Sari direct la conținut

VIDEO Cum a fost judecat recursul arestatilor din dosarul Vama Constanta-Mironescu

HotNews.ro
Laurentiu Mironescu, Foto: Agerpres
Laurentiu Mironescu, Foto: Agerpres

Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecat marti, 31 mai, recursul formulat de fostul secretar de stat al MAI, Laurentiu Mironescu, si ceilati 27 de invinuiti acuzati de procurori de corupţie în legătură cu activităţile de import – export. Dupa 12 ore de dezbateri, in care peste 20 avocati au pledat pentru nevinovatia clientilor, iar un singur procuror a sustinut argumentele DNA, completul de cinci judecatori a decis ca cei 28 de invinuti vor ramane in arest prevenitiv.

  • In timpul sedintei de judecata Laurentiu Mironescu a povestit cum a devenit secretar general al MAI fiind ofertat de ministrul Traian Igas, cum a descris porocurorul reteaua din portul Constanta si captura sectoriala a statului si cum un avocat a prezentat in apararea clientului sau un vers.
  • Vezi o relatare din sala de judecata

Ora 9:00 Incepe procesul. In sala sunt adusi toti cei 28 de invinuti. Pe hol sunt asteptati de catre rude, prieteni si o armata de avocati. Completul de cinci judecatori este condus de magistratul Anton Pandrea. Invinuitii sunt intrebati daca doresc sa faca declaratii. Din cei 28 doar Adrian Patrascu ofiţer de poliţie, Comandant al „Grupului de nave” Constanţa din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră si acuzat de infracţiunea de luare de mită în formă continuată anunta ca va da o declaratie: Onorata instanta, as dori sa arat ca nu am pretins niciodata favoruri materiale si nici nu am furnizat nimanui informatii. Sunt ofiter de 18 ani si am reprezentat statul roman cum am stiut eu mai bine. Nu sunt de acord sa fiu acuzat de fapte pe care nu le-am comis. Nu am legatura cu acest grup infractional. Mai doresc sa arat ca numitul Guo Ning mi-a fost informator si in acesta calitate l-am cunoscut.” Afara se starneste furtuna care adie in sala un miros de ploaie.

Intervine judecatorul si il intreaba daca in calitatea sa de ofiter cu functie de conducere l-a informat pe Guo Ning despre controalele din vama. “Nu domnule judecator, nu aveam nici cum sa il informez pentru ca nu aveam cunostinta de aceste controale”, spune Patrascu. Procurorul de caz ii prezinta lui Patrascu mai multe convorbiri interceptate in care apare vorbind cu Guo Ning in care pare sa il avertizeze de diverse operatiuni. “Acest convorbiri sunt trunchiate. Nu aveam cum sa vorbesc cu el pe telefon cu subinteles pentru ca el nu stie romaneste atat de bine. Legat de fraza <> pot sa spun ca vorbeam despre faptul ca era nasol la el in tara ca erau inundatii.”

Procurorul intervine si prezinta o noua conversatie:

Patrascu: Ia zi-ne si noua de niste hainute din alea?

Guo Ning: Ce fel de haine?

Patrascu: Din alea bune de vara.

Invinuitul explica faptul ca a solicitat aceste produse pentru o colega. Marinescu Maria, subinspector care m-a rugat sa intreb daca nu stie pe cineva care sa aduca marfa pentru un amic de-al ei pentru un chiosc din Constanta. Dar totul urma sa se faca legal cu chitanta, cu documente. Procurorul il mai intreaba si in ce relatii era cu Tiripan Valentin. Patrascu explica ca si acesta era unul dintre informatorii sai. Se incheie audierea.

