VIDEO Criza face o noua victima: Infrangere majora a socialistilor la alegerile generale din Spania. Partidul Popular obtine majoritatea absoluta in parlament

Partidul Popular a inregistrat o victorie istorica la alegerile parlamentare de duminica din Spania, dupa ce populatia, ingrijorata pentru viitorul sau, a ales sa pedepseasca guvernul socialist, aflat la putere din 2004, pentru masurile dure de austeritate, somajul record si criza care pare ca nu se mai sfarseste, transmite AFP.

Dupa numararea a 90% din voturi, formatiunea politica condusa de Mariano Rajoy, in varsta de 56 ani, a castigat 186 locuri in Camera Inferioara a parlamentului, in timp ce Partidul Socialist (PSOE) a obtinut doar 111 mandate, cel mai slab rezultat inregistrat de la instaurarea democratiei in Spania, la jumatatea anilor 1970.

Mariano Rajoy, aclamat de sustinatorii sai, a promis un „efort comun” pentru a „face fata crizei”, dar a recunoscut ca „nu va avea loc niciun miracol”, in contextul unei situatii economice extrem de dificile.

„Voi avea drept dusman criza economica, somajul, deficitul, datoria excesiva, stagnarea economica si tot ceea ce va mentine tara in aceasta situatie critica „, a spus Rajoy. „Nu este un secret faptul ca vom guverna in cele mai dificile conditii pentru Spania, din ultimii 30 de ani”, a adaugat el.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/682119f2d6ba4f7044dd407056bbb5d0/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

Desi guvernul lui Zapatero a introdus o serie de masuri de austeritate inca din luna mai a anului trecut, economistii sustin ca noul guvern va trebui sa faca reduceri de cheltuieli de miliarde de euro, pentru a redresa economia spaniola si a o aduce tot mai aproape de indeplinirea obiectivelor de reducere a deficitului stabilit pentru urmatorii ani.

Prima de risc a Spaniei ceruta de investitori, pentru achizitionarea obligatiunilor de stat, a depasit-o vineri pe cea a Italiei, o alta economie din zona euro cu probleme majore. Prim-ministrii, atat din Italia, cat si Grecia au fost fortati, in ultimele saptamani, sa demisioneze, fiecare cedand in fata unui cabinet de uniune nationala, care intentioneaza sa ia masuri nepopulare, dar urgente si apoi sa organizeze noi alegeri.

Astfel, Spania devine cea de-a cincea tara europeana care isi schimba liderii, din cauza crizei din zona euro, dupa Grecia, Portugalia, Irlanda si Italia.

Cu acest vot, „se va definitiva procesul, nici scris si nici planificat, de inlocuire a tuturor guvernelor economiilor europene considerate periferice: Grecia, Irlanda, Portugalia, Italia si Spania”, spun analistii de la Bankinter. Insa noile masuri de austeritate care se creioneaza deja vor starni din nou nemultumiri sociale.

Sub presiune intensa a pietelor financiare, noul sef de guvern va trebui sa actioneze rapid pentru a incerca sa redreseze o economie amenintata de recesiune, asfixiata de un somaj de 21,52%, un record in randul tarilor industrializate.

Numerosi sustinatori ai Partidului Popular s-au intrebat daca acesta va fi in masura sa guverneze singur tara, fara aliante cu partidele nationaliste regionale. Liderul PP, Mariano Rajoy, 56 de ani, ar urma, in ciuda lipsei sale de carisma, sa conduca viitorul guvern dupa 20 decembrie, imediat dupa instalarea celor doua camere al Parlamentului, care ar urma sa aiba loc la 13 decembrie.

Pe fondul nemultumirii alegatorilor, Rajoy a condus o campanie care nu i-a lasat nicio sansa socialistului Alfredo Perez Rubalcaba, in varsta de 60 de ani, care promisese ca socialistii „vor face tot posibilul pentru a ameliora situatia economica a Spaniei”.

Ajunsi la putere in plin miracol economic, atunci cand cresterea spaniola era sustinuta de boomul imobiliar, socialistii nu au rezistat crizei financiare mondiale care a izbucnit in toamna lui 2008.

Incepand cu mai 2010, spaniolii au fost supusi la politici de austeritate – scaderea cu 5% a salariilor functionarilor, inghetarea pensionarilor sau majorarea varstei de pensie de la 65 la 67 de ani – reducand masiv increderea in guvern.

Invins de criza, seful guvernului, Jose Luis Rodriguez Zapatero, s-a resemnat in cele din urma sa devanseze cu patru luni alegerile prevazute initial in martie 2012.

Ce s-a intamplat in celalte state europene confruntate cu criza datoriilor suverane:

• IRLANDA: premierul Brian Cowen a devenit prima victima a crizei, dupa esecul din alegerile legislative din februarie, cand partidul sau, Fianna Fail (centru dreapta), care domina viata politica irlandeza din anii ’80, a pierdut.
• Cowen a fost inlocuit de Enda Kenny, de la Fine Gael (centru dreapta), in fruntea unul guvern de coalitie care a cerut Bruxellesului o renegociere a planului de salvare acceptat la finele anului 2010, dar vazut drept o umilinta de numerosi irlandezi.
• PORTUGALIA: premierul socialist Jose Socrates a demisionat in martie 2011, dupa ce Parlamentul a respins un al patrulea plan de austeritate, pe care il prezentase fara convingere pietelor financiare.
• Dreapta a castigat alegerile legislative in iunie si noul premier, Pedro Passos Coelho, un liberal centrist, a cerut „mult curaj” portughezilor, pentru a putea face fata masurilor de asuteritate.
• GRECIA: socialistul Giorgios Papandreou, 59 de ani, aflat la putere din octombrie 2009, a demisionat dupa ce a aplicat masuri drastice de austeritate, fara a reusi insa sa convinga pietele si opinia publica.
• Un guvern de uniune nationala a fost format in 11 noiembrie, sub conducerea fostului vicepresedinte al Bancii Centrale Europene Lucas Papademos, sustinut de o coalitie socialisti-dreapta-extrema dreapta, si care va incerca sa salveze tara de la faliment inaintea alegerilor anticipate din februarie 2012.
• ITALIA: Presiunea pietelor financiare si o crestere accelerata a dobanzilor solicitate pentru refinantarea datoriei, si care amenintau sa axifisieze Italia, l-a determinat pe premierul Silvio Berlusconi sa renunte la putere, pe fondul unui mandat dominat de scandaluri sexuale si de procese de coruptie.
• Il Cavaliere, 75 de ani, a demisionat in 12 noiembrie, dupa adoptarea de catre Parlament a masurilor economice destinate sa asigure pietele financiare si partenerii sai occidentale. Postul de prim ministru a fost preluat de fostul comisar european Mario Monti, 68 de ani, care urmeaza sa pregateasca noi masuri anti-criza.