VIDEO Conferință The Economist la București. Oana Gheorghiu, despre criza din coaliție: „România e ca o navă aflată pe o mare în plină furtună și cu foc la bord”

Vicepremierul Oana Gheorghiu, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare, șefi de bănci private, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, și analiști financiari au vorbit astăzi în a treia zi a conferinței The Economist Romania Government Roundtable. HotNews este partener media şi a transmis publicului cele mai importante informații de la eveniment.

• „România a făcut foarte multe progrese în ultimii ani. Aceste progrese au venit pe baza a trei elemente: costul muncii redus, fondurile europene și banii trimiși de diasporă acasă. Cred că este un model care nu mai poate funcționa, și-a atins limitele”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu.
• „Voința politică este esențială. Cu ce ne confruntăm acum? Cu o permanență criză politică. România e ca o navă aflată pe o mare în plină furtună și cu foc la bord. Nu toți cei de la bord se focusează pentru a stinge focul ci mai mult se gândesc cum să dea mai bine în poză sau să ia furtunul din mâna celui care stinge focul”, a declarat vicepremierul.
• „Adevărul test al României în 2026 îl reprezintă capacitatea sa de a-și menține traiectoria fiscală, de a respecta obiectivele de deficit, de a susține cetățenii și companii pentru a nu se confrunta cu șocuri majore și fără a cădea din nou în capcana populismului”, a declarat Alexandru Nazare.
• „Dacă vorbim despre tranziția tehnologică de astăzi trebuie să ne uităm dincolo de cabluri, servere și coduri. Vorbim despre supraviețuirea economiei și recreerea modalității în care țările noastre interacționează cu cetățenii și aliații. În sud-estul Europei încercăm să adoptăm tehnologiile de mâine în timp ce luptăm cu moștenirile birocratice ale zilei de ieri”, a spus ministrul Economiei, Irineu Darău.
• Urmăriţi aici transmisiunea video a evenimentului The Economist Impact:

Conferința The Economist s-a încheiat

A treia și ultima zi a conferinței The Economist de la București a ajuns la final.

Lia Olguța Vasilescu: „Nu există exemple de parteneriat public privat care să fie de bună practică”

În ultima dezbatere a conferinței The Economist, Lia Olguța Vasilescu a vorbit despre problemele în implementarea în România de parteneriate între autoritățile publice și firmele private.

„Sunt primarul Craiovei și președinte a Asociației Municipiilor. Mai mult din a doua calitate vă vorbesc astăzi. Am avut până acum foarte mult discuții în AMR împreună cu toți primarii referitor la parteneriatul public – privat. Este o lege care a apărut de mai mulți ani în România și care din păcate nu are efectele pe care le așteptam cu toții.

Acest din mai multe cauze. Nu există exemple de parteneriat public privat care să fie de bună practică. Îmi vine în minte doar asocierea între Veolia și Primăria Capitalei pentru compania de apă. În al doilea rând, cred că este o mentalitate înrădăcinată în opinia publică că nu este bine să se asocieze autoritățile publice locale cu firmele private pentru că de fiecare dată statul pierde în această situație.

Este și vina legislației care are încă multe lacune și care nu dă siguranță primarilor că nu vor urma consecințe după ce vor avea loc aceste parteneriate. O altă cauză este că aceste contracte sunt pe termen foarte lung și se implementează într-o perioadă care este mai mult decât durata mandatului unui primar. De asemenea, nu există prea multe parteneriate la nivel guvernamental ceea ce la ideea primarilor că riscurile sunt prea mari din moment ce nu și le asumă guvernul”, a afirmat Lia Olguța Vasilescu.

Luca Niculescu: „Acesta este un moment crucial pentru noi”

Luca Niculescu, secretar de stat în ministerul de Externe și coordonatorul eforturilor României de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a vorbit în cadrul conferinței The Economist de la București.

„Acesta este un moment crucial pentru noi. Ne aflăm în ultima etapă de aderare la OECD. Este important ca România, ca după NATO și UE, să aderăm la OECD. Când vorbim despre investiții ne gândim prima dată la bani. În realitate, este mediul în care banii sunt introduși pentru a avea acces la capital, la fonduri europene. Dacă sistemul nu e bine organizat și transparent, este posibil ca investitorii să aibă ezitări”, a spus Luca Niculescu.

„Aderarea la OECD joacă rol important cu un efect concret. În ultimii ani am trecut prin evaluare foarte riguroasă. România a făcut multe progrese, am adoptat peste 100 de proiecte de lege sau proceduri sau bune practici. Este important să modificăm mentalitatea cu privire la politici. Avem idei bune care nu sunt întotdeauna bine coordonate. Ce ne aduce OECD? Nu este doar un proiect de standard ci și disciplină”, a afirmat secretarul de stat din MAE.

Alexandru Rogobete, despre reformele din sănătate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, participă acum la conferința The Economist într-o dezbatere privind sistemul de sănătate.

„Sistemul de sănătate din România tranzitează o perioadă foarte importantă de schimbare. În ultimii 4 ani, s-a investit în infrastructura de sănătate peste 12 miliarde de lei. Pentru prima dată în ultimii 36 de ani discutăm de spitale noi în România construite fie cu bani europeni, fie proiecte cu Banca Mondială sau Banca Europeană de Investiții. 22 de șantiere sunt acum în construcție, unul a fost dat anul trecut în folosință”, a declarat Alexandru Rogobete.

„Pe lângă discuția despre spitale noi, vorbim și despre reabilitarea multor spitale existente. Aici au fost făcuți pași importanți în dezvoltarea ambulatoriului de specialitate, în dezvoltarea zonei de spitalizare de zi. odată cu investițiile realizate a avut loc și o reformă importantă – mutarea pacienților din zona de spitalizare continuă în zona de spitalizare de ambulatoriu și spitalizare de zi”, a precizat ministrul Sănătății.

Președintele Consiliului Concurenței: „În ultima perioadă nu am mai crescut, nu ne-am mai dezvoltat”

Bogdan Chirițoiu, președinte al Consiliului Concurenței, a prezentat o viziune mai pesimistă despre starea actuală a României.

„Se spune că ne-am descurcat prost în România dar nu este așa. Am crescut în principiu prin consum, prin importuri, iar acum se vorbește tot mai mult de schimbare de abordare și să investim mai mult. Sperăm să putem ajuta și sectorul privat pentru că nu mai crește. Dragoș (n.r. Pîslaru) este optimist. Eu nu-s neapărat pesimist dar sceptic. Ceea e nu îmi place e că în ultima perioadă nu am mai crescut, nu ne-am mai dezvoltat. Lucrurile au stat bine în trecut, dar acum acest model nu mai funcționează”, a declarat Chirițoiu.

„România ar trebui să ajute Europa să treacă prin acest proces de schimbare. Nu jucăm un rol în privința politicilor europene. Avem un sistem bancar foarte stabil, iar această este practic motivul de mândri al țării. Suntem printre puține state care nu a trebuit să renunțe la bănci. Deși este un sistem foarte stabil, este unul foarte scump. Cu siguranță nu se adresează nevoilor tuturor companiilor din România. Dacă ne uităm la active, avem cel mai mic procent de români raportat la PIB. Foarte multe companii nu folosesc sistemul bancar”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.

„În mod evident, multe companii românești nu utilizează sistemul bancar. […] Bucureștiul este, cred, al doilea oraș ca importanță pentru Revolut, iar România ar putea fi a doua piață a acestei platforme. De ce? Succesul acestui serviciu în România arată clar că există o cerere reală pe care sistemul financiar tradițional nu a reușit să o satisfacă”, a precizat Chirițoiu.

Dragoș Pîslaru: „ Ne aflăm într-un moment crucial de transformare a modelului economic – de la consum la investiții”

Conferința continuă cu o dezbatere despre rolul fondurilor europene la care vorbește Dragoș Pîslaru, ministrul al investițiilor și proiectelor europene.

„Cea mai bună dovadă că banii sunt bine folosiți pentru dezvoltarea României este faptul că în 2007 România era la 44% din media de putere de cumpărare a Europei, astăzi suntem la 80%. România este cea mai de succes poveste referitor la convergență și la PIB”, a declarat Dragoș Pîslaru.

„Dacă ne uităm la povestea aderării României la UE, după aderarea ne-am relaxat puțin și ne-am bazat pe modul de consum și au apărut dezechilibere. Ne aflăm într-un moment crucial de transformare a modelului economic – de la consum la investiții”, a declarat ministrul investițiilor europene.

„Dar, privind spre viitor, ceea ce este foarte important pentru ambiția noastră, în special pentru perioada 2028–2034, și acesta este principalul meu mesaj pentru toți partenerii de afaceri prezenți aici sau veniți din țările vecine, este că vom trece de la accentul pus pe investițiile publice la un model bazat pe stimularea investițiilor private. (…) Vom face acest lucru folosind instituții financiare, instrumente financiare și efectul de levier”, a spus el.

Ministrul Economiei: „Încercăm să adoptăm tehnologiile de mâine în timp ce luptăm cu moștenirile birocratice ale zilei de ieri”

Ministrul Economiei, Irineu Darău, susține acum o alocuțiune despre tranziții tehnologice.