Ora 9:50 Din sala, Laurentiu Mironescu anunta ca si el doreste sa faca o declaratie in fata instantei. In sala intra si sotia acestuia care se opreste la un metru de acesta in spatele avocatilor. Mica sala a sectiilor unite ale ICCJ este arhiplina. Peste 20 de avocati si un singur procuror de sedinta. 28 de invinuiti si peste 25 de rude si cativa jurnalisti care asista. Laurentiu Mironescu isi incepe discursul, iar in spatele sau sotia ii mai sopteste din cand in cand cate un cuvant:

  • Din 2008, cand am pierdut alegerile pentru Parlament, situatia mea politica a fost una de marginalizare, nu mi-am folosit influenta politica pentru a rezolva o situatie sau alta
  • Functia de director general al Portului Constanta a fost prezentata de procurori intr-un mod peiorativ, desi este o functie importanta. Mi-am dorit aceasta functie, deoarece am mai detinut-o si in trecut. Am facut si o solicitare la Biroul Permanent Judetean Constanta pentru aceasta functie, in baza CV-ului meu; nu am obtinut insa influenta respectiva
  • In ceea ceea ce priveste pericolul pe care il reprezint fata de ordinea publica, mentionez ca am fost secretar general al MAI din 6 ianuarie dar au aparut unele conjucturi si am fost renumit in aceasta functie pe 29 ianuarie. In urma verificarilor, am primit un certificat ORNISS. Am facut parte din comisia ministeriala de lupta impotriva evaziunii fiscale. Sub niciun fel nu pot fi un pericol pentru ordinea publica. As dori sa va asigur ca voi face eforturi pentru a lupta impotriva evaziunii fiscale si a coruptiei
  • Cu domnul Banias (deputatul PDL Mircea Banias – n.r.) nu am mai discutat din decembrie 2009, iar cu domnul Bogatu (Eugen Bogatu, fostul sef al portului Constanta – n.r.) nu am mai vorbit din septembrie 2009. Cand ma vad cu domnul Banias nici nu ne salutam
  • Functia de secretar MAI a venit ca o oferta din partea ministrului Igas. Mi-a pus in vedere ca trebuie sa ma dezbrac de calitatea de om politic si sa actionez ca un manager. Si mi-a spus ca, daca nu reusesc sa fac asta, ne vom desparti si ne vom saluta ca si pana acum. A fost cea mai mare dovada de incredere pe care mi-a oferit-o cineva.
  • Procurorul de sedinta l-a intrebat pe Mironescu daca in dimineata in care a fost arestat l-a sunat pe ministrul Traian Igas pentru a-si oferi din nou serviciile in calitate de secretar de stat. Intrebarea a fost insa respinsa de instanta.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/cd360e8dc9febc70be4755bed3556b71/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”)); content channel

Ora 10:30Un alt invinuit cere si el sa fie lasat sa vorbeasca, Cadir Sunai, directorul Direcţie Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, acuzat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. Isi sustine cauza si mentioneaza ca nu este vinovat.

Intervine procurorul de sedinta care prezinta un SMS pe care l-ar fi trimis acesta unei persoane cu o zi inainte de retinere si care avea urmatorul continut: “Arde si tu documentele alea”. Cadar nu recunoaste mesajul. Avocatii intreaba daca traducerea lui, pentru ca SMS-ul era in limba tatara, a fost tradus de un traducator autorizat. Procurorul mentioneaza ca el a semnat traducerea pentru conformitate si ca a fost respectata legea.

Ora 11:00Incep pledoariile avocatilor. Raportul de forte intre aparare si acuazare este de peste 20 de avocati la 1 singur procuror. Primul care ia cuvantul este avocatul Marian Nazat, fost procuror si aparator al altor personaje vizibile in viata publica. Nazat ii apara pe Eugen Bogatu, Tudoran Dragoş-Iulian (comisionar vamal) şi Tudoran Horia-Dan, fratele acestuia, lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, responsabil de confiscările vamale si Durbac Liviu, şeful Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea.

