VIDEO Febra protestelor se extinde din Tbilisi și cuprinde Georgia / Guvernul pro-rus asigură că nu va exista „un Maidan” / Avertisment de la Moscova pentru protestatari
Protestatarii s-au adunat duminică în capitala Georgiei pentru a patra noapte consecutiv și au existat semne că opoziția se răspândește în întreaga țară, după decizia guvernului de a suspenda discuțiile privind aderarea la Uniunea Europeană, scrie Reuters.
Georgia pare să fi ajuns aproape de apogeul unei perioade lungi de tensiuni crescânde între partidul de guvernământ, Visul Georgian, și opozanții care îl acuză că urmărește politici tot mai autoritare, antioccidentale și pro-rusești.
Criza s-a agravat după anunțul de joi conform căruia guvernul va îngheța negocierile cu UE timp de patru ani, mii de manifestanți pro-europeni confruntându-se deja în ultimele zile cu poliția înarmată cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Protestatarii s-au adunat din nou la Tbilisi duminică seara pe bulevardul central Rustaveli. În afara capitalei, agenția de presă georgiană Interpress a declarat că demonstranții au blocat un drum de acces în principalul port comercial al țării, în orașul Poti de la Marea Neagră.
Presa georgiană relatează de asemenea că proteste au loc în cel puțin opt orașe și localități.
Postul de televiziune al opoziției Formula a prezentat imagini cu oameni din Khashuri, un oraș cu 20.000 de locuitori din centrul Georgiei, care aruncau cu ouă în biroul local al Visului georgian și rupeau steagul partidului.
Medvedev: „De obicei, acest tip de lucruri se termină foarte rău”
UE și Statele Unite sunt alarmate de ceea ce consideră a fi îndepărtarea Georgiei de la o cale pro-occidentală și întoarcerea pe orbita Rusiei.
În acest timp, partidul de guvernământ a spus că acționează pentru a apăra suveranitatea țării împotriva interferențelor externe.
Rusia urmărește și ea îndeaproape evoluțiile. Dmitri Medvedev, fost președinte rus, a declarat că în prezent are loc o tentativă de revoluție și a scris pe Telegram că Georgia „se mișcă rapid pe calea Ucrainei, în abisul întunecat. De obicei, acest tip de lucruri se termină foarte rău”, a spus el.
Kremlinul însuși nu a comentat încă ultimele evenimente din Georgia, dar a acuzat în trecut Occidentul că ma încurajat revoluțiile în țările post-sovietice, pe care Moscova le consideră încă parte a sferei sale de influență.
Premierul georgian Irakli Kobakhidze a respins criticile Statelor Unite, care au condamnat utilizarea „forței excesive” împotriva demonstranților.
„În ciuda celei mai puternice violențe sistematice aplicate ieri de grupurile violente și de instructorii lor străini, poliția a acționat la un standard mai ridicat decât cele americane și europene și a protejat cu succes statul de o nouă încercare de a încălca ordinea constituțională”, a declarat el într-o conferință de presă, fără a furniza dovezi ale implicării străine.
Premierul Kobakhidze i-a acuzat pe protestatari că pregătesc o revoltă, după modelul protestului Maidan din Ucraina din 2014, care a înlăturat un președinte pro-rus.
„Unii oameni doresc repetarea acelui scenariu în Georgia. Dar nu va exista niciun Maidan în Georgia”, a declarat Kobakhidze.
Premierul pro-rus îl așteaptă pe Trump la Casa Albă
Kobakhidze a ignorat, de asemenea, anunțul de sâmbătă al Washingtonului privind suspendarea parteneriatului strategic cu Georgia. El a spus că acesta a fost un „eveniment temporar”, iar Georgia va discuta cu noua administrație a președintelui ales Donald Trump atunci când aceasta își va prelua mandatul în ianuarie.
Aprofundând criza constituțională din țară, președinta demisionară Salome Zourabichvili – o critică a guvernului și o susținătoare puternică a aderării Georgiei la UE – a declarat sâmbătă că va refuza să demisioneze atunci când își va încheia mandatul la sfârșitul acestei luni.
Zourabichvili a declarat că va rămâne în funcție deoarece noul parlament – ales în octombrie în urma unor alegeri despre care opoziția spune că au fost fraudate – este ilegitim și nu are autoritatea de a-i numi succesorul.
Kobakhidze a declarat că a înțeles „starea emoțională” a lui Zourabichvili. „Dar, desigur, la 29 decembrie va trebui să își părăsească reședința și să predea această clădire unui președinte ales legitim”, a spus el.
„Agenți străini”
Sute de diplomați și funcționari publici au semnat între timp scrisori deschise în care au contestat suspendarea discuțiilor cu UE este ilegală, afirmând că obiectivul aderării la blocul comunitar este consacrat în Constituția Georgiei.
Kobakhidze a confirmat că ambasadorul Georgiei la Washington se numără printre diplomații de rang înalt care au demisionat.
Ministerul de Externe al Georgiei a afirmat într-o declarație că statele străine încearcă să „intervină în funcționarea instituțiilor unui stat suveran” și că acest lucru este inacceptabil.
În cea mai mare parte a perioadei care a urmat prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991, Georgia s-a orientat spre Occident și a încercat să slăbească influența Rusiei, în fața căreia a pierdut un scurt război în 2008. Georgiei i s-a promis o eventuală aderare la NATO, iar anul trecut a devenit candidat oficial pentru aderarea la UE.
Însă opozanții interni și guvernele occidentale au devenit din ce în ce mai îngrijorați de faptul că Visul Georgian intenționează să abandoneze această cale.
În iunie, a promulgat o lege care obligă ONG-urile să se înregistreze ca „agenți străini” dacă primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate. În septembrie, parlamentul a aprobat o lege care restrânge drepturile LGBT.
Guvernul afirmă că apără suveranitatea țării și încearcă să evite soarta Ucrainei, fiind târâtă într-un nou război cu Rusia.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, care a preluat funcția duminică, și-a exprimat solidaritatea cu manifestanții.
„Suntem alături de poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european”, a postat ea pe X.
„Condamnăm violența împotriva protestatarilor și regretăm semnalele partidului de guvernământ de a nu urmări calea Georgiei către UE și regresul democratic al țării. Acest lucru va avea consecințe directe din partea UE.”