„Dacă vorbim despre tranziția tehnologică de astăzi trebuie să ne uităm dincolo de cabluri, servere și coduri. Vorbim despre supraviețuirea economiei și recreerea modalității în care țările noastre interacționează cu cetățenii și aliații. În sud-estul Europei încercăm să adoptăm tehnologiile de mâine în timp ce luptăm cu moștenirile birocratice ale zilei de ieri. Ne confruntăm cu provocările urgente de a dezvolta forța de muncă și presiunile de a păstra IMM-urile competitive într-o eră a automatizării rapide”, a declarat Irineu Darău.

Integrarea pe piața muncii

Ministrul Muncii, Florin Manole, discută acum cu jurnaliștii The Economist despre integrarea pe piața muncii.

„Avem un program finanțat din fonduri europene, peste 170 de milioane de euro, pentru primul loc de muncă pentru tineri. Răspunde mai multor probleme de pe piața muncii și are o perspectivă strategică pentru că aduce în piața muncii niște oameni care vor rămâne mult timp”, a declarat Manole.

Legat de prezența pe piața muncii, Manole a subliniat diferențele uriașe din societate vizibile nu doar în România ci în întreagă Europă.

„Avem și în piața muncii și în sistemul democratic o subreprezentare a unor categorii. Ne poate duce asta către ideea unei Europe cu 2 viteze care se întâmplă de facto, fără granițe și fără state. Există grupuri de cetățeni și categorii sociale care trăiesc revoluția AI și există tot aici categorii sociale, minorități, grupuri vulnerabile care luptă cu sărăcie”, a declarat Manole.

El a atras atenția asupra problemei economiei informale. „Cele mai mari situaţii de economie informală şi de amenzi le-a dat Inspecţia Muncii în România către lucrători pe platforme, către new economy, asta ne arată că frauda nu ţine cont de gradul de sofisticare al sectorului economic. De la agricultură până la munca pe platforme, avem aceeaşi problemă, fiecare domeniu cu specificităţile sale”, a spue ministrul Muncii.

La acest capitol, el a criticat reducerile de personal de la Inspecția Muncii. „Ni se cere să mai tăiem încă 10% din ei (dintre angajaţii ITM Bucureti – n.r.). Asta ar însemna ca în realitate, în concret, în Bucureşti nicio firmă serioasă şi niciun antreprenor onest să nu mai aibă aşteptarea ca Inspecţia Muncii să îi prindă şi să îi pedepsească pe cei care încalcă regulile. Asta ar fi o veste foarte proastă pentru economie, dar, sigur, există un larg consens în societate că trebuie să tăiem fără cap şi fără coadă 10% de peste tot. Eu cred că e o prostie. (…) Mai puţin cu 10% şanse să inforce the law”, a spus ministrul.

Seth Bernstein: „Analiștii nu mai înțeleg economia globală”

Conferința continuă cu Seth Bernstein, președinte și director executiv Bernstein Equity Partners, care va vorbi despre fluxurile globale de capital.

„Ceea ce face, în esență, președintele nostru este să echilibreze raportul de putere la nivel global (…) Indiferent dacă vă place sau nu președintele Trump, el schimbă lumea pentru totdeauna și va fi venerat în anii următori.”, a declarat Bernstein.

„Problema este că analiștii nu mai înțeleg economia globală. În urmă cu 20 de ani existau analiști remarcabili, care știau cu adevărat cum să evalueze acțiunile. Nu existau fonduri cantitative care să intre și să iasă rapid din piețe. Astăzi, acest context creează o oportunitate majoră pentru fondurile speculative de a deveni investitori pe termen lung”, a precizat el.

Perspectivă optimistă despre starea economiei

Directorul executiv al Băncii Transilvania, Ömer Tetik, a prezentat o viziune mai optimistă despre România în dezbaterea despre starea economiei.

„Sunt român, în ciuda numelui, şi tot repet neobosit că m-am săturat să aud despre ce n-a funcţionat, ce n-am reuşit să îndeplinim în ultimii 30-35 de ani. Şi aş vrea să ne concentrăm pe ceea ce poate funcţiona bine, ce putem face, pentru că, finalmente, în ciuda tuturor provocărilor cu care România s-a confruntat, observăm că România va deveni independentă din punct de vedere energetic, va fi un lider de producţie în zona cerealelor cu o creştere de 30% anul acesta în Europa”, a afirmat Ömer Tetik.

„România are acces la resurse de apă, are o poziţie foarte bună strategică din punct de vedere geopolitic dar şi ca ţară de tranzit şi sper că odată ce va începe reconstrucţia Ucrainei, lumea nu va sări ca la jocul Monopoly peste România, ci se va folosi de resursele disponibile aici. Cred că ar trebui să schimbăm puţin nota în care se poartă aceste discuţii vizavi de faptul că lumea se plânge, că ni se iau activele şi aşa mai departe”, a transmis directorul executiv al Băncii Transilvania. 

Alexandru Nazare, despre testul economic al României pe 2026

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, ține acum un discurs în cadrul dezbaterii despre starea economică a Europei.

„Adevărul test al României în 2026 îl reprezintă capacitatea sa de a-și menține traiectoria fiscală, de a respecta obiectivele de deficit, de a susține cetățenii și companii pentru a nu se confrunta cu șocuri majore și fără a cădea din nou în capcana populismului”, a declarat Alexandru Nazare.

„Dacă ne uităm la viitor și ne gândim la zona euro, dorim să facem parte, dar trebuie să fim conștienți că fără procedurile de depășire a deficitului nu putem să ne apropiem de zona euro. Trebuie să menținem traiectorii fiscale, să ieșim din procedura de deficit excesiv”, a spus Nazare.

Oana Gheorghiu: „Modelul de progres al României nu mai poate funcționa, și-a atins limitele”

Ziua a treia a conferinței începe acum cu o dezbatere între jurnalista The Economist Joan Hoey și vicepremierul Oana Gheorghiu.

„România a făcut foarte multe progrese în ultimii ani. Aceste progrese au venit pe baza a trei elemente: costul muncii redus, fondurile europene și banii trimiși de diasporă acasă. Cred că este un model care nu mai poate funcționa, și-a atins limitele”, a spus Oana Gheorghiu.

„Reforma companiilor de stat este una din cele mai provocatoare în România. Avem peste 1.500 de companii, foarte multe pentru o țară ca România, companii care au acumulat pierderi de peste 14 miliarde de lei. România nu-și mai pierde asta. Reforma trebuie implementată. Reforma înseamnă o schimbare de paradigmă, la cum ne uităm la guvernanță corporativă”, a spus vicepremierul.

„România are nevoie de investiții și capital străin. Trebuie îndeplinite trei lucruri: reforma companiilor de stat, intrarea în OECD și aplicarea a ce învățăm de la OECD și stabilitate și disciplină financiară”, a continuat ea.

Ea a vorbit și despre conflictele din prezent din coaliția de guvernare. „Voința politică este esențială. Cu ce ne confruntăm acum? Cu o permanență criză politică. România e ca o navă aflată pe o mare în plină furtună și cu foc la bord. Nu toți cei de la bord se focusează pentru a stinge focul ci mai mult se gândesc cum să dea mai bine în poză sau să ia furtunul din mâna celui care stinge focul”, a declarat vicepremierul.

A doua zi de conferință

Conferința se desfăşoară între 30 martie și 1 aprilie la București şi reuneşte oficiali guvernamentali, reprezentanți NATO și UE, foști șefi de guvern, diplomați și lideri ai mediului de afaceri.

Invitatul special este Daron Acemoglu, economist premiat cu Nobel în 2024 pentru contribuțiile sale la înțelegerea modului în care instituțiile influențează dezvoltarea economică. în discursul de luni, el a vorbit despre problema principală a lumii: „criza democrației liberale”.

„AI, criza din Iran, problemele economice cu care ne confruntăm sunt provocări foarte serioase. Problema definitorie pe care o avem astăzi este criza democrației liberale. Acum trecem printr-o perioadă de transformări”, a declarat Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice în 2024.

„În SUA, încrederea în instituții fundamentale este sub 10%, populația este foarte polarizată, două treimi consideră că reprezentanții politici nu vorbesc în numele lor. Ce e îngrijorător? Sprijinul pentru democrație care a fost foarte ridicat mereu în rândul populației tinere scade. Mai ales în SUA, apoi în Marea Britanie”, a continuat el.

Agenda celei de-a treia zi de conferință

A treia zi a conferinței The Economist Romania Government Roundtable, organizată de The Economist Impact, cu sprijinul RCI Holding, aduce împreună lideri politici de prim rang, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și executivi din companii-cheie din energie, infrastructură și sectorul financiar.

A treia zi va fi deschisă de vicepremierul Oana Gheorghiu și va continua cu o dezbatere despre situația financiară a Europei la care va participa ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, alături de Omer Tetik, director executiv al Băncii Transilvania, și Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară.

De-a lungul zilei vor mai lua cuvântul ministrul Muncii, Petre Florin Manole, ministrul investițiilor europene, Dragoș Pîslaru, sau ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Vor fi prezenți și președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, guvernatoarea Băncii Naționale a Republicii Moldova, Anca Dragu, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, sau economist-șef la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Beata Javorcik.