Skip to content
Actualitate

Vicepreședinta Parlamentului de la Chișinău respinge discuțiile despre unirea cu România: „Ar însemna că recunoaștem că am eșuat în aderarea la UE”

Oxana Bodnar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, Doina Gherman, din partidul de guvernământ PAS, consideră că autoritățile de la Chișinău ar trebui să rămână concentrate exclusiv asupra obiectivului aderării la Uniunea Europeană și respinge ideea unui „Plan B” care ar presupune unirea cu România.

  • Declarația vine în contextul în care discuția despre unire este prezentă în spațiul public, iar președinta Maia Sandu a afirmat că argumentele în favoarea unei eventuale reunificări sunt legate, atât de „restabilirea justiției istorice”, cât și de preocupările de securitate generate de războiul din Ucraina. 

Într-o emisiune la postul public de radio, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, Doina Gherman, a afirmat că „obiectivul nostru de țară și alegerea conștientă a majorității cetățenilor a fost pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „Atâta timp cât este voință, putință în această direcție, vom continua. Deci, discutând despre un alt plan, asta înseamnă că noi recunoaștem că am eșuat deja cu Uniunea Europeană”, a spus reprezentanta partidului de guvernământ PAS.  

„Pe de altă parte, vedem răspunsurile tot mai încurajatoare din partea statelor membre UE. Și astăzi, apropo, am avut o întrevedere foarte bună cu delegația Comisiei pentru Politică Externă din Luxemburg, unde ni s-a reafirmat ferm că avem tot sprijinul și toată susținerea pentru parcursul european al țării”, a declarat Doina Gherman la postul public de radio. 

„Pentru o eventuală reunificare, nu există un suport majoritar din partea cetățenilor”

Doina Gherman. FOTO: Facebook


Potrivit vicepreședintei Parlamentului de la Chișinău, care conduce și Comisia politică externă din cadrul legislativului, în prezent nu există motive care să justifice abandonarea sau relativizarea obiectivului european al Republicii Moldova.

„Trebuie să ascultăm cetățenii. Este o susținere majoritară pentru integrarea europeană. Acum, pentru o eventuală reunificare, nu există un suport majoritar din partea cetățenilor. De aceea, noi, ca politicieni, suntem pur și simplu obligați să ascultăm vocea lor”, a mai spus Gherman. Ultimele sondaje arată că peste 40% din cetățenii Republicii Moldova sunt favorabili unirii cu România. 

Maia Sandu: „Cel mai mult ce îmi doresc este ca Republica Moldova să fie în siguranță”

Președinta Maia Sandu a precizat recent că nu au existat discuții oficiale cu partenerii europeni privind o eventuală reunificare a Republicii Moldova cu România. Șefa statului a declarat într-un podcast că reprezentanți ai unor state europene au întrebat despre dezbaterile apărute în spațiul public și despre argumentele invocate de susținătorii unirii, însă a subliniat că dialogul oficial al Chișinăului cu Uniunea Europeană vizează exclusiv integrarea europeană.

„Sigur, au fost anumiți parteneri din unele state care ne-au întrebat despre aceasta discuție, despre raționamentul din spatele acestei discuții și, ca de fiecare dată, am spus că, dincolo de restabilirea justiției istorice, este vorba și despre preocupări foarte actuale, care sunt preocupările de securitate”, a afirmat Maia Sandu.

Președinta a mai explicat că argumentele invocate în favoarea unei eventuale reunificări sunt legate atât de „restabilirea justiției istorice”, cât și de preocupările de securitate generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Cel mai mult ce îmi doresc este ca Republica Moldova să fie în siguranță, îmi doresc ca Republica Moldova să rămână parte a lumii libere, dar nu am avut discuții formale, oficiale despre acest proces. Discuțiile noastre formale, oficiale este despre procesul de integrare europeană. Există mai mult sprijin popular în Republica Moldova pentru integrarea europeană și aceasta este calea pe care mergem astăzi”, a declarat Maia Sandu în cadrul podcastului. 

De unde a pornit discuția despre „Planul B”

Subiectul, discutat în spațiul public de la început acestui an, a revenit recent în atenția publică după ce vicepremierul Republicii Moldova și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a declarat într-un interviu pentru Euractiv că reunificarea cu România ar putea reprezenta o opțiune de rezervă dacă parcursul european al țării ar fi blocat sau întârziat semnificativ. Oficialul a precizat însă că prioritatea absolută a Guvernului rămâne aderarea la Uniunea Europeană și semnarea tratatului de aderare până la sfârșitul anului 2028.

„Planul A este integrarea europeană. Reunificarea cu România poate fi privită doar ca un Plan B, într-un scenariu în care procesul european ar intra într-un impas”, a explicat Osmochescu.

Dezbaterea despre unire și articolul 142 din Constituția Republicii Moldova

Recent, în cadrul unui interviu oferit pentru publicul HotNews, fostul președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, a argumentat că articolul 142 din Constituție oferă un mecanism juridic prin care cetățenii ar putea decide, prin referendum, modificarea prevederilor privind caracterul suveran și independent al statului. Tănase a descris această posibilitate drept o „plasă de siguranță constituțională” pentru situații excepționale, inclusiv în contextul amenințărilor de securitate cu care s-ar putea confrunta Republica Moldova. El a subliniat însă că această interpretare nu reprezintă un proiect politic actual și nici o alternativă la obiectivul strategic al integrării europene.

În prezent, atât președinta Maia Sandu, cât și conducerea Parlamentului insistă că singura direcție oficială a Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce discuțiile despre reunificarea cu România rămân, deocamdată, la nivelul unei dezbateri politice și constituționale.

În ianurie,  președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în podcastul britanic „The Rest Is Politics”, realizat la sediul președinției de la Chișinău că „dacă s-ar organiza un referendum, aș vota pentru unirea cu România”.

„Vedeți ce se întâmplă în jur. Pentru o țară mică precum R. Moldova este greu să supraviețuiască, sub presiunea Rusiei, ca țară democratică și suverană”, a mai spus Maia Sandu, care a recunoscut că în acest moment nu există însă o majoritate pentru unirea cu România. „Există însă o majoritate care sprijină integrarea în Uniunea Europeană, și acesta este țelul pe care-l urmărim. Este soluția realistă care ne poate ajuta să supraviețuim ca democrație”, a mai spus atunci Maia Sandu.