rămânând fără protecție sau doar parțial protejați.

În anul 2023, doar 83% dintre copiii din întreaga lume au primit prima doză de vaccin împotriva rujeolei prin intermediul serviciilor medicale de rutină, în timp ce numărul copiilor care au primit a doua doză a crescut modest față de anul precedent, ajungând la 74% dintre copii. Aceste cifre sunt departe de acoperirea de 95% necesară pentru a preveni apariția focarelor, pentru a preveni bolile și decesele ce ar putea fi evitate și pentru a atinge obiectivele de eliminare a rujeolei.

În ultimii 5 ani, epidemiile de rujeolă au afectat 103 țări – în care trăiesc aproximativ trei sferturi dintre copiii din lume. Gradul scăzut de acoperire vaccinală (80% sau mai puțin) a fost un factor major. În schimb, 91 de țări cu o acoperire vaccinală solidă împotriva rujeolei nu s-au confruntat cu epidemii.

„Epidemiile de rujeolă reprezintă semnalul de alarmă, expunând și exploatând lacunele în imunizare și lovind în primul rând pe cei mai vulnerabili”, arată dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Aceasta este o problemă rezolvabilă. Vaccinul împotriva rujeolei este ieftin și poate fi livrat chiar și în cele mai dificile locuri. OMS se angajează să colaboreze cu toți partenerii noștri pentru a sprijini țările să elimine aceste lacune și pentru a proteja cât mai repede posibil copiii cei mai expuși riscului.”

Rata de vaccinare a copiiilor din România, în scădere

În România, estimările referitoare la acoperirea cu vaccinul DTP1 au fost de 82% în 2023, în scădere de la 89% în 2022, cea mai mare scădere pentru DTP1 în regiune. Potrivit raportului, România a avut cel mai mare număr de copii cu doze zero de DTP1 (33.000). Acestea reprezintă aproximativ 27% și, respectiv, 12% din copiii cu doză zero din regiune.

Prima doză de vaccin împotriva rujeolei, care se administrează copiilor în vârstă de 18 luni, a avut o acoperire estimată la 78% în 2023, ceea ce înseamnă că 40.000 de copii nu au fost imunizați, continuându-se tendința de scădere începută cu pandemia: 90% în 2019, 87% în 2020, 86% în 2021 și 83% în 2022. A doua doză de vaccin anti-rujeolic, administrată la vârsta de 5 ani, a avut o acoperire de 62% în 2023, de asemenea în scădere de la 71% în 2022. Ratele scăzute de vaccinare creează un mediu favorabil pentru epidemiile de rujeolă, precum cea din 2016-2018 și cea declarată în decembrie 2023.

Vaccinul HPV a avut o acoperire de 6% pentru fetele până la vârsta de 15 ani.

În România, calendarul național de vaccinare include următoarele vaccinuri, care sunt gratuite pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani atunci când sunt administrate de medicul de familie: Vaccin hepatitic B (Hep B) – primele 24 de ore, Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) – 2-7 zile, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – 2 luni, vaccin pneumococic conjugat – 2 luni, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – 4 luni, vaccin pneumococic conjugat – 4 luni, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – 11 luni, vaccin pneumococic conjugat -11 luni, vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) – 12 luni, Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) – 5 ani, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) – 5-6 ani, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular pentru adulți (dTpa) – 14 ani și vaccin HPV.

Acoperirea vaccinală globală împotriva HPV în rândul fetelor a crescut substanțial

Noile date evidențiază, de asemenea, și unele aspecte mai bune în ceea ce privește acoperirea vaccinală. Introducerea constantă de vaccinuri noi și subutilizate, inclusiv pentru papilomavirusul uman (HPV), meningită, pneumococ, poliomielită și rotavirus, continuă să extindă gama de protecție, în special în cele 57 de țări sprijinite de Gavi, Alianța pentru vaccinuri.

De exemplu, ponderea adolescentelor din întreaga lume care au primit cel puțin o doză de vaccin HPV, care oferă protecție împotriva cancerului de col uterin, a crescut de la 20% în 2022 la 27% în 2023. Această evoluție a fost determinată în mare măsură de introducerea eficientă a vaccinului în țările sprijinite de Gavi, precum Bangladesh, Indonezia și Nigeria. Utilizarea schemei de vaccinare HPV cu o singură doză a contribuit, de asemenea, la creșterea acoperirii vaccinale.

„Vaccinul HPV este unul dintre vaccinurile cu cel mai mare impact din portofoliul Gavi și este incredibil de încurajator faptul că acum ajunge la mai multe fete decât până acum”, declară dr. Sania Nishtar, CEO al Gavi, Alianța pentru vaccinuri. „Vaccinurile sunt acum disponibile pentru peste 50% dintre fetele eligibile din țările africane, așadar mai avem mult de lucru, dar astăzi putem vedea că avem o direcție clară spre eliminarea acestei boli teribile.”

Cu toate acestea, acoperirea cu vaccin HPV este cu mult sub obiectivul de 90% pentru a elimina cancerul de col uterin ca problemă de sănătate publică, acesta ajungând doar la 56% dintre adolescente în țările cu venituri mari și la 23% în țările cu venituri mici și medii.

Un sondaj recent efectuat în rândul a peste 400.000 de utilizatori ai platformei digitale a UNICEF pentru tineri, U-Report, a arătat că peste 75% dintre aceștia nu știu sau nu sunt siguri ce este HPV, subliniind necesitatea unei mai bune accesibilități a vaccinurilor și a unei mai bune informări a publicului. Atunci când au fost informați cu privire la virus, legătura acestuia cu cancerele și existența unui vaccin, 52% dintre respondenți au indicat că doresc să fie vaccinați împotriva HPV, dar sunt împiedicați de constrângerile financiare (41%) și de lipsa de disponibilitate (34%).

Este nevoie de acțiuni locale susținute pentru ca vaccinurile să ajungă la oricine, oriunde.
Deși s-au înregistrat progrese modeste în unele regiuni, inclusiv în regiunea africană și în țările cu venituri mici, cele mai recente estimări evidențiază necesitatea accelerării eforturilor pentru a atinge obiectivele Agendei de imunizare 2030 (IA2030) de acoperire de 90% și de a nu avea mai mult de 6,5 milioane de copii cu „doze zero” la nivel global până în 2030.

Consiliul Partenerilor Immunization Agenda 2030 solicită investiții sporite în inovare și o colaborare continuă. Consiliul recomandă, de asemenea, partenerilor să își intensifice sprijinul pentru conducerile de la nivel național în vederea îmbunătățirii imunizării de rutină ca parte a programelor integrate de asistență medicală primară, beneficiind de sprijin politic solid, de leadership la nivel comunitar și de finanțare durabilă.

Foto: Dreamstime.com.