  • “Critic hotararea instantei care a decis arestarea preventiva deoarece este o adevarata hotarare de condamnare. Parchetul isi putea continua cercetarea si cu invinuitii in stare de liberatate. Inculpatii nu au incercat sa se sustraga in vreun fel. De asemenea parchetul ne ofera ca probe doar inregistrarile. Aceste inregistrari au fost facute in baza unui mandat solicitat pe legea sigurantei nationale. Prea usor se dau aceste mandate. Cred ca magistratii ar trebui sa cenzureze mai bine aceste mandate. Nici una din partile din acest dosar nu este cercetata pe vreo infractiune din legea sigurantei nationale. Nu avem in boxa un grup infractional ci persoane care desfasoara activitati licite in Portul Constanta.” Avocatul Nazat isi conchide pledoaria solicitand eliberarea clientilor sai si cu o ultima fraza: “Vrem sa aderam la spatiul Scheengen dar trimitem in judecata persoane acuzate la aderarea la un grup infractional”

Ora 11:30 Aerul din sala de judecata devine aproape irespirabil, mirosurile de parfumuri tari si transpiratie incaraca atmosfera. La bara se prezinta avocatul Ion Panaitescu care sustine cauza unui grup de cinci invnuiti. Jurnalistii anticipeaza o pledoarie iesita putin din rigiditatea obisnuita a avocatilor penalisti. Avocatul Panaitescu arata ca invinuitii pe care ii apara au fost supus de procurorii DNA la rele tratamente: “Au fost tinuti la interogatorii de ore fara apa, fara hrana solida sau lichida si fara alte aspecte. Conventia Drepturilor Omului arata ca nu exista derogare nici macar in situatii de razboi de la obligatia de a nu aplica rele tratamente. Pe de alta parte, referatul procurorilor este o opera uriasa imposibil de lecturat si care nu a permis sa formulam o aparare”, sustine avocatul.

  • Aparatorul arata ca procurorii ar fi gresit grav in cazul unuia din invinuiti. “In cazul lui Bratu se mentioneaza in notele de redare numarul de telefon 074XXXXXXX care apartine unui Bratu dar nu este persoana din acest dosar.”, explica avocatul Panaitescu. In continuare tine o scurta prelegere despre sintaxa si morfologia frazelor din interceptari concluzia fiind aceea ca procurorii au interpretat gresit cuvantul punctaj dintr-o interceptare si ca acesta interpretare eronata a dus la arestarea unuia din clientii sai.
  • „O singura data am intalnit un dictionar de jargon al comunitatii rome in care intradevar unele cuvinte obisnuite aveau alte intelesuri precum salupa cu scart care inseamna pantof de lac. Nu pot sa spun dacat ca avem in fata o manipulare jalnica si ca este sub demnitatea dumneavoastra si a procurorilor. Trebuie sa mai tineti seama si de faptul ca invinuitii atunci cand au dat declaratii erau niste fantome, niste spectre dupa ce au stat zeci de ore la interogari”, sustine avocatul. Pledoaria sa ajunge si la literatura si la poezie: „Umberto Eco este unul dintre ceu mai mari specialisti ai semanticii.[…] Asa cum spune si versul: Cica niste biciclisti/ nici prea veseli, nici prea tristi/[..] Aceasta abordare a infinitului in penal este o reprezentare a monstrului in viziunea expresionistilor” Audienta schiteaza cateva zambete.

Ora 11:53 In fata instantei se rezinta aparatorului lui Cadir Sunai, directorul Direcţie Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, acuzat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. Avocatul sustine in fata instantei ca intreaga acuzare se bazeaza pe interceptari. In continuare se prezinta la bara avocatul invinuitilor Bogatu si Mironescu. “Mironescu a facut dovada bunei credinte sale pentru ca a fost verificat de institutii ale statului de la cel mai inalt nivel. Asa se explica numirea de la MAI si obtinerea certificatului ORNIS”. Pe bancile destinate avocatilor zac sute de documente care emana un miros de hartie nou tiparita.

Ora 13:00Presedintele completului decide ca este timpul pentru o pauza de 30 de minute. In continuare fiecare avocat isi prezinta pledoaria. Uni acuza procurorii ca isi bazeaza acuzarea doar pe interceptari, de rele tratamente in momentul interogatoriilor sau ca nu exista probe suficiente pentru arestare.

Ora 14:45Procurorul de caz noteza observatiile pe doua foi galbene. In holul de la etajul 2 al Curtii Supreme, rude ale invinuitilor astepta rezultatul. Printre ei si cativa barbati cu constitutii de bodyguarzi. Unul dintre ei care poarta la gat un lant de aur de grosimea unui deget flancheaza usa de la intrare. Sotia lui Laurentiu Mironescu face declaratii in fata camerelor de filmat si sustine nevinovatia sotului.

Ora 16:45Se prezinta ultimele pledoarii. Avocatul lui CATARGIU LAURENŢIU angajat al S.C. Lemnking Industry Com S.R.L. Acuzat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi complicitate la dare de mită, în forma continuată spune: “Nu putem spune ca nu exista niste indicii dar trebuie sa fie conturate mai bine. Daca vrem sa il condamnam pe Cataragiu sa-l bagam atunci in puscarie”. In final ia cuvantul Viorel Ros un alt avocat penalist de top care in pledoaria sa vobeste de tortura. “Sunt tehnici desprinse din manualul de tortura al lui Tomás de Torquemada”

Ora 18:05 Avocatii si-au incheiat apararile instanta ii da cuvantul procurorului de sedinta Gheorghe Bocşan care este chiar procurorul care a intrumentat cazul. In debutul pledoariei procurorul prezinta si notiunea captura a statului. “Este o notiune criminologica care este prevazuta in tratatele la care tara noastra a aderat cum ar fi conventia OECD in lupta impotriva coruptiei. Captura statului este forma cea mai inalta de coruptie intr-un stat. In Romania captura statului a ajuns la nivelul sectorial Din fericire, nu avem o captura totala a statului ceea ce ar insemna coruptia generalizata. In cazul nostru aveam de-a face cu captura statului la nivel sectorial. In acest caz institutiile staului au fost insusite de grupuri de interese. In cazul nostru este vorba de institutiile din domeniul vamal in special D.R.A.O.V. Constanţa, Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. Acesta a fost si scopul grupului infractional.

De ce avem atat de multi inculpati? Tocmai din acesta cauza pentru ca obiectivul era captura statului la nivel sectorial.

