VIDEO „Asta îşi doreşte Rusia de la Europa”. Interviu cu un jurnalist condamnat de regimul lui Putin. Cum vede alegerile din România 

Un jurnalist rus amendat, urmărit şi condamnat de regimul de la Moscova povesteşte despre experienţa lui în Rusia lui Putin şi analizează mesajele unor politicieni români care fac parte din ceea ce el numeşte „extrema dreaptă”.  

Aflat pentru câteva zile în Bucureşti pentru a scrie despre alegerile din România, jurnalistul rus Ilya Azar a fost invitat la podcastul HotSpot, unde a vorbit despre cum vede el lupta pentru Cotroceni a celor doi candidaţi.

„George Simion este pro-rus, în sensul că îl place pe Putin? Nu știu. Poate că nu. Dar retorica sa este în interesul Rusiei”, spune jurnalistul în interviul acordat HotNews.ro. 

Azar locuieşte astăzi în Letonia şi scrie pentru publicaţia Novaya Gazeta, după ce a fost colaborator al publicaţiei Meduza, două ziare care transmit cetăţenilor ruşi, necenzurat de propagandă, realitatea din ţara lor.

El are 40 de ani şi o experienţă atât în presă, cât şi în administraţia rusească. Din 2017, timp de doi ani, a fost membru în consiliul local al unui district din Moscova. În paralel, însă, Azar participa la proteste faţă de regimul lui Vladimir Putin şi pentru libertate.

Asta i-a adus nu doar amenzi şi alte neajunsuri în raport cu autorităţile de la Moscova, ci chiar câteva zile de închisoare. A plecat din Rusia la două săptămâni după invazia trupelor lui Putin în Ucraina. Credea că va lipsi de-acasă pentru câteva zile. Nu s-a mai întors niciodată. Poliţia a încercat să-l găsească, au făcut percheziţii şi i-au chestionat rudele, dar Azar nu s-a lăsat intimidat.

Astăzi, vorbeşte liber despre influenţa rusească în Europa şi despre cum liderii de extremă dreapta împrumută un discurs favorabil Moscovei, dar care e de natură să zdruncine unitatea europeană. 

El explică de ce este România importantă pentru Vladimir Putin şi de ce acestuia „îi place situația din Europa, unde politicienii de extremă dreapta devin din ce în ce mai puternici”.

„Rusia e foarte fericită cu această retorică”

– Rusia este un subiect important în dezbaterile electorale din România. „Fondurile Uniunii Europene nu trebuie să ajungă în Ucraina la nimeni altcineva decât la cetățenii Uniunii Europene. […] Iar poziția noastră față de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care durează deja de trei ani, este neutră, nu escaladare, nu furnizare de armament, ci aliniere perfectă la politica administrației Trump”, a spus unul dintre candidaţi. Cum citiți aceste cuvinte?
– Este destul de evident. Care este întrebarea? Aceasta este o poziție a multor politicieni de extremă dreapta din toată Europa.

– De ce spuneți extrema dreaptă? Este vorba de George Simion, dar nu am menționat numele candidatului…
– Da, dar aceasta este retorica care este folosită de Alternativa pentru Germania, de partidul lui Le Pen din Franța, de Partidul Libertății din Austria. Toate aceste partide, atunci când nu sunt la putere, spun asta. S-ar putea să nu mai spună asta când sunt la putere, dar depinde. Dar retorica este aceeași.

– Ce înseamnă de fapt neutralitatea în ceea ce privește războiul din Ucraina?
– Sunt destul de sigur că știți deja că poziţionările pentru neutralitate, în statele europene, sunt considerate pro-ruse, pentru că asta îşi doreşte Rusia de la Europa. Şi cred că acesta a fost planul de la început. Sigur, a existat un plan conform căruia Ucraina se va preda în trei zile. Dar, după aceea, cred că a devenit evident că acest lucru nu se va întâmpla. Au crezut că poate Europa nu va sprijini Ucraina cu arme și bani. Cred că s-au gândit că, pentru multe țări europene, legăturile cu Rusia, mai ales cele cu gazul, petrolul, legăturile economice, vor fi mai importante decât sprijinirea Ucrainei. Așa că sunt cu siguranță fericiți că din ce în ce mai multe țări precum Ungaria, Slovacia, poate într-o săptămână și România li se vor alătura. Sunt cu siguranță fericiți că numărul țărilor europene în această poziție crește încet, dar crește.

– Există şi oameni simpli care spun că e nu e bine să sprijinim Ucraina, pentru că acesta nu este războiul nostru, şi că ar trebui să ne pese mai mult de problemele noastre. Vreau să vă întreb care sunt consecințele sociale ale acestei retorici.
– Pot să vă întreb eu, pentru că trăiți în țara care se va confrunta cu acest lucru. Sau să sperăm că nu. Dar este un risc ridicat ca acest candidat, George Simion, să câștige. Aici însă e o dilemă în ceea ce-l priveşte. Este el pro-rus în sensul că îl place pe Putin? Nu știu. Poate că nu. Pentru că știu că, fiind un naționalist român, sau cel puțin un om care se numește naționalist român, nu poate fi un fan al Rusiei. Adică, știți, există o istorie… Deci, într-un fel, nu ştiu dacă el este pro-rus, dar este într-o narațiune rusă.

De fapt, tema aceasta este o iluzie. Deci poate că acest tip, care este populist, folosește această retorică pentru că înțelege că, dacă va spune că suntem pro-europeni, că suntem pro-Ucraina, nu va obține niciun vot, pentru că există deja politicieni care spun asta. Nu încerc să îi iau apărarea. Spun doar că poate aceasta este doar o poziţionare politică pentru a obține din ce în ce mai multe voturi. Dar da, această retorică este în interesul Rusiei. Sunt sigur că Rusia este foarte fericită cu asta.

„Nimeni nu vă va arăta un contract semnat între agenţia rusă şi Călin Georgescu”

– O temă în alegerile noastre prezidențiale este și războiul neconvențional, războiul hibrid pe care l-ar purta Rusia în România. Vreau să vă întreb cum arată acest tip de război neconvențional al Rusiei pe teritoriul altor state? Ar putea lua forma unei campanii TikTok?
– Poate că acest TikTok este ceva special pentru România, pentru că nu am auzit niciodată (în Letonia sau în Germania) despre o campanie TikTok care să schimbe rezultatul alegerilor. Iar aici e un om care a obținut 23%, Călin Georgescu, în loc de 3-4%, cât era de aşteptat, doar ca urmare a campaniei grele de două săptămâni în TikTok. Este ciudat, într-adevăr. Dar nu sunt sigur că TikTok este într-adevăr folosit atât de mult în alte țări.

– Arată ca un război hibrid rusesc?
– Din câte am înțeles, nu există dovezi concrete că acest lucru a fost organizat de Rusia. Dar bine, nimeni nu vă va arăta un contract care este semnat între agenția rusă și Călin Georgescu. Dar ceea ce văd eu este că toată lumea, toți jurnaliștii sunt destul de convinși că este făcut de ruși. Cu siguranță ar putea fi făcut de ruși pentru că, ei bine, Moscova este un oraș foarte digital, foarte avansat, mult mai mult decât, de exemplu, Bucureștiul sau Belgradul. 

Așa că sunt mulți oameni inteligenți, hackeri, informaticieni, specialiști în relații publice sau în tehnologii politice care acum nu mai au un loc de muncă în Rusia. În Rusia, nu mai ai nevoie de analiști politici. 

Așa că sunt sigur că pot accepta o astfel de slujbă: ce-ar fi să facem un tip ciudat necunoscut din România, să-l facem președinte. Provocare acceptată! Poate că aceasta este o operațiune condusă de FSB, dar FSB este destul de conservatoar, destul de penibil, într-un fel, ca serviciile voastre secrete. Dar cu siguranță a fost făcut pentru bani. Ați auzit despre SUA, care spune că Rusia a interferat în alegeri în 2016. Deci, dacă au făcut-o acum 10 ani, acum sunt mult mai avansaţi.

De ce e România importantă pentru Vladimir Putin

– Dar ce speră Putin să obțină prin numirea propriului om la președinția României?
– Există o coaliție de țări europene care sunt alături de Ucraina, dar se pierd, una câte una, părțile componente ale acestei coaliții. România este o parte importantă a acestei coaliții, pentru că este o țară vecină cu Ucraina și cu Moldova, iar Rusia este interesată de Moldova pe care o păstrează în zona sa de interes a Rusiei. România este importantă. Aici există un tranzit de război, tranzit de arme către Ucraina, tranzit de cereale din Ucraina.

Apoi, multe decizii în Uniunea Europeană sunt luate prin consens, nu prin majoritate de voturi. Așadar, dacă pierzi trei țări, care au opinii diferite, atunci Uniunea Europeană va avea din ce în ce mai multe probleme. În plus, nu știm ce va spune Trump mâine. Poate că va spune că SUA nu mai da arme Ucrainei. Nu știm. Cu el, nu știm nimic. Şi cred că lui Putin îi place situația din Europa, unde politicienii de extremă dreapta devin din ce în ce mai puternici.

– Sunteți jurnalist, aveți o experiență cu autoritățile ruse, vreau să vă citez un politician român care le-a spus jurnaliștilor această frază: „Sunteți specii pe cale de dispariție. Abia aștept să vă văd dispăruți”. Ce puteți spune despre această atitudine având în vedere contextul despre care am vorbit?
– Ei bine, m-am întâlnit cu câțiva jurnaliști aici în aceste zile și mi-au spus că primesc amenințări de pe diferite conturi false, unele conturi ascunse sau unele chiar conturi deschise, amenințări cu moartea, ameninţări asupra familiei. Unii experți mi-au spus, de asemenea, că se află pe unele liste, care, din câte am înțeles, circulă pe rețele sociale. Cam la fel se întâmplă și în Rusia. Există unele liste acolo o listă de agenți străini, o listă de rusofobi – toți cei care spun ceva împotriva lui Putin sau pro-ucraineni sunt porecliți drept rusofobi. Acesta este stilul politicienilor de extremă dreapta. Ei cred că acest lucru le va aduce voturi.

Ce se întâmplă dacă protestezi în Rusia

HotNews.ro: Ce înseamnă faptul că sunteţi numit „agent străin” de către autorităţile ruseşti?
Ilya Azar: Mi s-a întâmplat în februarie, anul acesta. Trebuie să spun că eram supărat că nu mă numiseră încă așa, pentru că sunt deja 500 de agenți străini persoane fizice și încă 500 de companii, organizaţii media sau ONG-uri. Majoritatea sunt jurnaliști, politicieni, activiști și lideri de ONG-uri. Deci a nu fi pe acea listă până în februarie 2025 a fost un lucru ciudat. Cineva putea întreba chiar: Dacă nu ești agent străin, eşti agentul lui Putin? Al cui agent ești?

Totuşi, aceasta nu este doar o etichetă şi nu este deloc o glumă. Cei care rămân în Rusia – și sunt poate vreo 50 – au probleme foarte serioase din cauza asta. Eu am câțiva prieteni. De exemplu, prietenul meu, care a fost membru al parlamentului local din Moscova la fel ca mine. El stă în Moscova, dar nu-și poate găsi un loc de muncă pentru că nimeni nu angajează un agent străin, chiar dacă nu este interzis de lege. Este extrem de greu să exiști, pentru că anul acesta au introdus o nouă lege care prevede că toți banii pe care îi primești nu din munca ta obișnuită, pe care oricum nu o poți găsi, ci, de pildă, din scrierea unui articol sau din pentru o prelegere, toți acești bani vor merge în conturi bancare speciale, create de bănci pentru agenții străini. Iar acești bani sunt blocați. Se pot folosi doar atunci când persoana încetează să mai fie agent străin. Nu există însă niciun precedent în care o persoană să fi pierdut acest statut. Probabil îl vor păstra până la moartea lui Putin.

Deci este greu chiar și să exiști în Rusia, dar chiar și aici, dacă ești în exil, există unele probleme. Fiecare agent străin ar trebui să pună un anunț special pe toate activitățile sale online. De exemplu, dacă postați o pisică pe Facebook, trebuie să spuneți că acest material este realizat de agentul străin Ilya Azar. Dacă nu o faci, vei primi o primă amendă. Iar dacă vei continua, vei avea dosar penal. După proces, vă vor căuta și vor trimite informația celorlalte țări că sunteţi urmărit penal și că trebuie să fiţi deportat în Rusia, ceea ce înseamnă că, pentru jurnaliști, de exemplu, este imposibil sau cel puțin foarte riscant să călătorească în Turcia, Serbia sau alte țări care nu sunt state Schengen. Așadar, practic, este un statut foarte rău.

– Acesta este cazul în care ați fost amendat cu 60.000 de ruble (670 euro) pentru discreditarea armatei ruse?
– Aceea e altă poveste. Pe lângă statutul de agent străin, există un alt statut de „organizație nedorită”. Eu am un dosar penal în acest caz. Ei numesc organizaţiile nedorite în Rusia. Dacă continuați să fiți asociat cu acestea, chiar dacă nu lucrați, dar cumva sunteți asociat cu ei, veți primi, de asemenea, 5-6 ani de închisoare. Acesta este cazul.

– Ați petrecut scurt timp în închisoare cu acest caz? Am citit că, în mai 2020, ați fost arestat și încarcerat timp de 15 zile pentru încălcarea legilor privind protestele.
– Da, dar şi asta e altă poveste. Aceasta este pentru încălcarea legilor privind demonstrațiile de protest. Putem vorbi și despre asta, dar încep să mă simt ciudat povestindu-vă despre toate faptele mele. Dar aşa se explică explică de ce nu protestează rușii în mod masiv împotriva războiului.

Imediat după anexarea Crimeei, legile privind demonstrațiile s-au schimbat. Înainte primeai o amendă de 10 euro dacă protestai fără să anunţi autorităţile. După aceea, amenda a devenit de câteva sute de euro, dar dacă protestezi de două ori într-un an, atunci poți primi o amendă de trei mii de euro sau mai mult. O sumă foarte mare dacă nu locuiești în Moscova. Am primit o amendă de trei sau patru mii de euro, dar, fiind un jurnalist destul de cunoscut, am făcut crowdfunding pe Facebook timp de o oră şi am strâns banii. A fost un mare semn de solidaritate.

Apoi, m-au băgat în închisoare. De fapt, nu este chiar o închisoare. Este folosită mai ales pentru șoferii băuți: când ești prins conducând beat, intri în această instituție pentru 10, 15 zile. Și, de asemenea, pentru oamenii politici, oamenii care au participat la demonstraţii, de exemplu.

„Rămăsesem acasă cu copilul meu de doi ani. M-au arestat”

– De ce aţi fost arestat?
– Luasem parte la un mare protest în Moscova în 2019, în urma căruia toţi liderii au fost arestaţi sau reţinuţi. Din 2017, eu fusesem ales reprezentant într-un district din Moscova, un soi de consiliu local fără putere sau bani. M-au votat 1.500 de oameni şi m-am gândit că am o responsabilitate faţă de ei. Așa că am luat parte la niște proteste ca om al lor. La protestul din 2019, am fost chiar principalul vorbitor, amfitrionul demonstraţiei. Ei bine, după aceea au început problemele cu această lege a demonstrațiilor, pentru că protestul nu fusese autorizat de primar sau de poliție.

Şapte sau opt lideri ai acestei demonstrații au fost arestați simultan în diferite părți ale Moscovei, deoarece în Moscova există un sistem de camere de recunoaștere facială. Așa că îți pun fotografia în acel sistem și acesta arată unde te-a văzut ultima cameră. Pe atunci, copilul meu avea doi ani, iar eu rămăsesem acasă cu el, pentru că soţia era plecată. Deodată au venit trei polițiști de pe scări și au spus: „Bună ziua, tu ești Ilya Azar, ar trebui să vii cu noi”. Am spus, dar sunt singur cu copilul meu mic acasă. Nu le-a păsat.

– Când ați plecat din Rusia?
– Am părăsit Rusia la începutul lui martie 2022, la o lună, jumătate de lună după începerea războiului, așa cum au făcut mulți alți jurnaliști. Ziua în care am plecat a fost ziua în care noua lege privind discreditarea armatei a fost adoptată în parlament. Nu știam cum va fi pusă în aplicare acea lege. Așa că am decis să plec doar cu un rucsac. M-am gândit că mă voi întoarce peste o săptămână, peste două, peste trei săptămâni poate. Dar, de fapt, nu am făcut-o niciodată.