VIDEO Ce au de cistigat firmele romanesti de pe urma acordului dintre UE si SUA? Valeriu Nistor, presedinte AmCham: Birocratia si costurile vor fi reduse, IMM-urile vor putea sa intre mai usor pe piata americana

UE si SUA sint in plina negociere a Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), un acord care odata semnat va duce la crearea celei mai mari zone de liber schimb din istorie. Valeriu Nistor, presedintele Camerei de Comert Americane (AmCham), spune intr-un interviu pentru HotNews.ro ca firmele romanesti, inclusiv IMM-urile, vor putea sa intre mai usor pe piata americana in urma scaderii birocratiei si a tarifelor vamale, si da exemplul unei firme care vinde in SUA mobilier pentru copii. Nistor a mai declarat ca Romania sustine deschiderea cit mai multor capitole in negocierea cu SUA, iar mandatul economic dat de Bucuresti Comisiei Europene este unul larg, ca „o recunoaştere a avantajelor pe care acest tratat de parteneriat îl aduce Uniunii Europene”.

Interviul VIDEO integral:

• Citeste si dialogul online dintre Valeriu Nistor si cititorii HotNews.ro

Reporter: Ce poate să câştige România, în calitatea ei de membru al UE din acest Acord de Comerţ Transatlantic care se negociază între Bruxelles şi Washington?

Valeriu Nistor: Acordul TTIP care se negociază are nivele multiple. Există câteva capitole care se negociază în acest moment. Ele sunt legate de dreptul de proprietate intelectuală, de exportul de servicii, de intreprinderi mici şi mijlocii şi de industria auto – sunt cele patru categorii mari. De asemenea, vor fi influenţate şi industriile care sunt reglementate extensiv, cum sunt industriile farma şi chimică.

Deci, din acest punct de vedere, pentru o intreprindere din categoria mică sau mijlocie care astăzi are dificultăţi în a susţine un cost de acces pe piaţa Nord-Americană, prin reducerea sau şi eliminarea barierelor tarifare şi non-tarifare, adică a costurilor de reglementare, sigur, probabilitatea să aibă succes şi să-şi poată transfera ideile, produsele, serviciile pe piaţa americană enormă, va creşte cu siguranţă.

Reporter: Dar este acesta un scenariu plauzibil pentru un IMM din România, să-şi poată vinde, să-şi poată transfera produsele sau serviciile pe piaţa americană?

Valeriu Nistor: Fără discuţie, da! Răspunsul meu e categoric şi nu e dat doar pentru că piaţa americană oferă, din câte observ, foarte multe oportunităţi de afaceri, e dat şi pentru că ştiu, deja, firme româneşti – din experienţa mea anterioară – care vând cu succes în America de Nord de mulţi ani. Deci există exemple clare de firme care au reuşit să-şi implementeze ideile de afaceri în Statele Unite.

Reporter: Din ce domenii provin aceste firme de care vorbiţi?

Valeriu Nistor: De exemplu, există o firmă care produce mobilă din lemn masiv pentru copii, şi care produce în România şi vinde în Canada şi în Statele Unite. E un exemplu, mai sunt şi altele. Există firme de tehnologie care au avut succes şi care, deşi au avut incubatorul, ideea iniţială, în România, au reuşit să crească, să se dezvolte, să atragă fonduri de investiţii mutându-se în UE şi în Statele Unite. Deci există exemple deja.

Reporter: Acestea ar fi la capitolul influenţelor pozitive pentru companiile din România. Faptul că li se deschide piaţa nord-americană, o piaţă uriaşă. Vorbeaţi, mai devreme, şi de industrii puternic reglementate, precum industria chimică, industria farma. Care ar putea să fie impactul asupra firmelor româneşti din aceste business-uri?

Valeriu Nistor: Şi-n aceste domenii va fi, probabil, un impact pozitiv. De ce spun asta? România, în proiectul ei european, trebuie să exploateze, să obţină avantaje de pe toate bulevardele care se deschid în raporturile dintre România şi Uniunea Europeană şi, în context, dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Una dintre intenţiile acestui Acord de Liber-Schimb şi de Investiţii, este să se reducă costurile de reglementare, să se reducă birocraţia, să se standardizeze costurile de reglementare, astfel încât, dacă ai un produs pe care-l vinzi în România şi-n UE, să-l poţi vinde şi-n America de Nord cu acelaşi tip de reglementări, să nu trebuiască să cheltuieşti de două ori ca să certifici sau să-şi obţii licenţele de vânzare pentru serviciul respectiv sau pentru produsul respectiv.

Şi tocmai asta este ideea acestui acord, să standardizeze şi să reducă birocraţia în industriile care sunt reglementate extensiv, astfel încât să fie mai uşor ca în schimburile comerciale dintre cele două blocuri economice produsele şi serviciile să fie transferate cu viteză mai mare şi în volume mai mari.

Reporter: Cum se face această negociere la nivel european? Cine a elaborat si a transmis poziţia României?

Valeriu Nistor: Negocierile se desfăşoară, din partea Uniunii Europene, de către Comisia Europeană, iar din partea Statelor Unite, de Departamentul de Comerţ al Statelor Unite. România, ca parte a UE, a dat un mandat economic Comisiei Europene prin Ministerul Economiei şi a dat un mandat politic prin Parlamentul Europei. România participă la aceste negocieri ca parte a comunităţii Uniunii Europene.

Reporter: Spuneaţi în dialogul cu cititorii HotNews.ro că mandatul economic dat de România Comisiei Europene este un mandat fără restricţii de negociere. Cu alte cuvinte, aproape un cec în alb prin care se transferă Comisiei Europene aceste responsabilităţi de negociere. E un lucru bun, e un lucru rău?

Valeriu Nistor: Din câte ştiu şi-am observat, nu numai România a făcut acest pas. Şi alte ţări din Uniunea Europeană au privit mandatul economic ca pe un mandat larg. De ce? Pentru că este o recunoaştere a avantajelor pe care acest tratat de parteneriat îl aduce Uniunii Europene. Şi, fiind evidente aceste avantaje, şi România şi alte ţări probabil au considerat că transferarea responsabilităţii la nivelul UE va creşte capacitatea noastră comună de a identifica toate căile, sau cât mai multe căi de îmbunătăţire a calităţii acestui tratat. De altfel, România, prin mandatul politic, din câte ştiu şi-am observat, a încurajat negocierea a cât mai multe capitole din acest tratat, astfel încât să obţinem avantajele maxime din punctul nostru de vedere.

Reporter: I-aţi răspuns unui cititor în dialogul de mai devreme, spunându-i că AmCham România va iniţia în acest an, în 2014, o serie de evenimente exact pe această tematică, a Acordului Trans-Atlantic. În primul rând, de ce veţi face acest lucru, şi, în al doilea rând, care sunt aceste evenimente?

Valeriu Nistor: La prima întrebare vă răspund foarte simplu. Membrii AmCham România sunt reprezentaţi, în proporţie de 50%, de firme româneşti, sau cu capital românesc. Avem şi firme multinaţionale, de asemenea, dar o parte semnificativă dintre membri sunt companii româneşti. Ca atare, noi suntem extrem de interesaţi să promovăm interesele acestor membri şi să le creştem posibilităţile de a-şi descoperi noi bulevarde de creştere economică, în relaţia cu Uniunea Europeană, dar şi în relaţia cu partenerii americani şi nord-americani.

Ce o să facem? O să creăm o serie de dezbateri ca şi cea în care aţi avut amabilitatea să ne invitaţi astăzi, o să facem câteva mese rotunde la care să participe membri ai unor grupuri care sunt interesate în acest subiect, dar care nu sunt neaparat doar parte din structura autorităţii publice sau parte din structura mediului de afaceri. Şi din alte categorii care pot descoperi, poate, în acest nou tratat, posibilităţi noi şi idei noi de dezvoltare a – cum să spun – a planurilor personale.

Reporter: Vă referiţi, eventual, la zona societăţii civile, la zona…

Valeriu Nistor: Mă refer la societatea civilă, mă refer la societatea academică. Să nu uităm că-n zona de cheltuială pentru cercetare şi dezvoltare, Statele Unite cheltuiesc 30% din cheltuiala mondială şi Uniunea Europeană – 24%. Deci, în total, reprezintă peste 50% din cheltuielile de proiecte de cercetare. Iar asta cred că şi pentru societatea academică poate să devină un subiect de interes, dacă acest proces de integrare se va accelera.

Reporter: Şi noi, aici, la Hotnews, dar şi cititorii noştri în dialogul de mai devreme, am observat cu toţii o lipsă de dezbatere publică în anii care au trecut, 2012-2013, de când se discută despre acest acord. E o lipsă de dezbatere atât în ceea ce priveşte autoritatea publică, dar şi în ceea ce priveşte asociaţii patronale eventual interesate de negocieri, mediu de afaceri şi aşa mai departe. De ce credeţi că există această lipsă de discuţii, până la urmă?

Valeriu Nistor: Cred că există mai multe motive. Şi, de altfel, cred că asta va fi, cu siguranţă, principala barieră în a obţine avantajele acestei noi ocazii. În primul rând, avem o oarecare lipsă de concentrare pe subiectele importante. Tindem să abordăm toate subiectele în aceeaşi măsură, câteodată. Nu toate subiectele merită acelaşi timp, aceleaşi resurse.

Acesta e un subiect care merită, pentru că el va crea, cu siguranţă, posibilităţi noi, şi cei care o să înveţe mai mult despre subiectul acesta şi o să aloce timp – de studiu, de interes, de interogare, în diverse structuri europene sau româneşti – va beneficia mai mult decât ceilalţi, în mod evident.

Aşa cum v-am spus şi mai devreme, România, în proiectul european, trebuie să-şi asume această responsabilitate de a explora toate căile prin care noi putem să reducem decalajul economic între noi şi celelalte state europene şi să obţinem, ceea ce, de altfel, ne dorim prin intrarea în Uniunea Europeană, şi anume – creşterea, modificarea standardelor economice şi sociale într-o măsură foarte mare, astfel încât să ajungem şi noi să trăim şi să avem aceleaşi posibilităţi cu celelalte ţări dezvoltate.

Reporter: Este acesta proiectul de ţară potrivit pentru România? Cel pe care l-aţi enunţat?

Valeriu Nistor: Poate să devină un proiect de ţară. Noi, din punct de vedere al AmCham, în fiecare an electoral – şi vom face la fel şi anul acesta – elaborăm un set de priorităţi pentru România, pe care le facem publice. Deasemenea, noi am propus de curând, AmCham împreună cu alte asociaţii ale mediului de afaceri, o asumare la nivel public a unei creşteri de competitivitate de 10 locuri în cadrul indicelui de competitivitate al Băncii Mondiale.

Ar putea să fie umbrela unui nou proiect de ţară, dacă vreţi să-i spunem, sau obiectiv general la care toată lumea să se alinieze. În momentul în care începem să vorbim despre competitivitatea României, începem să atingem foarte multe capitole care trebuie puţin îmbunătăţite ca să creştem plafonul întregului nivel de competitivitate. Şi-n acest context, cred că poate e un moment potrivit să lansăm, deasemenea, un şir de dezbateri legate de modelul de dezvoltare economică a României.

Reporter: La ce anume vă referiţi?

Valeriu Nistor: În momentul de faţă vorbim de strategii, strategia unui minister sau a mai multor ministere, strategia Guvernului despre… şi-aşa mai departe.

Reporter: Strategii insulare, cu alte cuvinte…

Valeriu Nistor: Strategii insulare, specifice unui anumit subiect sau unor subiecte multiple. În acelaşi timp, încă există tendinţa de a susţine toate sectoarele vieţii economico-sociale, ca o reflexie, aşa, a trecutului, fără ca neapărat să ne punem întrebarea dacă toate aceste sectoare au potenţial egal. Poate că vrem să dezbatem la nivel public şi să alegem unele dintre sectoare care ni se par că au potenţial mai mare, că ni se potrivesc, ne plac…

Reporter: …avem resurse…

Valeriu Nistor:…avem resurse, vrem să le susţinem ca şi societate românească, să le alegem, să le transferăm într-un cadru general pe care putem să-l numim model de dezvoltare economică, sau oricum dorim, şi în spatele căruia să aliniem toate celelalte iniţiative, strategii, care să devină, dacă vreţi, un sistem de referinţă. Şi de fiecare dată când cineva are o idee despre un subiect nou, îl raportăm la sistemul de referinţă pe care deja, comunitatea noastră, dezbătându-l în public o perioadă destul de lungă, l-a ales.

Reporter: Sunteţi pregătiţi la AmCham să lansaţi această dezbatere publică? Aveţi consultări şi cu alte organizaţii importante din sectorul de business? Sau aveţi consultări şi cu actori importanţi de pe scena politică, de pe scena publică?

Valeriu Nistor: Am început consultările deja, am lansat ca şi temă – e una dintre temele prioritare pentru anul 2014 şi 2015 – noi nu ne aşteptăm ca această dezbatere să se termine în trei luni sau în şase luni, de altfel credem…

Reporter: …mai ales în an electoral…

Valeriu Nistor: … mai ales în an electoral, dar nu numai. Credem că ar fi o greşeală să se termine atât de repede. Aceasta nu este o dezbatere care poate fi scurtată sau monopolizată de anumite sectoare ale societăţii. Trebuie să participe toată lumea, trebuie să fie suficient de lungă ca să dăm posibilitatea tuturor să-şi spună punctul de vedere, şi de-abia după-aceea să ajungem în locul în care să avem un cadru pe care toată lumea, cumva, l-a discutat, cel puţin. Poate că nu l-a agreat în totalitate, dar cel puţin au avut posibilitatea să-l discute. Noi am lansat tema la AmCham, este una din temele noastre principale pentru 2014, şi sper că vom fi unul din factorii care va stimula această dezbatere, nefiind noi, în niciun fel, nici deţinătorii concluziilor finale.

Reporter: Pragmatic vorbind, vă aşteptaţi la un rezultat, la un anumit consens?

Valeriu Nistor: E greu de spus cum va evolua şi ce fel de rezultat va avea această dezbatere. Cred, de asemenea, că ea trebuie făcută fără să ne gândim, neapărat, la rezultatul final. Adică ea trebuie făcută, dacă vreţi, ca o pagină complet albă. Oricine participă la această discuţie trebuie să vină fără să aibă propria idee despre cum va fi rezultatul final. Aici important va fi procesul de dezbatere, şi nu rezultatul pe care astăzi putem doar să-l interpretăm speculativ. Habar n-avem cum o să fie această concluzie.

Şi faptul că nu vom avea o concluzie o să spună ceva despre acest proces, dacă nu vom avea niciun fel de concluzie sau un set de concluzii despre cum vrem să arate ţara, din punct de vedere economic, de azi într-o generaţie. Pentru că asta ne spune că nu avem, apropos de ceea ce spuneaţi dvs. mai devreme, nu avem, încă, un nou plan de ţară. Nu avem, încă, un nou obiectiv general la care toată lumea să spună „da, acesta este un obiectiv şi pentru mine ca individ, şi pentru mine ca şi grup, ca instituţie” ş.a.m.d.

După aderarea la Uniunea Europeană ne-am pierdut puţin acest interes general. Trebuie să-l recâştigăm. Dacă acesta va fi instrumentul prin care-l recâştigăm, cu atât mai bine. Dacă nu, tot va trebui să găsim…

Reporter: Mă întorc la ideea enunţata mai devreme: dialogul cu autoritatea centrală legat de legislaţie, legat de schimbările dese de cod fiscal. Ce aşteptaţi pentru 2014, un an extrem de dificil, cu negocieri cu FMI, divergenţe între Guvern si Preşedinţie, cu două rânduri de alegeri ş.a.m.d. Aşteptaţi mai multă transparenţă şi mai multă predictibilitate?

Valeriu Nistor: Noi sperăm în mult mai multă transparenţă şi predictivitate, promovăm cu tărie ideea consultărilor publice largi, largi în ceea ce priveşte grupurile care participă la discuţie, în aceeaşi măsură conţinutul, şi asta trebuie – cei care participă la discuţie trebuie să înceapă să înveţe că, o dată ce vii la o discuţie trebuie să ai o părere formulată pe baza unor argumente, astfel încât să contribui şi să îmbunătăţeşti calitativ dezbaterea respectivă, şi, deasemenea, ca şi termen. Ea trebuie să aibă un termen care să permită tuturor celor care au în interes într-un anumit subiect, să-şi exprime punctul de vedere. Nu înseamnă, neapărat, că punctul de vedere va fi preluat în totalitate, dar trebuie să permitem tuturor să-şi exprime acest punct de vedere, şi eu sper că în viitor vom avea acest tip de consultări transparente, într-o manieră mai largă şi mai profundă ca şi conţinut.

Reporter: Dar discuţiile pe care le-aţi avut cu mediul politic în ultimele luni vă îndreptăţesc să credeţi că se va întâmpla aşa în 2014? Au învăţat ceva din lecţia anului trecut, în care mediul de afaceri a contestat multe din măsuri, măcar din punct de vedere al manierei în care au fost luate?

Valeriu Nistor: Au fost momente în care am fost surprinşi de viteza cu care anumite politici care au avut influenţă sau care ar putea să aibă influenţă serioasă în mediul de afaceri au avut potenţialul să fie adoptate – unele au fost, unele nu, dar, într-adevăr, unele au fost surprinzător de repede prin procesul consultativ. De aceea, cum am spus, sper ca anul acesta, din lecţiile prin care am trecut anul trecut, vom învăţa şi vom îmbunătăţi acest cadru. Este primul lucru pe care îl cerem: consultanţă transparentă.

Noi nu venim şi spunem „ne dorim un conţinut sau alt conţinut”. Ceea ce este important, aşa cum spuneam şi mai devreme, este acest proces consultativ, suficient de puternic, şi care să nu fie privit ca o obligaţie de către niciuna din părţi. Să fie privit ca un beneficiu, ca o modalitate prin care îmbunătăţim cadrul politicii publice respective sau a reglementării respective.

Reporter: Revin la întrebare. Credeţi că şi-au schimbat optica? Vorbim de Guvern aici, pentru că de-acolo au venit câteva dintre modificări. Credeţi că şi-au schimbat optica? Au învăţat din lecţia anului trecut? Aveţi semnalele-astea, că sunt mai dispuşi către un dialog real?

Valeriu Nistor: Eu sper că au învăţat şi sper că anul acesta să avem, mai ales într-un an complicat, din punct de vedere al dinamicii socio-politice, să avem consultări transparente, astfel încât să reducem elementele acestea de distorsiune în cadrul dialogului.

Reporter: Una din măsurile despre care s-a vorbit foarte mult în media, în mediul de afaceri, anul trecut, a fost acea acciză suplimentară la combustibil. La fel, anunţată foarte rapid şi trecută în legislaţie şi-n proiectul de buget. Acum au loc negocieri între Guvern şi FMI. Ea ar trebui să intre în vigoare de la 1 aprilie. Credeţi că există soluţii pentru evitarea ei?

Valeriu Nistor: Din punct de vedere al politicilor publice, Guvernul are privilegiul să hotărască felul în care introduce politicile publice. Ceea ce noi solicităm, din punct de vedere al mediului de afaceri – şi zona fiscală, legislativă, şi cadrul fiscal este o zonă în care noi depunem extrem de mult efort, sute de ore de muncă, în ceea ce priveşte conţinutul codului fiscal şi a reglementărilor fiscale – noi ceea ce cerem aici este predictibilitate. Nu am solicitat niciodată, în mod specific, „creşteţi!, scadeţi!, mutaţi de la stânga la dreapta!”, pentru că aici noi considerăm că este privilegiul fiecărui guvern să-şi aleagă politicile publice.

Ceea ce solicităm este predictibilitate şi capacitatea de a permite mediului de afaceri să se pregătească pentru modificările legislative pe care guvernul doreşte să le introducă. Când aceste modificări apar într-un termen foarte scurt, crează imediat distorsiuni şi-n planurile mediului de afaceri pe termen scurt, pentru că, mai ales când ele apar într-o perioadă în care mediul de afaceri îşi planifică un an următor sau ani următori, brusc, o astfel de măsură, care nu permite o absorţie, să spunem, în planurile viitoare de afaceri, crează nelinişte. Neliniştea în mediul de afaceri crează imediat o stare de precauţie suplimentară de care economia României nu are nevoie în momentul de faţă.

Reporter: La nivelul ANAF şi Gărzii Financiare au avut loc, anul trecut, o reformă semnificativă. S-au schimbat instituţii, s-au modificat modurile de realizare a controalelor. Din ceea ce ştiţi dumneavoastră, din ceea ce vă transmit membrii AmCham, există diferenţe semnificative faţă de precedentul mod în care operau ANAF-ul şi Garda Financiară? Sunt schimbări esenţiale, de comportament, de…

Valeriu Nistor: Nu am informaţii specifice, deci mi-e greu să comentez în momentul de faţă. Cred că e prea devreme să facem interpretarea noii structuri a ANAF. Cred că trebuie să mai aşteptăm să vedem cum se va translata această reformă în rezultatele reale ale activităţii lor.