VIDEO Ambasadorul Turciei explica de ce s-au grabit pucistii sa atace si care e motivul epurarilor masive din institutiile de stat. Plus: Pedeapsa cu moartea va crea probleme in relatia noastra cu UE

Ambasadorul Turciei la Bucuresti, Osman Koray Ertaş, a explicat intr-un interviu pentru HotNews.ro care e evenimentul care a grabit producerea puciului din 15 iulie si de ce exista o reactie anti-occidentala in Turcia. Diplomatul turc a spus ca relatia cu SUA e una de parteneriat strategic, iar aderarea la UE a ramas un obiectiv strategic, dar a atras atentia asupra starii de spirit din tara. In ce priveste criticile dure aduse presedintelui Erdogan pentru epurarile masive, Osman Koray Ertaş a spus ca organizatia clericului exilat Fethullah Gulen este „un pericol urias” pentru Turcia.

Diplomatul turc a vorbit si despre relatia cu Rusia si Iran, spunand ca „nu e cazul unei schimbari radicale de strategie”, ci o incercare de a cultiva relatii amicale cu tarile vecine.

Reintroducerea pedepsei capitale, care a pus pe jar UE, „va avea repercusiuni uriase si va crea probleme in relatia noastra cu UE”, a spus Osman Koray Ertaş.

Vezi INTERVIUL VIDEO complet si citeste mai jos transcriptul discutiei:

Rep: Buna ziua. De ce au ales pucistii data de 15 iulie pentru tentativa de lovitura de stat, a existat un motiv intern?

Ambasadorul Osman Koray Ertaş: Asa cum stiti, in Turcia exista un grup numit FETO (Cultul Gulenist), iar din 2014 membrii FETO care opereaza clandestin in institutii-cheie ale statului au inceput sa fie identificati si demisi din aceste pozitii-cheie. Timp de 2 ani, in ciuda avertismentelor din partea serviciilor de informatii, in Armata nu a existat o epurare majora a gulenistilor.

In fiecare an, in luna august, are loc o intalnire a Inaltului Consiliu Militar, iar generalii de top si premierul (care conduce Consiliul) decid cine va promova si cine nu. Anul acesta, intilnirea era planificata in prima saptamina din august; inteleg ca era in plan o schimbare majora in randul inaltilor ofiteri. Gulenistii urma sa fie scosi din armata, conform legislatiei in vigoare, si probabil ei au avut informatii despre intentia guvernului si a conducerii Armatei, asa ca au apasat pe buton mai devreme, chiar inainte ca acest Inalt Consiliu Militar sa aiba loc.

Rep: Deci spuneti ca acesta a fost evenimentul care declansat puciul. Dar presedintele Erdogan si guvernul il acuza pe clericul Fethullah Gulen si pe oamenii sai de organizarea loviturii de stat. Au probe, care sint acestea?

Osman Koray Ertaş: Guvernul spune ca exista dovezi concrete. Chiar si suspectul nr 1 din acest puci, fostul sef al Aviatiei, a spus in marturia din fata procurorilor ca nu a fost implicat in puci, iar lovitura militara a fost organizata de FETO. Chiar si el spune asta.

Sint si alte evolutii interesante in acest caz; de exemplu, au fost capturati in tancuri ofiteri de politie purtand uniforme militare, ofiteri care au legaturi cu cultul lui Gulen. V-am spus ca de acum 2 ani, mai ales in Politie a fost o uriasa operatiune de cautare a celor loiali lui Gulen, iar unii ofiteri de politie au fost concediati sau mutati in pozitii fara influenta; asa ca au capturat in tancuri unii dintre acesti ofiteri.

In al doilea rind, cand a fost capturat pilotul elicopterului care i-a transportat pe soldatii ce trebuia sa-l asasineze pe presedintele Erdogan in Marmaris, asupra sa au fost gasite versetele religioase ale lui Fetulah Gulen.

Acum, mii de oameni au fost arestati, iar marturiile lor incep sa se adune; surse din interior spun ca existe multe marturii cum ca e vorba despre un complot gulenist.

Rep: Unii oficiali turci au acuzat SUA de implicare in lovitura esuata. Credeti ca SUA au fost implicate?

Osman Koray Ertaş: In societate turca exista un urias resentiment fata de ceea ce s-a intimplat, pentru ca sute de civili au fost ucisi; armata turca adevarata niciodata nu ar fi atacat Parlamentul sau civili; exista o furie masiva in societate si multa lume – inclusiv lideri ai Opozitiei politice – crede ca ce s-a intimplat s-a intimplat din cauza lui Gulen. Asa ca atunci cind vad ca Gulen traieste fericit in SUA, trag imediat concluzia ca SUA ar putea fi in spatele acestui puci.

Dar nu este, evident, pozitia noastra oficiala. SUA sint partenerul nostru strategic, aliat strategic timp de decenii, si sintem in legatura constanta cu partenerii americani. Ieri, presedintii Obama si Erdogan au discutat telefonic si au spus ca vor colabora pentru identificarea motivelor acestei tentative de lovitura de stat. De asemenea, din primele ore ale puciului, Obama si Kerry au condamnat public tentativa de lovitura de stat. Acum, Turcia a inceput primele demersuri oficiale pentru extradarea lui Gulen din SUA.

Rep: Credeti ca au existat alte forte externe implicate in tentativa de puci?

Osman Koray Ertaş: Cind procurorii isi vor termina ancheta, vom vedea ce alte motivatii au stat in spatele puciului. Dar la acest moment e destul de clar ca e vorba de gulenisti.

Rep: In Turcia a inceput epurarea a zeci de mii de angajati din toate institutiile statului, de la profesori la magistrati, de la militari la politisti. Care e vina lor?

Osman Koray Ertaş: Principala lor vina e ca sint membri ai FETO. In anii 70, FETO a inceput sa creeze un adevarat imperiu, e un lung efort sa stringa oameni, sa le transmita ideologia lor si apoi sa-i numeasca in pozitii-cheie din institutiile statului. Au existat momente, mai ales in ultimii zece ani, in care au fost sustinuti atit de guvern, cit si de o mare parte din societate, pentru ca multi oameni au crezut ca FETO reprezinta o organizatie benigna, care deschide scoli, duce steagul turcesc in strainatate; asa s-a ajuns ca in toate institutiile de stat sa exista mii de gulenisti care si-au ascuns adevarata motivatie si apartenenta la cultul gulenist; de aceea sint numiti un stat paralel: ei nu urmeaza ordinele superiorilor ierarhici din institutia in care lucreaza, ci ordinele din FETO.

Rep: Dar e ilegal sa faci parte din FETO?

Osman Koray Ertaş: Acest grup a fost identificat ca o amenintare la adresa securitatii nationale

Rep: Exista o lege care spune ca FETO e o organizatie terorista?

Osman Koray Ertaş: Da, Consiliul National de Securitate a declarat FETO grup terorist acum trei luni. Din 2014, serviciile de securitate au identificat FETO drept o grupare foarte periculoasa; dupa 2014 procurorii au deschis multe anchete care au vizat membri ai FETO. Un exemplu este fraudarea concursurilor de angajare in institutiile de stat: au furat subiectele de examen si le-au dat rezolvarile membrilor FETO, asa ca au reusit sa populeze institutiile-cheie. Au facut-o trei ani consecutiv. S-a dovedit a fi o forta foarte periculoasa indreptata impotriva statului.

Ca sa ma intorc la intrebarea dvs., toti acesti oameni au fost arestati sau suspendati pentru ca faceau parte din organizatia lui Gulen. Vor incepe anchetele, iar daca vor exista prin ei oameni despre care se va dovedi ca nu au legaturi cu FETO, se vor intoarce la joburile lor.

Rep: Dar cind a avut statul turc timp sa documenteze, sa ancheteze afilierea la FETO a acestor zeci de mii de angajati? Pentru ca pare ca in 2-3 zile e un val urias de epurari in aparatul de stat.

Osman Koray Ertaş: Din 2014, in fiecare institutie au fost facute verificari legate de apartenenta angajatilor la aceasta institutie. Serviciile secrete au facut un efort mare. Asa ca atunci cind a avut loc tentativa de lovitura de stat, dupa declaratiile si marturiile initiale si dupa ce au fost adunate primele informatii de la serviciile secrete, acesti oameni au fost suspendati pentru a nu pierde controlul intr-un moment foarte dificil. Pentru ca nu stii niciodata ce pot face acesti oameni in institutiile in care sint angajati; sint foarte periculosi; cind discuti cu ei par benigni, dar in realitate sint gata de orice, sint ca si oamenii-kamikaze. Deci aparatul de stat ia masuri preventive prin suspendarea acestor oameni…

Rep: Cu tot respectul, cu greu pot sa-mi imaginez 15.000 de profesori kamikaze…

Osman Koray Ertaş: Nu vorbesc despre ei, ci despre cei din Armata, ei pot actiona ca niste kamikaze. Iata inca un exemplu. La cea mai mare baza aeriana din Ankara, de unde au fost coordonate multe operatiuni din timpul puciului, in dimineata in care politia si armata reala au preluat controlul, au gasit un profesor asociat de religie la Universitatea Sakarya; numele sau e public. Cind Politia i-a perchezitionat biroul din Facultate a gasit o carte a lui Gulen. Asa ca pot deveni cu adevarat kamikaze. Va puteti imagina ce facea un profesor intr-o baza militara?

Stiu ca suna ciudat pentru cineva din afara, dar acest grup e foarte periculos. De aceea, Rusia a inchis scolile lor cu ani in urma, la fel si Turkmenistan, Azerbaidjan.

Rep: O tara ca Romania a experimentat epurari masive pe motive politice si ideologice in perioada comunismului. Vedem multi ziaristi si politicieni occidentali care critica Turcia pentru aceste epurari. Unii chiar il compara pe presedintele Erdogan cu Stalin. Nu va temeti ca acestor zeci de mii de oameni epurati li se refuza dreptul de a se apara?

Osman Koray Ertaş: Cred ca Turciei si guvernului sau legitim i se face o mare nedreptate. Presedintele Erdogan e la putere de 12-13 ani; in aceasta perioada Turcia a devenit mai apropiata ca niciodata de intrarea in UE; de valorile europene. El e cel care a luat decizii legislative majore pentru a deveni o tara si mai liberala si pentru o economie de piata. Evident, lovitura de stat a fost o amenintare serioasa pentru valorile europene: oameni din armata care au tintit civili, au lovit Parlamentul. Prietenii nostri europeni au trebui sa arate acum solidaritate impotriva acestui puci.

As vrea sa va amintesc ca toti liderii de Opozitie au condamnat puternic si fara echivoc acest puci. Ieri, liderii tuturor partidelor au dat mesaje similare, ca e inacceptabila o astfel de tentativa de lovitura de stat.

Rep: Dar am vazut ca liderii europeni si americani au sustinut guvernul ales democratic din Turcia si au salutat victoria fortelor loiale. Am vazut si avertismente din UE legate de pedeapsa cu moartea, considerata inacceptabila. E Turcia pregatita sa se confrunte cu riscul incetarii negocierilor cu UE din cauza reintroducerii pedepsei cu moartea?

Osman Koray Ertaş: Aderarea la UE este un obiectiv strategic al Turciei si ramine asa. Evident, in cursul ultimilor ani a existat o anumita frustrare din cauza comportamentului UE si al unor capitale europene, care in unele cazuri merge pina la umilirea natiunii turce doar pe motiv ca e musulmana. Apare o frustrare uriasa in societate din cind in cind si liderii nostri trebuie sa ia in considerare aceste resentimente – xenofobia si cresterea populismului in Europa afecteaza din pacate atitudinea liderilor europeni fata de Turcia. Deci nu e un proces usor, dar la nivelul statului aderarea la UE inca e un obiectiv strategic.

Pedeapsa cu moartea a fost abolita acum mai bine de un deceniu ca parte a angajamentului nostru fata de UE si fara de Consiliul Europei, unde sintem membri fondatori. Acum, asa cum v-am spus, exista o furie si o frustrarea uriase la nivelul societatii impotriva complotistilor. Oameni aflati pe strazi, care nu au dormit timp de patru nopti, apara democratia si institutiile si liderii. Ei au sloganuri prin care cer reinstaurarea pedepsei capitale. Presedintele Erdogan a spus ca o va promulga daca Parlamentul o va adopta, si a dat exemplul unor state americane unde exista pedeapsa cu moartea. Dar exista opinii diferite in societate si in spectrul politic; premierul Yildirim a spus ca vom actiona cu grija, vom fi foarte atenti si vom lua in calcul obligatiile internationale. Deci, Turcia e o democratie functionala, oricit de mult ar vrea unii oameni sa o vada ca pe o dictatura, exista institutii functionale si nu poti lua o astfel de masura peste noapte.

Rep: Dar care e opinia dvs. personala? Sinteti diplomat, parte a elitei statului turc, iar elitele au rolul de a se opune populismelor.

Osman Koray Ertaş: Ca diplomat, nu e corect sa-mi exprim opiniile personale. Pot spune ca va fi decisa intr-un proces democratic. Evident, pedeapsa cu moartea nu se aplica in nici o tara europeana, iar Turcia e parte a familiei europene, si de aceea va avea repercusiuni uriase si va crea probleme in relatia noastra cu UE.

Dar in final mecanismul politic va decide; unii lideri politici o sustin, altii o resping, e in plin proces de discutie. Evident, ca un tinar diplomat, vad viitorul tarii mele in Europa; cind spun Europa nu e vorba neaparat de UE, pentru ca nu trebuie sa fii neaparat membru UE pentru a fi european cu adevarat. Asa ca societatea turca va continua probabil sa-si protejeze locul extrem de puternic ocupat in Europa.

Rep: Premierul Binali Yildirim a amenintat orice tara care il va sustine pe Gulen ca va fi considerata „in stare de razboi cu Turcia”. Nu e cam mult ca regimul Erdogan sa sugereze ca daca SUA nu i­l extradeaza pe Gulen, intra automat in razboi cu Turcia?

Osman Koray Ertaş: Amenintarea lui Gulen e foarte mare pentru noi, iar pina acum prietenii si aliatii nostri americani nu au inteles proportia pericolului. Dar acum chiar il vrem pe acesta inapoi in Turcia. Evident, discutam cu prietenii nostri americani si urmam procedurile necesare. Am facut deja ceea ce era necesar, lucram impreuna cu ei, si oficialii americani fac declaratii similare ca vor lucra cu autoritatile turce pentru a rezolva problema. E un proces intre aliati si prieteni.

Rep: Ce se va intimpla daca SUA nu vor il vor extrada pe Gulen?

Osman Koray Ertaş: Nu cred ca SUA nu-l vor extrada. Nu cred ca va exista o problema. Relatia Turcia – SUA e una foarte solida, au existat, e adevarat, suisuri si coborisuri, dar problemele pe care le rezolvam impreuna sint atit de mari incit nu ne putem ignora reciproc. Relatia e foarte solida.

Rep: Erdogan a spus, citat de agentia iraniana IRNA, ca „Turcia vrea sa colaboreze cu Iran si Rusia pentru a rezolva crizele regionale si a reinstaura pacea si stabilitatea in regiune”. E acesta un semnal al unui schimb in politica externa a Turciei dinspre UE, NATO spre Rusia si Iran?

Osman Koray Ertaş: Asa cum stiti, avem provocari uriase in regiune si ele sint in crestere, din pacate. ISIS, criza refugiatilor, instabilitatea Irakului. Turcia are un nou guvern, iar noul nostru premier a facut citeva declaratii puternice, spunind ca Turcia va scadea numarul inamicilor si va creste numarul prietenilor. In aceste circumstante, nu e viabil sa continuam sa gestionam multiple crize. De aceea Turcia incearca sa refaca legaturile cu Rusia, cu Israel – avem deja relatii bune cu Iran. Deci nu e cazul unei schimbari radicale de strategie; de ani buni noi nu vedem relatia cu vecinii nostri ca o alternativa la aliantele noastre occidentale, nu se exclud reciproc cind e vorba despre o geografie atit de dificila.

Rep: Am citit multe articole in presa turca si am auzit din partea liderilor turci o puternica retorica anti-europeana si anti-americana.

Osman Koray Ertaş: Multe din aceste reactii sint o contra-reactie la ce apare in presa occidentala, unde vedem un val puternic anti-turc, mai ales legat de presedintele Erdogan. Ieri, New York Times a pus un titlu spunind ca turcii sint ca oile si il urmeaza neconditionat pe Erdogan. Din nefericire, devine o manie obsesiv-compulsiva legata de Erdogan in presa occidentala. Oricind el spune sau face ceva, in zece minute apare ceva in presa europeana. Dupa puciul esuat, acoperirea mediatica a fost in general negativa. Deci exista si o reactie a presei turce la aceste articole…

Rep: Dar in Europa vedem ce se intimpla in Turcia ca un proces prin care Erdogan ia si mai multa putere, epurindu-si inamicii. E greu de inteles cum de aceasta miscare gulenista a fost capabila sa se dezvolte in statul turc in ultimii 12-13 ani, cind Erdogan a fost la putere…

Osman Koray Ertaş: Miscarea a inceput in anii 70; au crescut copii si i-au plantat apoi in institutii-cheie, ascunzindu-le adevaratele motive. Ce e diferit acum e ca, daca inainte erau tolerati, dupa 2014, dupa ce au inregistrat ilegal convorbirile nu doar ale liderilor politici, dar si ale tuturor decidentilor, ale uno ziaristi, a fost un soc pentru toata lumea si am vazut ca acesti oameni sint periculosi, i-am vazut operind clandestin, le-am vazut fata urita ascunsa in spatele zimbetelor si comportamentului benign. De aceea e inca un pericol urias, toata lumea din Turcia crede ca exista inca amenintari majore, si de aceea multi turci nu inteleg reactia occidentalilor. Stiu ca e greu sa explici situatia din Turcia, dar oamenii din Turcia sint ofensati cind vad acoperirea mediatica ce prezinta Turcia ca pe o tara din lumea a treia, ca pe o dictatura. Asta nu e adevarata Turcia, oamenii pot critica deciziile, dar sa ataci o tara intreaga e ceea ce ii infurie pe oameni si ii alieneaza de Europa. Asta s-a intimplat si in procesul de negociere cu UE, UE a facut greseli mari – sigur ca si Turcia a facut greseli mari; dar pe de alta parte unii lideri UE in trecut, il putem numi pe Sarkozy sau pe unii lideri din Austria – au folosit o retorica ce a impins Turcia in afara spunind ca acestia ne umilesc si ca ar trebui sa ne intoarcem la radacinile noastre.

Rep: Cum vedeti relatia din cadrul NATO dintre Turcia, Romania si Polonia? Ramane valabila?

Osman Koray Ertaş: Evident, vom continua parteneriatele noastre strategice. Noi punem mare pret pe acesta mecanism trilateral – am ridicat-o la nivel de ministri de Externe, prima intilnire a fost la Varsovia, vom avea inca una la Bucuresti in curind. Apartenenta la NATO e foarte solida, foarte valoaroasa pentru noi si si stim ca e la fel pentru aliatii nostri si nu exista nici cea mai mica ezitare in privinta acestei initiative particulare. Vom continua sa fim un aliat puternic NATO; as vrea sa subliniez ca lucrurile sint ok in Turcia, institutiile functioneaza. A fost un „cutremur” puternic in institutii, dar totul e sub control, memoria institutionala e foarte puternica, veti vedea ca lucrurile vor reveni la normal foarte curind.

Rep: Vom vedea schimbari structurale majore in statul turcesc?

Osman Koray Ertaş: Nu, nu vedem schimbari majore. Exista discutii legitime despre modul in care functioneaza statul, dar ele exista dinaintea puciului esuat.

Rep: Initiativa navala la Marea Neagra, o sustineti?

Osman Koray Ertaş: Evident, Marea Neagra e vitala pentru Turcia. Trei tari NATO sint riverane Marii Negre, care devine un subiect tot mai important la NATO, incepind cu summitul din 2014 din Tara Galilor – subiect ridicat prin eforturile conjugate ale diplomatilor si militarilor din Turcia si Romania. Discutia e in curs. Exista opinii diferite despre o flotila sau doar exercitii si traininguri; unii aliati sint pentru, unii impotriva. Noi sustinem in mod cert intarirea solidaritatii si cooperarii in Marea Neagra sub egida NATO si cu sustinerea aliatilor. Lucram la o noua propunere impreuna cu prietenii nostri romani.

Rep: Va trimite trupe in brigada multinationala NATO din Romania?

Ambasadorul Osman Koray Ertaş: Turcia a trimis deja ofiteri pentru NATO Force Integration Units din Romania; in ceea ce priveste noua brigada NATO – acum analizam optiunile.

Rep: Intr-o interventie la Realitatea TV in 16 iulie ati mentionat scolile care apartin retelei Gulen. Le-ati cerut autorit romane sa le inchida sau sa ia anumite masuri?

Osman Koray Ertaş: Noi doar am sfatuit autoritatile romane sa urmareasca ceea ce fac aceste scoli. Pe Realitatea TV nu am facut nici o acuza la adresa scolilor, dar ei au supra-reactionat, probabil dintr-un sentiment de vina. Aceste scoli, la fel ca multe alte scoli in lume, apartin cultului gulenist. E atit de simplu, e o informatie factuala. Fondatorii si profesorii acestor 11 scoli, de nationalitate turca, sint sustinatori sau simpatizanti ai FETO – asta am spus. Nu pot sti, ca un diplomat strain, daca ei fac ceva anume. Statul roman e puternic si urmareste ceea ce ei fac. In SUA de exemplu FBI a inceput o investigatie legata de aceste scoli bazate pe acuzatii de spalare de bani. In alte tari, guvernele au inchis aceste scoli pentru ca le-au socotit o amenintare islamica. In tarile crestine, aceste scoli sint foarte grijulii sa nu disemineze ideologia in rindul copiilor pentru ca parintii ar reactiona. Dar in tarile musulmane in care opereaza, ei incearca sa disemineze ideologia lor – in Asia Centrala, de exemplu, si acolo autoritatile le-au inchis.

Nu am alte acuzatii la adresa acestor scoli. Am vazut in Turcia ca sint foarte primejdiosi.

Rep: Libertatea presei in Turcia este un subiect major, multi ziaristi imi povestesc despre presiunile guvernului. Va simtiti confortabil cind dinspre ziaristii turci vin foarte multe plingeri?

Osman Koray Ertaş: Bineinteles ca nu ne simtim confortabil. Intr-o democratie liberala, libertatea presei e un pilon principal. Problema aici e ca oamenii tind sa ignore uriasele provocari specifice Turciei. Inauntru, Turcia lupta cu cel putin trei grupuri teroriste: ISIS, PKK si o organizatie de extrema stinga (o ultima reminiscenta). In afara tarii sintem inconjurati de state esuate, avem 900 km de granite terestre controlate de 9 actori statali, exista atacuri constante cu rachete asupra populatiei din partea ISIS si al altor oprganizatii. In aceste conditii e extrem de greu sa tii un balans intre nevoia de siguranta si libertate. In Franta, de exemplu, e stare de urgenta de citeva luni.

Revenind la Turcia, exista critici legate de libertatea presei, multe plingeri merg in tribunalele turcesti si apoi la CEDO. Le cer prietenilor sa ia in calcul multiplele dificultati pe care Turcia le infrunta cind ia aceste masuri nedorite. De exemplu, exista ziaristi care se folosesc de informatiile obtinute si le dau unor organizatii teroriste; unii ziaristi sint retinuti pentru ca fac publice secrete guvernamentale.

Rep: Dar exista senzatia ca prin intermediul masurilor luate impotriva presei, impotriva gulenistilor, Erdogan isi intareste pozitia. Acesta e principala ingrijorare acum in Occident, unde Turcia e vazuta ca un aliat fundamental NATO si un posibil viitor membru UE.

Osman Koray Ertaş: Presedintele Erdogan e ales, nu e un membru al unei monarhii, este liderul nostru ales democratic. Exista un sistem de checks and balances, un parlament, institutii functionale. Gasesc nejustificate criticile care arata Turcia ca pe o tara ca Nord Coreea, care incalca libertatea presei. Turcia e singura luata la ochi in presa occidentala, nu vad nimic legata de alte tari, nu vreau sa le numesc.

Rep: Dar ziaristii europeni au criticat Polonia pentru problemele cu statul de drept in acest an, au criticat Romania in 2012 pentru acelasi tip de probleme…

Osman Koray Ertaş: Turcia e singura democratie din lumea musulmana. Din nefericire, unii dintre prietenii nostri – nu Romania, pentru ca Romania are o perspectiva mai strategica asupra Turciei – nu inteleg acest lucru si nu ajuta la intarirea acestei singure democratii. Critica e importanta si necesara intre prieteni si noi o luam in serios.

Filmare si editare video: Balazs Nitsch-Petioky / Video realizat cu echipament Nikon