  • Structura grupului este una realizata pe paliere. Eugen Bogatu si Pilcă Aurelian sunt cei care au initiat acest grup care dorea captura statului la nivel sectorial. Palierul de executie era reprezentat de persoane care aveau atributii de executie. Printre acestia ii enumeram pe comisionarii vamali Tudoran Dragoş Iulian si Iordănescu Marian-Ionuţ. Parchetul a retinut in acesta contructie si intermediarii vamali precum Dodu Marian. Intermediari vamali se interpun in relatia dintre importatorii reali si comisionarii vamali. De la intermediarii vamali a pornit captura statului. Rolul lor este sa dea si sa ceara mita. Un alt rol al intermediarilor vamali este sa puna la dispozitie firme fantoma prin care sa faca importuri.”
  • Procurorul de caz povesteste ca in cadrul anchetei a decisa organizeze un numar de 20 de actiuni de control in urma carora s-a constat ca: “Toate containerele cu marfa aveau ca destinatari firme fantome infiintate de cetateni chinezi sau irakieni.” Procurorul mentioneaza ca unele firme fantoma aveau si nume care ridicau semne de intrebare. “Spre exemplu una din firme se numeste HaHaHa Suspans Import-Export SRL”, sustine procurorul.
  • Apararea sustine ca tot dosarul este bazat pe interceptari. Vreau sa mentionez ca interceptarile reprezinta doar o treime din probele din dosar. O alta treime sunt documente rezultate din urma controalelor si o alta treime rezultate in urma perchezitiilor. In urma perchezitiilor a rezultat si faptul ca un ONG al domnului Banias a primit 1000 de perechi de adidasi contrafacuti, desigur.
  • Acest ONG care apartine lui Banias a primit produsele din depozitul unde era depusa marfa confiscata. Din perchezitii a rezultat ca societatea Container Clearance Services avea o lista cu bunurile care au ajuns la ONG. Avocatii sustin ca bunurile au fost transmise licit. Legislatia spune insa ca organele vamale nu au dreptul sa transmita aceste bunuri singurul abilitate este ANAF. Iata si o convorbire care dovedeste traficul de influenta pe ruta Banias-Bogatu:
  • Ora 19:00 Procorul explica instantei si faptul ca invinuitii vorbeau codat si ca palmele americane sau palmele europene din interceptari reprezinta de fapt 500 dolari sau euro. “Daca nu ar fi vorba de bani atunci putem considera ca suntem in prezenta unui adevarat club de sado-maso avand in vedere de volumul de palme despre care se vorbeste in interceptari”.
  • Porocurorul sustine ca in dosar au fost prezentate 2400 din cele 11000 de convorbiri telefonice inregistrare si ca in toate convorbirile invinutii vobeau codat pana si numele erau inlocuite cu porecle.  “In niciuna din cele 2400 de note de interceptare nu veti regasi convorbiri in care sunt mentionate nume ci doar porecle. De exemplu Bogatu era denumit Domnul cu d mare. Aceste procle au fost determinate din convorbiri”
  • Procurorul sustine ca a inregistrat chiar si un conflict in interiorul grupului infractional. Mai precis faptul ca Eugen Bogatu, director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a dat ordin sa fie blocata procesarea containerelor apartinand intermediariilor vamali Dodu Marin şi Akram Nasser Abdel Rahman Bani Mustafac care nu si-au platit „taxele” către membrii grupului infracţional.
  • Procurorul descrie instantei cum era constituita gruparea infractionala compusa din cei 28 de invinuiti, sustine ca acestia aveau chiar si un fel de departament de comunicare, pe care l-a denumit drept „hub comunicational”, din care faceau parte, in special, comisionari vamali. Procurorul sustine că unii dintre inculpaţi foloseau si metode de protectie. “Schimbau extrem de des telefoanele mobile şi cartelele telefonice. Recordul absolut în acest caz fiind 16 telefoane cu 16 cartele în două luni şi jumătate, deţinute de către inculpatul Ţiripan”.
  • Procurorul ajunge cu expunerea si la invinuitul Mironescu. “Domnul Mironescu spune ca nu putea savarsi trafic de influenta pentru ca nu detinea acesta influenta. Ne indoim de acest fapt avand in vedere ca Pilcă Aurelian il credita cu acesta influenta. El insusi se lauda ca a intrat pe langa Anca Boagiu si alti politicieni.
  • Cu privire la certificatul ORNIS precizam ca directorul DGIPI Constanta a fost demis si prin urmare ministerul a constat ca a existata o problema in acest sens. Faptul ca acesta grupare avea ca obiectiv captura statului rezulta si din obiectivele sale. Mironescu a ajuns numarul doi in MAI si trebuia sa lupte impotriva coruptiei. In loc sa faca asta s-a marginit sa adere la acesta grupare infractionala care comitea activitati ilicite ca pe un sport zilnic. ”
  • Consideram ca Laurentiu Mironescu are un portret moral dezastruos. In dimineata in care la casa lui se efectuau perchezitii, l-a sunat pe ministrul Traian Igas sa-si reinnoisasca seviciile in calitate de secretar de stat, mentionand ca dosarul in care este investigat nu este altceva decat o facatura.
  • Procurorul face cateva consideratii si fata de alti inculpati exemplificand cum au operat in cadrul grupului infractional. In final solicita instantei sa nu admita recursul.

Ora 20:05 Instanta le solicita celor 28 de invinuiti sa isi spuna ultimul cuvant. Toti se declara nevinovati si cer sa fie pus in libertate. In sala aerul este deja umed si miroase a transpiratie acra. Instanta se retrage pentru deliberari.

Ora 21:00 Dupa 12 ore completul de cinci judecatori anunta rezultatul: recursul este respins. Laurentiu Mironescu si ceilalti 27 de invinuiti vor ramane in arest preventiv.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro