Vatican: imprevizibil. Culisele alegerilor noului Papa
Alegerea noului Papa, dupa retragerea lui Benedict al XVI-lea, este unul dintre cele mai impredictibile evenimente politice si religioase ale acestui deceniu. Nu exista favoriti clari, iar taberele in care sunt impartiti cardinalii sunt aproape egale.
Va deveni bogata Banca a Vaticanului mai transparenta? Va accepta Biserica Romano-Catolica ca preotii ei sa se casatoreasca? Vor auzi credinciosii cuvinte mai dure dar si mai oneste in timpul predicilor? Totul depinde de noul Papa. Marti incep cele mai secrete alegeri ale lumii.
Acest conclav este mult mai impredictibil si plin de suspans decat ultimul.
New York Times
Cum intregul Conclav este format din cardinali numiti fie de Benedict al XVI-lea (66) fie de Ioan-Paul al II-lea (49), doi prelati foarte apropiati ca orientare teologica, este improbabil ca noul Papa sa faca parte din curentul liberal al Bisericii Catolice, care sustine o relaxare fata de celibatul preotilor sau hirotonirea femeilor.
De altfel, niciunul dintre cardinalii care au luat cuvantul in adunarile tinute inaintea intrarii in conclav nu au vorbit despre aceste subiecte. Dar taberele in care s-au impartit cardinalii de-a lungul celor zece intalniri au inceput sa se profileze.
- Cardinalii “progresisti” sunt cei care doresc reforma birocratiei Vaticanului (Curia romana);
Angelo Scola
Foto: Agerpres
Atributele unui cardinal progresist din Conclavul anului 2013 sunt dorinta de a aborda dur orice devieri legate de pedofilie si corectarea cazurilor de coruptie din interiorul Vaticanului.
In fruntea reformistilor este arhiepiscopul Vienei, cardinalul aristocrat Christoph Schonborn, un fost student al lui Benedict al XVI-lea.
De cardinalul austriac sunt apropiati anumiti inalti prelati catolici din Romania.
Din acest grup mai fac parte cardinalii germani Walter Kasper si Karl Lehmann, cardinalul Bruxelles-ului sau Joao Braz de Aviz, unul dintre cardinalii brazilieni.
Favoritul “progresistilor”: cardinalul Angelo Scola.
Angelo Scola, 71 de ani, italian. Este arhiepiscopul Milanului, un preot carismatic si un erudit care stie cum sa evolueze pe scena mediatica, folosind in acelasi timp citate din Noul Testament si Jack Kerouac. Desi cunoaste aparatul birocratic al Vaticanului, nu este considerat ca facand parte din el.
A fost membru al miscarii Comunione e Liberazione, puternic implicata in politica italiana si care l-a sprijinit multi ani pe Silvio Berlusconi. Din punct de vedere intelectual, interesul principal al cardinalului Scola este dialogul cu Islamul.
- Cardinalii “conservatori” care lucreaza in sau sunt apropiati de Curia romana;
Odilo Schrerer
Foto: Agerpress
Cardinalii conservatori doresc mentinerea puterii in interiorul Curiei romane, aparatul birocratic al Vaticanului, ceea ce ar continua neaplicarea masurilor reformiste adoptate in 1965 de catre Conciliul Vatican II.
Organizati in asa-numitul bloc roman, cardinalii care lucreaza in interiorul Curiei sunt in numar de 38 (majoritatea necesara pentru alegerea noului Papa fiind de 77 voturi) si condusi de puternicul secretar de stat, cardinalul Tarcisio Bertone.
Practic, acest grup poate bloca alegerea in scaunul pontifical a oricarui cardinal considerat incomod.
Favoritul “conservatorilor”: cardinalul Odilo Pedro Scherer.
Odilo Pedro Scherer, 63 de ani, brazilian. Arhiepiscopul de Sao Paulo ar fi primul papa din America Latina, un continent unde locuiesc 40% din catolicii din intreaga lume. Cardinalul Scherer este unul dintre membrii vechi ai Curiei romane si un bun cunoscator al finantelor Vaticanului, inclusiv al Bancii Vaticanului din al carei comitet de control face parte. Scherer nu a reusit sa opreasca numeroasele treceri ale brazilienilor catolici la miscarile neoprotestante evanghelice. Familia sa este de origine germana.
