​VIDEO: Batrana, capra Sofica si cenzura comunista

Filmul Baloane de curcubeu, in regia lui Iosif Demian, respins de cenzura comunista, a avut lansarea dupa 35 de ani la Sibiu, in cadrul Festivalului Astra. Cu aceasta ocazie, in cadrul conferintei ce a precedat proiectia oficiala, am putut afla de la regizorul Iosif Demian cum functiona cenzura comunista asupra filmelor, cum a fost distribuit in rol actorul Dorel Visan sau povestea batranei si a caprei Sofica.

Sinopsis – Baloane de curcubeu

Povestea unui haios presedinte de cooperativa agricola dintr-un sat oarecare de pe malul Dunarii, captiv intre ambitia unui CAP de succes si iubirea pentru o tanara femeie, face subiectul acestui film burlesc. Parasit de proaspata nevasta pentru un fost puscarias, la doua zile dupa nunta, personajul este preocupat de problema iubirii lui neimpartasite, care va cuprinde tot satul.

Filmul prezinta realitatea absurda si necosmetizata ideologic a vietii rurale romanesti a anului 1982, iar acest aspect nu a fost pe placul oficialitatilor, care l-au supus la 18 sedinte de cenzura si l-au saracit de o serie de scene importante. Sub presiunea regimului, Iosif Demian a parasit tara, stabilindu-se in Australia in 1985. Revenit dupa Revolutie, regizorul are placuta surpriza de a descoperi o copie a filmului, pe care l-a crezut disparut pentru totdeauna.

Scurte fragmente din conferinta sustinuta de regizorul Iosif Demian

Despre cenzura comunista

Va dau un exemplu, la un moment dat, una dintre actrite e in cada, face baie si este goala, iar eu am prevazut ca vor fi probleme cu cadrul acela si am filmat o alta dubla cu ea in cada facand baie in costum de baie. Ceea ce nu cred ca se intampla de obicei, dar cand Suzana Gadea a zis, „Ce crezi ca se poate sta in Romania cu o femeie goala pe ecran? Nu se poate asa ceva!”. Si atunci am zis ca o schimb.

In toamna cineva a zis, hai sa facem totusi Baloane de curcubeu, dar sa punem neaparat doua coperti: in fata si in spate. Sa dovedim ca aceasta poveste cu taranii astia sarmani s-a petrecut cu mult inainte de venirea la putere a tovarasului Nicolae Ceausescu. (…) Si Vasilica Istrate, cea care era directoarea Casei de Filme, a zis, copii, ar fi frumos sa facem cum fac americanii, cu un cantec la inceput si un cantec la sfarsit, genericele sa fie pe cantec.

Erica impreuna Carol Horvath au scris cantecul. Am adus toti actorii pentru ca nu voiam sa imi cante mie Dan Spataru. Voiam ca toti actorii din film sa cante ei in cor. Iar textul era asa: „Mult a fost, putin mai e / Un sfarsit se apropie”. Cand au vazut chestia asta, nici nu au mai vrut sa vada filmul, s-a oprit totul si au spus ca voi va bateti joc. Noi dupa aia am realizat ca puteam fi arestati.

Filmam in comuna Dascalu, o comuna foarte saraca. Si a venit o masina neagra din care au coborat doi indivizi care mi-au spus ca saptamana viitoare sa nu filmam nimic. Eu nu stiam cine sunt. Am aflat ulterior ca erau de la Comitetul Central si ca saptamna viitoare urma sa vina tovarasul Nicolae Ceausescu sa viziteze comuna. Au zugravit atunci niste fatade, au vopsit pomii fructiferi cu var alb, au scos vitele din grajd, cele care apartineau de sat si le-au dus in padure, au schimbat staulul si l-au pus in mijloc ca sa nu stea vitele cu fundul spre vizitatori si au adus alte vite. Dupa ce a fost vizita, ei au lasat vraiste tot. Nimeni nu s-a mai dus sa aduca vitele satului inapoi. Si dupa 10 zile cand s-au dus satenii sa le caute, majoritatea vitelor erau moarte, inghetate in padure. Satenii au crezut ca noi i-am adus pe acei oameni. Le-am explicat si am clarificat acest lucru, ca noi nu aveam nicio treaba cu cele intamplate.

Despre capra Sofica si batrana

Batrana din film, noi cand faceam prospectie, am intalnit-o si ne intreba daca nu am vazut o capra. Ii disparuse capra si credea ca fusese mancata de caini. Si atunci i-am spus ca daca vine cu noi la filmare sa ne ajute, atunci o sa ii dam bani si o sa poata sa isi ia o capra.

La filmare, am pus-o langa aparat si i-am spus sa stea tot timpul aici, urmand sa ii spun eu ce sa faca. Cand actorii vorbeau si voiam sa ii intrerup, o trimiteam pe batranica si o puneam sa ii intrebe daca nu au vazut-o pe Sofica. Ea habar nu avea cine e Sofica. Si intrerupea tot, pana si sedintele cu „nu ati vazut-o pe Sofica”. La final, am intrebat-o: „dar stiti cine e Sofica? E capra ta”. Si a inceput sa planga si a inceput sa spuna in fata camerei de filmat ca a avut o capra. Si asta a fost personajul. Dar ea nu avea habar la filmare.

Principalele fragmente video din conferinta

Citeste si:

• VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ce voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.
• VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani