VIDEO Bogdan Ionescu, profesor de origami la 12 ani

La 12 ani, e cel mai tanar profesor de origami si are propriul lui Palat de Hartie, unde isi invata cursantii cum sa se joace cu hartia si sa construiasca origami. A invatat singur tot ce stie, din carti si de pe internet, din singurele carti de origami in limba romana pe care mama i le-a cumparat cand avea 5 ani. In lumea lui Bogdan Andrei Ionescu intri pe varfuri si cu sfiala, sa nu strivesti corola de minuni pe care o pliaza. De la 6 ani vrea sa se faca scientist, este pasionat de robotica si are de gand sa studieze la MIT. A refuzat de doua ori oferta unei agentii spatiale care il vrea pentru un proiect de habitat lunar.

Descarca fisierul audio in format MP3

Mie imi placea de mic sa fac constructii, lego, mecano si am inceput sa ma plictisesc. Si mama s-a dus la o librarie si mi-a cumparat doua carti de origami, singurele in limba romana de pe-atunci. Aveam 5 ani. Nu ma prea descurcam, nu stiam sa citesc, dar intelegeam dupa diagrame. Si am crescut si am invatat sa le citesc, si am facut modele din ce in ce mai avansate. Si-apoi a aparut Palatul de Hartie. A fost lansat la un palat, palatul Cotroceni, pe 1 august, si au venit foarte multi copii.

Am vrut sa am o scoala unde sa se predea origami. N-am putut sa fac o scoala pentru ca era prea mult, asa ca am facut un club, la mine la scoala, la scoala 179. L-am facut si am copii la care le predau origami. Colegii nu sunt prea interesati, nu le prea place.

Cercetez foarte mult origami, 10 ore pe zi in timpul vacantei, si cam 2 ore zilnic, in timpul scolii. Intru pe site-uri mai mult dinafara.

Filozofia Origami

Origami provine din Japonia, numai ca este originar din China si foarte adaptat in Japonia. Origami vine de la ori care inseamna „pliere”, iar gami – „hartie”. Exista si kirigami = taierea hartiei. Origami consta in imitarea cat mai bine a naturii prin hartie.

La Palatul de hartie am copii carora le predau si vin aproape in fiecare sambata, ii invat teorie, le arat si modele. Imi spun mie la scoala ca vor sa vina si vin la cursuri. De obicei imi scriu pe blog si de obicei se inscriu mai multi de la scoala la mine si vin si-mi spun.

Predau origami si la adulti. E mult mai usor decat la copii, depinde ce fel de adulti sunt. la unii adulti este mai usor pentru ca ei deja gandesc mai evoluat si le e mai usor sa preia informatia.

La copii este mai greu, cu cat sunt mai mici cu atat este mai greu. Trebuie sa stai sa le arati, sa le explici mult mai detaliat. Cel mai mic cursant pe care l-am avut e un baietel de 3 ani. Si l-am invatat sa plieze pentru prima data un coif parca, un coif de samurai.

Mai vin dupa primul curs. Nu prea exista alte intalniri ale origamistilor inafara de Palatul de Hartie, pentru ca sunt foarte putini. Unii dintre ei sunt mai competitivi si nu ne intalnim. Este forumul unde discutam, forumul origami.

Cum arata o zi pe care mi-o dedic total origami

Cand am facut minotaurul de 200 de plieri, am avut o coala mare pe care am asezat-o pe parchet, mi-am pus laptopul in fata cu diagrama, si am inceput sa pliez. Am pliat la el vreo ora si, si m-am concentrat foarte tare sa-mi iasa. Dupa care l-am terminat, i-am facut poze, l-am pus pe blog si m-am dus sa ma relaxez.

M-am plimbat cu mama prin parc, m-am intors acasa si am continuat sa studiez. Pentru ca nu te poti opri la un singur model. Cu cat faci unul din ce in ce mai greu, cu atat vrei sa incerci si mai greu.

Cel mai greu origami pe care l-am facut este un arici de 500 de plieri, un arici de mare. A fost foarte greu, l-am facut in doua zile, cam in 4-5 ore. A durat foarte mult pentru ca erau foarte multe detalii si el a fost cel mai greu model pe care l-am facut. Si cred ca o sa fac si mai grele. In diagrama nu avea 500 de plieri, iti arata cum sa faci un singur ac, sau un rand de ace. Sunt 5 serii de ace. Iti spunea cum sa faci un rand si de la randul acela porneai si faceai mai multe.

Gasesc diagrama pe Internet, vad cat de grei sunt pasii, ma gandesc cand ar trebui sa tai, adica sa mai evoluez, sau daca as putea sa-l fac chiar acum, si imi caut hartia potrivita. Am in masina si hartie din aluminiu, imi fac hartia mea proprie. Trebuie sa tii cont si de marimea hartiei, ariciul a fost dintr-o hartie mare de 30 pe 30. Pentru ca avea detaliile mult mai complicate si trebuia o hartie mare.

La o suta de plieri, lucrez cam 30 de minute, model nou, la 150, lucrez in jur de vreo 45 de minute, si la peste 150-200 de plieri, lucrez cam o ora, o ora – o ora jumatate maxim.

Am invatat totul de la mine, din carti. N-am avut un profesor. De aceea as vrea sa fiu eu profesor. Am descoperit ca si bunica mea facea tot origami.

Ce-i invat pe cursantii mei

Cam de doi ani sunt profesor, iar Palatul de Hartie are un an si-un pic. Pe cursanti ii invat diferite modele de origami. le mai dau cateodata teste, le dau diagrame si le cer sa vad daca se descurca, ii mai ajut cand nu inteleg, si ii invat pe fiecare dupa ritmul lui de invatare. Am cunoscut acum un baiat care sta langa mine, are 8 sau 9 ani, si are potentialul meu. E prima data cand am invatat un copil sa faca o lucrare creata de mine si a inteles-o foarte bine. M-am simtit impacat, foarte bine. Pentru ca pana acum trebuia sa-i invat din modele mai simple, nu poti sa inveti un copil care e abia la inceput dintr-o data origami. Dar pe el am putut.

Mi-a luat 7 ani sa invat tehnicile, sa evoluez profund, sa ma stabilizez, sa nu fiu doar pe o linie de plutire, si sa fie numai un hobby. La mine este acum o pasiune, este profesia mea.

O sa-i invat pe copii cum sa-si faca hartia lor proprie, mai multe stiluri de hartie. Pana acum ne-am axat pe mai multe modele si pe teoria origami. Acum vreau sa-i invat cum sa-si fabrice ei hartia si cum sa invete structura unui origami, sa afle cum sa faca sa aleaga cea mai buna hartie. Pentru ca daca folosesti o hartie foarte subtire pentru un model cu foarte multe plieri, o sa ti se vestejeasca, o sa ti se rupa. Iar daca iei una groasa pentru niste modele foarte complicate, de asemenea o sa-ti fie foarte greu.

Nu prea am colegi pe care sa-i invat, pentru ca ei sunt interesati de alte lucruri, de fotbal, de baschet.

Hartia este special facuta in Japonia, in America, si o am de la tata, am un om in interior. Folosesc si hartie din Romania, care se foloseste la buchetele de flori de nunta, din hartie creponata, o hartie mult mai groasa. Si pe ea se aplica hartie de aluminiu pentru rezistenta.

Proiectul meu este Palatul de Hartie

Am invatat foarte multi copii, peste cateva sute. Am fost si la Cluj la scoala internationala, am fost la Brasov, la Muzeul National Arges. Inafara n-am fost cu origami, am fost doar la Viena, o singura data, de ziua mea, si vreau sa ma mai duc la tata in America, sa predau acolo origami.

In unele tari sunt copii foarte buni, la nivelul meu sau chiar mai buni, dar cam toti iau origami ca hobby, un fel de pasiune. Este Lucas din Brazilia, face modele foarte cunoscute deja. Exista competitii in America, in Europa nu sunt asa de multe, in Japonia si in America stiu eu ca sunt cele mai multe. In Romania, sunt la Covasna niste oameni care fac concursuri de florigami. Nu este origami intensiv, le trimiti lucrarile si ei vad care lucrari sunt mai bune, si aleg una castigatoare.

Am fost invitat la un concurs de origami in care eu eram in juriu, dar mi-am rupt mana si n-am mai putut sa ma duc.

Sfaturi pentru tinerii pasionati de origami

Sa continue, din ce in ce mai mult sa se perfectioneze. Daca chiar le place, sa faca ce e mai bun.

Doamna profesoara de matematica e foarte entuziasmata. Asta pentru ca eu fac foarte multa geometrie, pentru ca origami asta este, o arta a matematicii. Trebuie sa calculezi unghiurile lucrarilor, trebuie sa calculezi volumul, cate module are.

Eric Joisel este un mare sculptor, care de cand a descoperit origami, nici nu vrea sa mai auda de sculpturile lui din piatra, si face numai origami. Scoala lui Eric Joisel consta intr-un site si mai multe carti unde el isi publica propriile lui diagrame. Daca am desface lucrarea, am vedea niste linii, cand desfaci lucrarea de la forma de baza, nu cand este deja sculptata.

Prima mea carte o sa se numeasca Candy Origami

Lucrez la mai multe carti numai cu diagramele mele. Una o sa se numeasca Candy Origami, cu modelele mele personale si alte modele mai putin cunoscute si cartea mea suprema de origami cu modelele mele personale, am mai multe categorii, am avut o perioada cand am facut numai pasari, am avut alfa, beta, delta, centurion, care erau niste pasari foarte foarte frumoase cu niste expresii interesante. Si am avut o perioada in care am descoperit cum se face capul unui dragon, cum sa-ti iasa numai capul. Si de-acolo am facut vreo 10-15 modele, dar nu le-am publicat pe toate. Am avut sfinx, dragon in atac, dragonul vulpe care avea un abdomen foarte mare, patratos, cubic, si avea picioare cu gheare si o coada foarte mare de vulpe.

De obicei creatiile personale nu mi le masor in timp, fac teste, mi-au iesit si dragoni cu aripi, cel mai mult am facut dragoni cu aripi. Am facut si dragon sirena, cu 2 brate, in spate avea o coada. Dar a fost de incercare, nu am incercat sa-i fac diagrama, si pe stilul cocorului origami, am facut un cap si apoi am pliat exact cocorul si mi-a iesit un dragon cu aripi care te inconjoara. Si ultimul pe care l-am creat, dupa care m-am oprit, e dragonul chinezesc.

Intentionez sa public Candy Origami in vara aceasta, sper ca de ziua copilului. Cealalta nu sunt foarte sigur, dar anul asta, anul viitor pe la inceput, maxim.

Vreau sa ma duc in Japonia

Dar vreau sa ma duc in serii, de mai multe ori, dar nu cred ca o sa vizitez, nu cred ca o sa stau mai mult de o luna, doua, poate in vreo vara. Daca as sta acolo mai mult timp, as fi nevoit sa invat japoneza. Mie imi place foarte mult. Am inceput sa studiez japoneza, stiu cateva cuvinte, dar la origami nu faci din vorbe, faci din maini, ca din vorbe stie toata lumea sa faca.

Si vreau sa ma duc la MIT, Massachusetts Institute of Technology, sa studiez Computational origami, si robotica, pentru ca sunt foarte pasionat de robotica.

Dar deocamdata, nu stiu unde sa fac liceul, vreau sa fac ceva cu robotica, nu vreau ceva cu arta. Incerc sa nu dau partea artei, nu vreau sa dezvolt origami pe punctul de arta, pentru ca el este o arta, vreau sa dezvolt pe partea de stiinta, pentru ca origami este peste tot.

Ce spune mama lui Bogdan

Nu-l las sa se asocieze decat cu proiecte serioase. Sunt secretarul lui, sunt soferul lui, car cu masina toate astea, sunt caraus. Ii fac si promovare pentru ca am ce sa promovez. Il tin deoparte sa nu profite oamenii de el, sa nu profite jurnalistii, sa-l expuna prea mult. Au fost situatii in care jurnalsitii i-au spus sa vina la ora 12, si le-am spus imi pare rau, la ora 12 el este la scoala. Este in primul rand elev.

Eu vreau ca el sa-si traiasca copilaria. Am refuzat sa-l duc la o agentia spatiala, nu stiu daca ti-a zis. A fost invitat sa lucreze la urmatorul lor proiect, care se cheama habitat lunar. Agentia a renuntat la proiectul lor de navete spatiale si vor construi o baza de locatie definitiva pe luna. Pentru ca trebuie sa care materiale de constructii cu navetele pe care le au acum in Columbia, nu incap corturi de dimensiuni mari. Si Bogdan a inventat o chestie de a plia corturile, a facut din el o jucarie.

Sistemul asta poate crea la nivel industrial viitoarele corturi lunare. Evit sa-l trimit pentru ca nu vreau sa devina un robotel. Le-am zis ca o sa vina in internship, i-am amanat anul trecut, ii voi amana si in vara asta. El este incantat, i-ar placea sa lucreze, dar zic ca este prea devreme. Nu vreau sa devina robotelul lor, o sa-l incante, sunt convinsa, as face un releshinship management de nu se poate, si-apoi o sa-mi spuna: mama, vreau sa raman aici. Dar vreau sa-si traiasca viata.

Bogdan Andrei Ionescu a fost nominalizat la premiile Galei Societatii Civile, categoria premiile in educatie. Miercuri seara a castigat locul 3. Si-a fost nominalizat si un proiect de-al mamei lui, Cristiana Ionescu, Calendarul Bunului Profesor.