- Un grup aparte prin influenta sa este format din cardinalii americani (11), cei mai numerosi dupa cei italieni (28).
Cele mai importante informatii oficiale despre conclavul care incepe marti au fost oferite in timpul unor conferinte de presa sustinute de catre trei cardinali americani, in care acestia au raspuns direct intrebarilor jurnalistilor.
Evenimentul este extrem de neobisnuit intr-un Vatican zgarcit pana la obsesie cu informatiile premergatoare unui conclav.
Sean O’Malley
Foto: cardinalseansblog.org
Acest Conclav va cauta, conform cardinalilor americani, un comunicator convingator care poate castiga suflete atat prin cuvintele sale cat si prin exemplul sau moral si un lider neinfricat care sa puna capat dezordinii si scandalului din Vatican.
Cardinalii au admis si ca sunt ingrijorati de existenta unui dosar secret care ar contine probe neindoielnice despre coruptia din interiorul birocratiei Vaticanului si care i-ar fi fost inmanat lui Benedict al XVI-lea.
Dupa conferinta cardinalilor americani, orice comunicare oficiala cu presa a cardinalilor electori a incetat la cererea Colegiului Cardinalilor.
Favoritul “grupului american”: cardinalul Sean Patrick O’Malley.
Sean Patrick O’Malley, 68 de ani, american. Arhiepiscopul Boston-ului este un calugar franciscan care a reusit sa linisteasca apele in trei dieceze americane zguduite de scandaluri de pedofilie. Comentatorii si analistii Vaticanului afirma ca este pentru intaia oara in istorie cand un cardinal american ar putea deveni Papa, desi favoritii actuali raman arhiepiscopul Milanului si cardinalul brazilian cu nume german.
O’Malley a primit bereta de cardinal de la Ioan-Paul al II-lea si odata cu ea si preferinta pentru activitatile pastorale cu tineretul. Este faimos in dieceza sa pentru austeritatea specifica ordinului franciscan: isi intampina musafirii, chiar si pe cei mai importanti, cu chipsuri si sandviciuri cu ton.
Cardinalul O’Malley si-a cucerit credinciosii atunci cand, in 2003, a vandut scumpa resedinta a arhidiecezei de Boston pentru a despagubi victimele abuzurilor sexuale. Are un doctorat in literatura spaniola si vorbeste mai multe limbi straine. Este un predicator talentat.
Varsta medie a Conclavului este de 72 de ani.
Important nu este doar numele viitorului Papa, ci si al secretarului de stat al Vaticanului, cea mai puternica functie politica a lumii catolice. Daca noul Papa nu va fi un italian, putem fi siguri ca viitorul secretar de stat va fi.
Surpriza poate veni insa din partea unor candidati impinsi in prim-plan ca solutie de compromis. Numele canadianului Marc Ouellet sau al ungurului Peter Erdo sunt vehiculate in jurul Vaticanului, dar alegerea unui cardinal lipsit de carisma (cum sunt cei doi) ramane totusi improbabila.
Alti cardinali care ar putea fi alesi Papa sunt filipinezul Luis Antonio Tagle sau italianul Gianfranco Ravasi. De remarcat ca niciunul dintre cei doi favoriti actuali (Scola si Scherer), nu erau considerati a avea mari sanse in perioada imediat premergatoare retragerii fostului Papa Benedict al XVI-lea. O veche vorba romana spune ca “cine intra Papa in Conclav, iese cardinal”.
- Un caz special este cel al cardinalului ganez Peter Turkson, vazut ca un posibil prim Papa negru de catre media internationala.
Cardinalul Peter Turkson
Foto: Agerpres
Cardinalii veniti din Africa sub-sahariana sunt foarte conservatori, iar atentia nu le este indreptata catre controversele specific occidentale legate de avort sau homosexualitate, ci catre intensificarea evanghelizarii si contactul cu islamul.
Alegerea unui Papa negru ar fi un soc in special pentru societatea occidentala, in parte decrestinata, dar un prilej de emotie populara intensa in tarile in curs de dezvoltare cu o populatie catolica numeroasa.
Un soc a fost insa si alegerea in 1978 a necunoscutului polonez Karol Wojtyla ca Papa Ioan-Paul al II-lea.
In ultimul secol, numarul europenilor a scazut de la 65% din totalul catolicilor din lume la 24%, in timp ce numarul sud-americanilor a crescut de la 24% la 39%. 16% dintre catolici provin in prezent din Africa sub-sahariana, dar aceste cifre nu sunt reflectate in interiorul Conclavului unde doar 11 cardinali sunt africani.
Fenomenul se datoreaza faptului ca Europa ramane cea mai importanta sursa de preoti pentru Biserica Catolica.
In Romania, cea mai generoasa organizatie filantropica este o fundatie a Bisericii Romano-Catolice, Caritas, urmata de Patriarhia Romana.
statistici 2011
Vaticanul a fost acoperit in ultimii ani de rusinea cazurilor preotilor pedofili. Pontificatul lui Ioan Paul al II-lea nu a reusit sa identifice si sa vindece la timp aceasta problema, iar colaboratorul sau apropiat si succesor, Papa Benedict al XVI-lea, nu a fost suficient de prompt si eficace in a aborda aceasta uriasa problema a Bisericii Catolice.
Dar alte doua scandaluri au zguduit in ultimul an Vaticanul. In ambele este implicat unul dintre cardinalii care va juca un rol important in Conclavul care incepe marti.
SCANDALUL BANCII VATICANULUI
Inainte de 1989, banca Vaticanului era folosita pentru a sprijini dizidenta anti-comunista din Europa de Est. Astazi s-ar parea ca acelasi instrument este folosit pentru actiuni in China si Cuba.
Pe de alta parte, Banca Vaticanului este celebra prin lipsa sa de transparenta, ceea ce a adus-o in atentia institutiilor europene de control. In 2011, Banca Vaticanului avea peste 20700 clienti, dintre care doar 68% erau preoti. Activele bancii erau de 8.2 miliarde de dolari.
Aceasta lipsa de transparenta a alimentat suspiciunile legate de actele de coruptie ce se desfasoara prin intermediul conturilor Vaticanului, in iulie 2012 un preot fiind arestat sub acuzatia ca ar fi permis unui avocat italian sa foloseasca conturile bancii pentru fraude economice.
Fostul presedinte al Bancii, Ettore Tedeschi, a fost demis anul trecut fiind acuzat de incompetenta chiar de catre autoritatile catolice. In 2010, Tedeschi a fost acuzat de spalare de bani de catre procurorii italieni, care au pus sechestru pe 30 dintre sutele de milioane de dolari ale Bancii Vaticanului.
In interiorul cetatii Vaticanului se consuma finalul unui model de guvernare si a unei anumite conceptii asupra pontificatului.
Corriere della Sera
In incercarea de a creste transparenta Bancii Vaticanului, Papa Benedict al XVI-lea a numit un nou presedinte si un nou sef al corpului de control de la care se spera ca vor imblanzi puternicul grup italian care controleaza operatiunile bancare. Cei doi sunt un avocat elvetian, Rene Bruelhart, si un aristocrat german, Ernst von Freyberg.
Numirea unui avocat elvetian nu este totusi vazuta ca un semn de deschidere.
SCANDALUL VATILEAKS
Mai multe documente secrete care dezvaluiau implicarea unor inalti prelati catolici in fapte de coruptie si incercari de a influenta politica de la Roma au aparut in 2012 in presa italiana. Printre numele amintite era si cel al lui Tarcisio Bertone, puternicul secretar de stat al Vaticanului. Scurgerea de informatii a dus la condamnarea la inchisoare a majordomului papei Benedict al XVI-lea, Paolo Gabriele, care a fost gratiat dupa doar cateva luni. In documentele ajunse in presa italiana se mentiona ca “Sfantul Parinte a fost cu siguranta tinut in intuneric”.
Tot urmare a acestui scandal, cardinalul Tarcisio Bertone (liderul gruparii conservatoare care ar putea influenta alegerea noului Papa) a dispus interceptari telefonice pentru a identifica alte “cartite” din interiorul Vaticanului. Tarcisio Bertone este unul dintre inaltii prelati italieni care l-au sustinut de-a lungul anilor pe Silvio Berlusconi.
In schimbul acestei sustineri, un ministru al guvernului Berlusconi i-ar fi asigurat pe oficiali al Bancii Vaticanului ca Biserica Catolica nu va fi fortata sa plateasca impozite pe proprietatile sale imobiliare (conform presei italiene).
Dupa implicarea lui Silvio Berlusconi in episodul sexual “bunga-bunga”, prelatii catolici au incetat sa-l sustina, fostul premier italian Mario Monti devenind favoritul Vaticanului. Acesta a pierdut categoric ultimele alegeri din Italia.
Jurnalistului care a publicat documentele furnizate de majordomul Papei i-a fost refuzata acreditarea la Vatican pentru acest Conclav.
CUM S-AU PREGATIT CARDINALII PENTRU ALEGEREA PAPEI
“Citim mult despre ceilalti colegi cardinali: in carti si pe internet”, spune cardinalul american Sean Patrick O’Malley (citat de La Stampa). Apoi cardinalii isi pun unul altuia intrebari si schimba informatii. Se roaga pentru a putea alege unul sau mai multe nume pe baza informatiilor primite.
Gradinile Vaticanului
“Ce stii despre acest candidat? – intreaba cardinalii – Cum crezi ca ar reactiona intr-o anume situatie? Ce fel de om e? Cum ar reactiona daca…”, explica in continuare cardinalul american. Pentru mai mult de jumatate dintre
Cardinalii electori vor innopta pe durata Conclavului in cladirea Santa Marta, camerele fiindu-le atribuite prin tragere la sorti. Fiecare camera are un singur pat, o masa cu doua scaune si pereti fara niciun fel de decoratie. Orice contact cu exteriorul le este interzis.
conditiile Conclavului
cardinalii electori, acesta va fi primul lor conclav. “Nu cred ca vreunul dintre noi a ajuns aici spunand: Acesta este omul pentru care voi vota. Suntem inca in faza in care adunam informatii, ne rugam, ne cunoastem unul pe altul; exista in mod clar cativa candidati excelenti si cu totii le recunoastem talentele.”
Inaintea conclavului de marti cardinalii s-au intalnit de zece ori in adunari numite Congregatii generale. La acestea participa atat cardinalii electori, cat si cei care au depasit varsta de 80 de ani si nu mai au drept de vot. Printre ei se numara si cardinalul Lucian, mitropolitul greco-catolic al Romaniei in varsta de 82 de ani, care nu are drept de vot.
Peste 133 de cardinali au luat cuvantul in cadrul acestor reuniuni. Cele mai frecvente teme abordate au fost asteptarile legate de personalitatea noului Papa, imbunatatirea administratiei Vaticanului, dialogul interreligios sau justitia sociala.
CE SCRIE PE BULETINUL DE VOT PRIN CARE ESTE ALES NOUL PAPA
Prima zi a Conclavului incepe marti, la ora 10 dimineata, printr-o liturghie celebrata pentru toti cardinalii in catedrala Sfantul Petru. La ora 16.15, toti cei 115 cardinali electori se vor afla in capela Paolina din Palatul Vaticanului, imbracati in rosu si alb si purtand bereta de cardinal.
Din capela Paolina vor porni in procesiune cantand litania Tuturor Sfintilor spre capela Sixtina unde vor depune juramantul de a pastra secretul Conclavului. Primul vot va avea loc in dupa-amiaza zilei de marti.
In urmatoarele zile vor avea loc patru runde de vot, doua dimineata si doua seara. Pe fiecare buletin de vot este scris in latina “Eligo in Summum Pontificem” (Aleg ca Suprem Pontif), inscriptie sub care cardinalul inscrie numele
In 1958, pentru alegerea lui Ioan al XXIII-lea a fost nevoie de 11 runde de vot. In 2005, Benedict al XVI-lea a fost ales dupa 3 runde de vot. Ioan-Paul al II-lea a avut nevoie de 8 runde de vot. Alegerea lui a fost o mare surpriza.
istorie
favoritului sau. Daca un candidat a primit doua treimi dintre voturi, el este ales Papa.
Dintre cei 117 cardinali cu drept de vot, doi vor lipsi: cardinalul Indoneziei, care este bolnav, si cardinalul britanic Keith O’Brien, care si-a recunoscut pacatul de a se fi “comportat inadecvat” cu preotii din dieceza sa.
Absenta unui cardinal elector din motive care tin de morala crestina va aduce in mijlocul Conclavului preocuparea intensa ca noul Papa sa fie un om curat. Sau cel putin asta spera de la preotii lor cei peste un miliard de crestini catolici.
INTERVIURILE HotNews.ro