Sari direct la conținut

VIDEO „A ajutat de la început, nu de azi, când susținerea Ucrainei a ajuns o regulă de bune maniere” – ce spune consilierul lui Zelenski despre relația cu România

HotNews.ro
Mykhailo Podolyak, Foto: Adi Iacob/ HotNews.ro
Mykhailo Podolyak, Foto: Adi Iacob/ HotNews.ro

​Consilierul președintelui Ucrainei, Mihail Podoliak, a acordat un interviu HotNews.ro în care a răspuns la mai multe întrebări referitoare la evoluțiile de pe front, evenimentele recente din Rusia sau relațiile cu România.

România se numără printre țările care au ajutat Ucraina, inclusiv militar, încă din primele zile ale războiului, nu doar acum „când susținerea Ucrainei a devenit deja o regulă de bune maniere pentru țările care deja înțeleg ce înseamnă o lume modernă”, a explicat Mihail Podoliak, consilierul președintelui Zelenski, într-un interviu pentru HotNews.ro.

Oficialul ucrainean a răspuns astfel unei întrebări referitoare la faptul că pe lista țărilor cărora Ministerul Apărării din Ucraina le-a mulțumit pentru sprijinul militar acordat nu se află și țara noastră.

Interviul integral cu Mihail Podoliak poate fi citit mai jos:

Despre moartea lui Prigojin: „Un președinte al Federației Ruse îl ucide demonstrativ pe unul dintre oponenții săi”

Ce s-a schimbat în Rusia, în opinia dumneavoastră, după data de 23 august (moartea lui Evgheni Prigojin)?

Mihail Podoliak: Deocamdată nimic nu s-a schimbat. Aici este un aspect foarte important, pe care elitele din Occident nu-l înțeleg până la capăt.

Uitați-vă, un președinte al Federației Ruse, deocamdată legitim, îl ucide demonstrativ pe unul dintre oponenții săi. Eu cred că Prigojin, în principiu, era concurentul lui Putin, în sens politic, pe acel segment electoral pe care se bazează această mitologie a războiului.

Adică Prigojin a fost mult mai popular și era foarte posibil să pretindă o carieră politică, una concurentă cu Putin. Iar acum președintele țării îl nimicește demonstrativ pe oponentul său politic, fără să urmeze nicio reacție consistentă.

Singura consecință concretă a acestui incident a fost că s-a pus cruce pe compania Wagner. Aceasta nu mai există. Compania nu mai exista „de jure” după rebeliunea nereușită, iar acum nu va mai exista practic, de facto.

O parte din oameni vor fi forțați să treacă la contracte cu armata Ministerului Apărării, alții pur și simplu vor dispărea. Mă refer mai ales la comandanții din așa-zisul Consiliu Wagner, care vor fi nimiciți, însă nu așa demonstrativ cum s-a întâmplat în cazul lui Prigojin.

Iată, în principiu, acestea sunt consecințele directe: moartea definitivă a Wagner. Activele companiei în Africa vor fi transmise la o altă subdiviziune a forțelor speciale ale Ministerului Apărării din Federația Rusă.

Din Belarus ei oricum pleacă definitiv, pentru că Lukașenko a avut și are o frică față de Wagner. Acestea sunt consecințele. Mai mult decât atât, elitele din Rusia încep, sper eu, să ajungă la cea mai gravă perioadă: aceea a riscului pentru propriile vieți în Federația Rusă.

Deja au fost făcute publice îndemnurile unor grupări militare pro-ucrainene în Rusia, inclusiv Corpul Voluntarilor Ruși, către luptătorii Wagner să treacă pe partea lor și să lupte pentru Ucraina. Seamănă asta sau nu cu începutul un război civil în Rusia? Și cum poate ajuta asta Ucrainei?

Nu, nu cred că vom vedea începutul războiului civil, pentru că Wagner, haideți totuși să privim aceste lucruri obiectiv și fără iluzii, este o subdiviziune de mercenari. 90% din personalul acestei subdiviziuni este interesat doar de partea financiară, adică de banii pe care-i primesc pentru o misiune sau alta.

Ei nu au niciun fel de patriotism. Acum ei vor doar să obțină un nou comandant și un nou plătitor. Asta este tot ce-i interesează.

Sigur nu vor fi nicio manifestație de protest, sau marșuri repetate spre Moscova, sau vreo aliniere la mișcările de partizani. Desigur, Legiunea „Libertatea Rusiei” trebuie să vorbească tuturor cetățenilor Rusiei, care nu au comis infracțiuni pe teritoriul Ucrainei.

Inclusiv unii sau alții care fac parte din Wagner se pot alinia Legiunii, indiscutabil, pentru că aceasta trebuie să se lărgească.

Din considerente patriotice, această legiune încearcă să ducă lupta armată în Rusia. Dar nu are legătură cu Wagner. Din acest motiv, eu nu văd în Federația Rusă semne de revolte civile considerabile sau de rebeliuni civile.

Un moment cheie, când totul va începe să se prăbușească, va fi o înfrângere considerabilă pe linia frontului. Din acel moment, în Rusia vor începe proteste haotice care se vor preface într-o rebeliune mare civilă. Însă asta nu se va întâmpla astăzi și nu în legătură cu uciderea demonstrativă a lui Prigojin.

Ce credeți că îl așteaptă pe Aleksandr Lukașenko care i-a oferit garanții personale lui Prigojin după data de 24 iunie?

Lukașenko nu a oferit garanții personale. Haideți, obiectiv, să ne uităm la lucruri. Au fost garanții fictive, toți, inclusiv cei din Wagner înțelegeau perfect asta.

Lukașenko nu este un subiect al politicii regionale, dar aș spune că nici al celei belaruse. Evident, el este un dictator care controlează teritoriul Republicii Belarus, cu ajutorul Rusiei, din punct de vedere financiar și al forței, însă Lukașenko nu influențează niciun proces. E clar că el nu a fost un negociator cu Prigojin, nu el a stabilit consecințele care vor urma.

Lukașenko face parte din categoria acelor inutili VIP- propagandiști. Nimic mai mult decât atât. El se află la nivelul… știți că există astfel de personaj precum Medvedev în Federația Rusă.

Iată ei sunt, aș spune, doi de un fel, care se ocupă de un lucru absolut inutil. Adică ies, amenință, povestesc ceva, însă Lukașenko nu influențează niciun proces. El controlează tot mai puțin și Belarusul. Riscul este, ca la un moment dat, Lukașenko să ajungă o victimă cum a devenit Prigojin.

Despre luptele pentru eliberarea Crimeei: „Rusia își va pierde flota de la Marea Neagră”

Forțele militare la Marea Neagră. FOTO: HotNews.ro

Despre „Platforma Crimeea” și, în general, despre tot ce se întâmplă acum pe această peninsulă. Rusia a declarat vineri că a doborât 42 de drone. Într-adevăr, observăm acțiuni mult mai active ale armatei ucrainene. Există această intenție ca eliberarea să înceapă acum sau sunt totuși mai mult mesaje pentru populația din peninsulă precum că Ucraina nu a uitat despre acest teritoriu?

În primul rând, referitor la cele 42 de drone – eu recomand să nu ascultați Ministerul Apărării al Federației Ruse, pentru că ei încep să doboare 420, 4200, 42 de mii de drone și așa mai departe. Este un minister care nu are acces la informații, nu știe ce se întâmplă pe câmpul de luptă.

Toate cifrele lor sunt fictive și nu au nicio tangență cu realitatea. Lucrurile care au legătură cu realitatea sunt cele spuse de reprezentanți ai Statului Major al Ucrainei și reprezentanți ai Direcției Generale de Contraspionaj din cadrul Ministerului Apărării Ucrainei.

Ei spun clar despre faptul că planurile privind eliberarea Crimeei încep să fie realizate. Din acest motiv, se sporește intensitatea antrenamentului de luptă, nimicirea depozitelor strategice, aerodromurilor, logisticii de transport de pe peninsulă, crește numărul de bombardamente, inclusiv cu rachetele de raza lungă.

Mai mult decât atât, vor începe anumite operațiuni terestre. Nu înseamnă că Peninsula Crimeea va fi eliberată mâine, însă operațiunile terestre au loc pe teritoriul peninsulei. Și toate acestea vor fi amplificate.

De ce? Aici eu trec la „Platforma Crimeea”, despre care ați menționat: dacă în 2021, când a avut loc prima ediție a Platformei Crimeea, în afara de Ucraina, practic nicio țară nu putea să presupună faptul că Crimeea poate să fie eliberată pe calea militară, acum, în principiu, deja peste 60 de țări care au participat la cea de a treia ediție a „Platformei Crimeea” sunt de părere că problema poate fi soluționată doar pe cale militară.

Referitor la Rusia, aș vrea ca noi și dumneavoastră să nu avem iluzii: cu Rusia e imposibil de ajuns la vreo înțelegere. Rusia va restitui un teritoriu sau altul numai în cazul unor înfrângeri militare, la fel este și în cazul Crimeei.

Și cel de-al treilea lucru: din acest motiv, în jurul peninsulei Crimeea se intensifică luptele militare. În bazinul Mării Negre au loc bătălii mari pentru menținerea controlului, adică noi utilizăm o serie de drone marine care efectiv luptă cu Flota Federației Ruse în Marea Neagră.

Președintele Ucrainei a spus că Rusia va pierde această flotă, adică nu va mai avea flotă în Marea Neagră. A doua parte este creșterea numărului atacurilor cu raza lungă asupra centrelor de resurse din Crimeea, adică se au în vedere depozite, baze de combustibil, etc. Se face cu rachete de raza lungă și drone.

Și trei: începe operațiunea specială pentru a se face posibile intrarea și nimicirea resurselor Rusiei, pe cale terestră. Eliberarea Crimeei începe, acesta nu este doar un semnal pentru populația Crimeei despre faptul că vom desfășura acolo acțiuni militare. Nu, este urmare a unui scenariu concret al operațiunii privind eliberarea Crimeei.

Există o dată aproximativă când Ucraina își propune să finalizeze această operațiune?

Bună întrebare. De regulă, datele aproximative pot fi văzute numai în Hollywood, la ei acolo se întâmplă totul foarte repede, sau în media dintr-un șir de țări, care, bazându-se pe surse anonime, vorbesc despre succesul sau eșecul contraofensivei Ucrainei.

Nu, din păcate, există câțiva factori, de care depinde ceea ce se întâmplă acum. Respectiv, putem preliminar să vorbim despre faptul că sarcina principală la acest moment este să distrugem, pe una dintre direcții, eșalonul de apărare al Rusiei.

Din acel moment, toate evenimentele se vor desfășura foarte repede, pentru că Rusia nu este gata să facă față unei presiuni considerabile pe linia frontului, fără îndoială. Însă sunt unii factori limitatori.

Este vorba despre acea cantitate de armament care este livrată în Ucraina, pentru că una sunt înțelegerile teoretice, acestea sunt foarte bune, există o coaliție care știe exact de ce avem nevoie și chiar este gata să ne transmită mai departe, însă procesele logistice sunt de lungă durată.

Poate fi vorba de câteva luni, chiar și până la jumătate de an, pentru livrarea unei cantități de instrumente militare. Acesta, din păcate, este primul factor limitator.

Cel de-al doilea factor care trebuie să fie conștientizat, însă partenerii noștri nu-l înțeleg foarte bine, este cantitatea de tehnică (n.r.- militară) pe care Rusia a adus-o acolo.

În esența, acum Rusia este o țară cu hotarele goale, cu excepția direcției spre Ucraina, pentru că a adus totul acolo, unde Rusia ține 350-400 de mii de persoane mobilizate.

Totul trebuie să fie distrus. Încă o dată subliniez că pentru Rusia nu există un număr critic de oameni care pot muri pentru ca această țară să înceapă să se gândească la ineficiența acestui război.

Din acest motiv, din păcate, vom fi nevoiți să distrugem mulți militari ruși și tehnica militară rusă. Asta necesită un anumit timp. De asemenea, să nu uităm faptul că Rusia a minat multe teritorii ale Ucrainei, ceea ce ne îngreunează înaintarea.

Despre întârzierea livrărilor de armament: „Problemele constau mai degrabă în natura umană”

Avioane F-16 daneze donate Ucrainei. FOTO: ABACA/ Profimedia

Despre livrările de armament: de exemplu, aceleași avioane F-16 și alte tipuri de tehnică militară, într-adevăr ajung mai greu decât sunt așteptările Kievului. Aici vorbim doar despre procedurile logistice sau în unele cazuri lipsește voința politică?

Problemele constau, fără îndoială, în birocrație și procesele logistice care sunt complicate, dar, mai degrabă, în natura umană. Sunt foarte puțini oameni care într-adevăr sunt gata să adopte decizii corecte în situații de criză, să-și asume o responsabilitate, respectiv să reevalueze relațiile pe care le-au avut cu anumite țări până acum.

Din păcate, pentru mulți reprezentanți ai elitelor din țările partenere ale Ucrainei, Rusia în continuare rămâne o țară mare, cu un potențial mare, cu un potențial mare de corupție, să nu uităm că, tangențial, asta totuși influențează deciziile.

Mult timp Rusia a fost văzută ca o țară care ar avea dreptul să încalce dreptul internațional. Dacă e să vorbim despre țările din fosta Uniune Sovietică, precum Ucraina, Moldova, Georgia, Kazahstan și altele, mult timp s-a considerat că aceste țări nu au suveranitatea lor pe deplin, adică doar Rusia ar avea această suveranitate, fiind moștenitoare a URSS, iar din acest motiv Rusia ar avea dreptul să facă tot ce vrea în această regiune.

Aceste lucruri se schimbă lent, dacă această țară va fi lăsată la fel, ea va comite fărădelegi în dimensiuni și mai mari.

De ce Ministerul Apărării din Ucraina nu a mulțumit și României pentru ajutor: „Este straniu, România este o țară foarte importantă”

Pe paginile oficiale ale Ministerului Apărării Ucrainei, în data de 24 august, cu ocazia Zilei Independenței, au fost publicate cuvinte de mulțumire pentru peste 20 de țări. Pe această listă nu a fost însă și România. Credeți că Ucraina califică ajutorul acordat de România ca fiind unul mai slab? Sau totuși era vorba anume despre ajutor militar?

Nu sunt pregătit să vorbesc în numele Ministerului Apărării. Desigur, cred că nu este tocmai corect. Adică dacă spune mulțumesc tuturor, trebuie să spună într-adevăr tuturor țărilor care oferă ajutor.

Din punctul meu de vedere, pentru noi România este o țară foarte importantă, care oferă un volum mare de ajutor, atât umanitar, cât și financiar, dar și în ceea ce privește tranzitul, adică permite să utilizăm coridoarele sale. În plus, tehnică militară.

Este foarte straniu. Sincer spun, subliniez încă o dată, nu sunt gata să vorbesc detaliat despre aceste felicitări, adică cuvinte de mulțumire. Acum spun oficial un mare mulțumesc Bucureștiului, un mare mulțumesc României, sunteți parteneri adevărați, de calitate, foarte buni, din primele zile de război.

Nu am niciun dubiu referitor la sprijinul României și țărilor vecine, precum Bulgaria, subliniez, din primele zile de război, nu pur și simplu astăzi, când susținerea Ucrainei a devenit deja o regulă de bune maniere pentru țările care deja înțeleg ce înseamnă o lume modernă.

Să aduc aminte că în primele zile și luni de război, un șir de țări, în primul rând și inclusiv România, Bulgaria și altele au acordat un ajutor semnificativ pentru Ucraina. Mulțumesc mult!

Kievul așteaptă un ajutor militar din partea României, în ceea ce privește transmiterea de tehnică militară? Este acesta necesar?

Desigur e necesar și desigur așteptăm. Noi înțelegem totul foarte bine, dar haideți încă o dată să privim lucrurile fără iluzii. Întrebarea constă în faptul că potențialul militar al țărilor precum Bulgaria, România, Lituania, Letonia și a altor țări care într-adevăr, sincer, înțeleg riscurile care vin din partea Rusiei și sunt gata să ofere totul și oferă totul, nu este comparabil cu ceea ce este nevoie astăzi pe front, luând în considerare dimensiunile războiului.

De asemenea, acesta nu este comparabil cu arsenalul țărilor precum Germania, Franța, Marea Britanie, Statele Unite.

Cred că țările care înțeleg exact toate riscurile și așa oferă ce pot, caută și alte oportunități, bazându-se pe posibilitățile lor bugetare.

Despre atacurile asupra porturilor Reni și Izmail: „Miza o reprezintă lipsirea Ucrainei de posibilitatea de a exporta cereale”

Reni. FOTO: Shutterstock Editorial/ Profimedia

Despre atacurile asupra porturilor Reni, Ismail din regiunea Odesa. Deja există informații că populația din preajmă caută soluții să se mute măcar temporar din aceste localități, pentru că există un pericol direct. Vă așteptați că aceste atacuri se vor intensifica și mai mult și care ar fi scopul final?

Aici nu putem vorbi că se vor intensifica sau nu, atacurile au loc permanent, și nu doar asupra Reni și Ismail, ci pe întreg teritoriul Ucrainei, asupra tuturor localităților, punctelor civile, orașe mici și mari, etc.

Este o tactică cheie a războiului Rusiei: în fiecare zi atacă direct populația civilă, atacuri cu rachete Kalibr asupra Odesei. Scopul este de a distruge psihologic populația Ucrainei, scopul este de a distruge infrastructura civilă, acea infrastructură care permite să câștige bani, inclusiv în cazul porturilor Reni și Ismail, unde miza o reprezintă lipsirea Ucrainei de posibilitatea de a exporta cereale.

Aici avem atât atacurile asupra Odesei cât și rezilierea acordului privind exportul cerealelor (n.r.- pe Marea Neagră). În ceea ce privește plecarea oamenilor (n.r- din zonele bombardate) da, aceștia părăsesc regiunile, de exemplu, nordul Ucrainei.

Noi recomandăm ca să părăsească regiunea Sumî, parțial regiunea Cernihiv, pentru că acolo Rusia atacă în fiecare noapte cu bombe de aviație, direct populația civilă. Evident, și în aceste cazuri, dacă oamenii sunt în risc, ei pot să plece din aceste teritorii.

Doar că ar fi bine dacă în alte țări să se înțeleagă că acesta este un război concret, unde cineva își pierde locuința, cineva este nevoit să plece, cineva este nevoit să se despartă de familie.

Există un pericol direct pentru, de exemplu, portul Giurgiulești de pe teritoriul Republicii Moldova, care se află în apropiere, dar și pentru teritoriul României?

Eu cred că totul este într-un posibil pericol, pentru că Federația Rusă nu dispune de arme de înaltă precizie, care să ajungă exact în țintele pe care le alege. Din păcate pentru lume, Rusia deține armamentul arhaic, în cantități mari, respectiv, riscurile sunt pentru toți, inclusiv pentru regiunile adiacente, aproape de Ucraina.

Eu înțeleg că Rusia nu va ataca intenționat teritoriile României și Republicii Moldova, însă probabilitatea unor distrugeri accidentale pe teritorii adiacente, evident că există.

Despre faptul că Erdogan e dispus să meargă în Rusia să se întâlnească cu Putin: Este alegerea fiecărui politician mondial dacă vrea să-și înmulțească cu zero propria reputație”

Despre acordul cerealelor. În aceste zile, agenții de presă din Turcia au anunțat că Ankara depune eforturi pentru a relua acest acord și că are dialog, atât cu Kiev, cât și cu Moscova. Kievul mizează pe reluarea acestui acord? Și care sunt șansele în acest sens?

Eu aș vorbi puțin altfel despre asta. Pentru mine este foarte straniu, uitați-vă ce face Rusia: Rusia rupe acordul, introduce navele de luptă, distruge infrastructura, pentru ca Ucraina, chiar și în cazul reluării acordului, să aibă dificultăți cu transportarea cerealelor.

Dar noi să spunem calm că vrem ca Rusia să se întoarcă în acord, luând în considerare faptul că Rusia pune condiții în mod ultimativ: îndepliniți solicitările noastre?

Acesta este un model concret al unui comportament terorist la nivel de stat. Eu aș aborda în felul următor: Rusia trebuie să fie forțată să respecte acordul cerealelor. ONU are pentru asta instrumentele necesare, aceasta poate să impună Rusiei ca țara membră a Consiliului ONU să execute deciziile ONU, iar dacă nu o va face, să-i suspende statutul de membru.

La fel, alte țări pot să escorteze navele cu cereale către punctele de tranzit, de exemplu, în Turcia. Cred că trebuie acționat mai dur în privința Rusiei. Asta nu va duce la escaladarea în Marea Neagră, dimpotrivă, Rusia în sfârșit va începe să conștientizeze faptul că acum comunitatea internațională are argumente mai puternice pentru ca Rusia să respecte măcar anumite norme ale dreptului internațional umanitar.

Putem să vorbim despre anumite așteptări ale Kievului și în general cum Kievul privește întâlnirea planificată dintre Erdogan și Putin? Cel puțin se spune că aceasta într-adevăr se pregătește, însă în Rusia, nu în Turcia.

Evident, pentru că Putin este un om „foarte curajos”, el va zbura prin lume, „cu plăcere”. Noi toți înțelegem și din acest motiv trebuie să ne umilim în continuare față de el.

Este „foarte tare”, când o persoană se teme să zboare undeva din Rusia, dar trebuie să ne prefacem că este un lider global cu care trebuie să vorbim și prin asta să înmulțim cu zero propria reputație. Însă asta este o alegere a fiecărui politician mondial.

În ceea ce ține de așteptări: desigur, Ucraina nu are nicio așteptare, pentru că ar fi o naivitate politică să aștepți ceva de la om inutil cu numele Putin, care în mod sigur nu va respecta nicio înțelegere. Eu nu înțeleg de ce mulți încă suferă de această naivitate.

Asta nu va aduce la soluționarea unor probleme importante. Da, anumite fraze retorice vor fi spuse, anumite decizii posibile vor fi luate, dar în esență asta nu va duce la deblocarea Mării Negre și la sfârșitul dominației Rusiei, ceea ce ucide suveranitatea nu doar a Ucrainei, pentru că cu Ucraina Rusia luptă, dar și ucide suveranitatea țărilor care au legătură directă cu apele Mării Negre.

Despre posibilitatea unui conflict înghețat: „Acesta este doar un vis roz al lui Putin”

Despre mersul contraofensivei. Mulți experți susțin că despre rezultatele acesteia vom putea vorbi până la începutul sezonului rece. Cum vedeți dumneavoastră sfârșitul acestui an pentru situația de pe front? Și cât de posibil este scenariul unui conflict înghețat pe teritoriul Ucrainei?

Conflict înghețat nu va fi. Este un vis roz al lui Putin. Evident, că ei vor să ajungă la formula privind reducerea intensității războiului, creând o nouă linie de separare, să rămână pe teritoriile ocupate, să înghețe conflictul, permanent să provoace Ucraina și să investească bani în programe propagandistice pentru piața externă din alte țări, pentru ca Ucraina să nu aibă susținere, dar și să facă din Ucraina zona sură, etc.

Este atât de evident încât este uluitor să asculți despre „înghețarea conflictului”. Ucraina nu este un sinucigaș, cred că toți au înțeles, după 18 luni, că noi înțelegem foarte clar ce este un război și cum acesta se va finaliza.

Să semnezi cu Federația Rusă un acord cu prorogare pentru moarte după 18 luni de război ar fi straniu.

Acești experți, desigur, sunt experți „foarte respectabili”, care într-adevăr pot face expertiză, mai ales înainte de război, când au stabilit „corect” resursele Rusiei și ale Ucrainei și continuă să facă asta. Eu aș recomanda ca acești experți să fie văzuți exclusiv ca autori ai genului fantasy, pentru că nu au nicio treabă cu analiza reală.

Legat de țările care au promis anumite volume de armament și nu le-au oferit, acestea întreabă de ce nu am ajuns la un rezultat sau altul. Operațiunile de contraofensivă vor continua. În opinia mea, acestea sunt eficiente.

Aici eu mă voi referi la declarațiile domnului Zalujnîi, șeful Statului Major, care a spus că suntem în pragul unor evenimente de cotitură. Haideți să avem încredere în persoanele care se ocupă nemijlocit de război, care înțeleg clar situația operativă, care se află în acest mediu operațional 24 de ore din 24.

Respectiv, am încredere în șeful Statului Major al Ucrainei, Zalujnîi, și în Zelenski, bazându-se pe serviciul nostru de contraspionaj, care susțin că efectul cumulativ al operațiunii de contraofensivă la un moment dat va duce la căderea totală a ordinii de apărare a Rusiei.

Asta foarte probabil că poate să se întâmple și în acest an, în timpul apropiat, sau poate să se întindă într-un fel ca timp.

Încă o dată mă întorc la matematică, eu înțeleg că la generații moderne e greu cu matematica, însă când împotriva voastră luptă o armată mare, de care v-ați temut ieri, cu o mare cantitate de armament acumulat, toate acestea trebuie nimicite. Mai mult, ei (n.r- rușii) au creat o infrastructură pe teritoriile ocupate.

În 2014, în mod tacit a fost luată o decizie de schimbare a teritoriului Ucrainei. Amintesc că era un concept a doi subiecți, Merkel și Hollande (n.r- cancelarul Germaniei și președintele Franței), care au spus: haideți să schimbăm teritoriul Ucrainei contra unei „păci veșnice” între Ucraina și Rusia.

În acest timp, Federația Rusă pe teritoriile ocupate, pe enclavele Donețk și Lugansk, dar și în Crimeea, a creat o infrastructură gigantică pentru a asigura invazia care a urmat.

Din acest motiv, această infrastructură trebuie să fie nimicită, iar asta necesită timp și resurse. Iată, acum are loc nimicirea sistematică și insistentă. De aceea, eu cred că rezultate vor fi, iar aceste rezultate vor duce la o catastrofă finală, fatală pentru armata rusă. După asta în Rusia va începe propria perioadă militară, când ei vor începe să lupte între ei.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro