VIDEO FOTOGALERIE Schimbarea la fata a blocurilor comuniste. Cum a uratit reabilitarea termica blocurile gri

HotNews.ro va prezinta, in cadrul serialului pe care-l incepem astazi, de ce blocurile comuniste din marile orase ale tarii au ajuns sa fie colorate ca niste sorcove, cat de eficienta este reabilitarea termica si care sunt costurile acestui program si firmele abonate la aceste lucrari.

• Click pe imagine pentru o galerie foto cu blocuri vopsite odios
• Trimite-ne imagini din cu blocuri „tipatoare” din orasul tau folosind formularul de la finalul articolului

Reabiliarea termica a blocurilor, atentat la sanatatea ochiului

In urma cu cativa ani, toata lumea s-a aratat oripilata cand a vazut cum a vopsit primarul Vanghelie blocurile din cartierul bucurestean Rahova in rosu, albastru, galben si verde. Intre timp, in cadrul programului national de reabilitare termica, sute de blocuri din Capitala au fost vopsite in culori de maieuri, chiloti si ciorapi. Mai exact roz, verde, portocaliu, rosu si alte culori florale. Astfel, bulevarde decente din oras precum Calea Mosilor sau Soseaua Stefan cel Mare au devenit un fel de Rahova II. La fel stau lucrurile si in tara. Atat arhitectii, cat si cetatenii sunt impartiti in doua tabere: adversarii „sorcovelor” urbanistice vs., cei care spun ca este mai bine asa, deoarece s-au saturat de cenusiul blocurilor comuniste.

Bucuresti

Campion la folosirea culorilor tipatoare este sectorul 2 al Capitalei, unde blocurile de pe bulevarde mari – cum sunt Calea Mosilor, Stefan cel Mare si Colentina – au fost spoite in rosu, portocaliu, roz verde si mov. Reprezentantii primariei sector 2 nu ne-au dat nicio explicatie. In sectoarele 3, 4 si 6 este cam aceeasi situatie, insa la proportii mai mici.

Arhitectul sef al sectorului 3, Stefan Dumitrascu, spune ca blocurile reabilitate prin programul national sunt vopsite in culori decente, iar culorile tipatoare pe cere le-am gasit in sector ar fi opera Asociatiilor de proprietari care si-au reabilitat singure blocul. „Pentru programul national de reabilitare termica noi am ales o gama coloristica decenta, fara culori asimilabile electoral sau partinic. Sunt blocuri in nuante de alb, gri, crem, care au un minim de decoratie, constituita din niste dungi pe fatada. Blocurile de care spuneti d-voastra sunt reabilitate de Asociatiile de proprietari, pe cont propriu”, spune acesta.

Despre blocul nr. 12 de pe strada Constantin Brancusi, vopsit in trei nuante de verde, nu se poate spune insa ca respecta cele spuse de arhitectul sef. „Blocul a fost reabilitat prin programul national de reabilitare. Am platit cam 1000 de euro pentru un apartament cu 3 camere si lucrarile au durat 3 luni. Culoarea in care a fost vopsit a fost aleasa de Asociatia de proprietari. Ati vazut si d-voastra cum arata”, ne-a spus Virgil Blaga, administratorul blocului.

Chiar daca proprietarii vor o anumita culoare, pentru a executa lucrari de reabilitare termica, fiecare Asociatie are nevoie de Autorizatie de construire, in care este specificata si culoarea in care va fi vopsit imobilul. Primarul si arhitectul sef semneaza autorizatia de construire, deci, implicit, isi dau girul pentru aceasta.

Arhitectul sef al sectorului 3 spune insa ca nu le poate impune asociatiilor de proprietari sa-si vopseasca blocul intr-o anume culoare: „In legea autorizarii constructiilor este specificat foarte clar ca responsabil pentru coloritul cladirii este in primul si in primul rand proiectantul, autoritatea publica neavand dreptul sa intervina in acest lucru, cu exceptia zonelor protejate, pentru ca prevederea legala este foarte ambigua, respectiv, autorizarea fatadei se va face in functie de cutumele si de obisnuinta zonei”.

Arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, nu este de aceeasi parere si spune ca ar fi necesar chiar un regulament in ceea ce priveste reabilitarea termica a blocurilor: „Arhitectul sef poate sa impuna o culoare, altfel va dati seama ce ar iesi. Culoare imobilului este trecuta foarte clar in autorizatia de construire. Blocurile reabilitate pana acum au iesit asa cum au iesit. Nu o sa le mai revopseasca nimeni. Insa ar trebui facut un regulament, ca sa nu se mai intample la fel”.

In sectorul 1, cu cateva exceptii, blocurile au fost rebilitate decent fiind vopsite in culori normale. „Pentru noi a contat foarte mult, pe langa eficientizarea termica a cladirilor, schimbarea aspetului anumitor zone. Culorile cu care s-au vopsit blocurile reabilitate au fost alese intr-o comisie formata din arhitecti si responsabili din primarie. Am tinut cont si de parerea asociatiilor de proprietari, insa nu i-am lasat sa aleaga culori tipatoare. Suntem in capitala Romaniei”, spune Andrei Marinescu, arhitectul sef al sectorului 1.

Ce spun arhitectii despre culoarea blocurilor reabilitate

Dan Marin, membru in Comisia Tehnica de Urbanism de la Primaria Capitalei: „Daca in Romania lucrurile s-ar face metodic si serios, reabilitarea termica a blocurilor ar fi fost o buna ocazie de a le ameliora nu doar performantele fizice, ci si aspectul. O comparatie cu modul cum decurge aceeasi operatiune in Germania ar fi relevanta. Nu toate “blocurile comuniste” sunt identice; daca in anii ’50-’60 multe din locuintele colective din Romania erau comparabile (ca suprafete, materiale, finisaje si imagine arhitecturala) cu echivalentele lor din vestul Europei, pe masura ce ne apropiem de sfarsitul perioadei comuniste, calitatea lor scade in mod dramatic. Din pacate, ajunsa pe mainile cui nu trebuie – aici administratia are principalul „merit” – operatiunea de “reabilitare termica” s-a transformat de cele mai multe ori intr-o carpeala; imobile care, dincolo de problemele de izolare termica, nu sufereau decat de o lipsa cronica de intretinere, au devenit, dupa interventie, exemple de cum nu trebuie intervenit pe o cladire. Imaginea lor este rezultatul combinarii unor optiuni tehnice discutabile, neintelegerii sensului formei si a rolului arhitectural al culorii si al unei executii neglijente, facuta in graba. Se inchid toate balcoanele cu enorme suprafete in sticla, se conserva si improvizatiile anterioare – amplificand imaginea de haos vizual – si, in final, se aplica “accente” cromatice stridente si, de cele mai multe ori, cu forme fara nici o legatura cu caracteristicile arhitecturale ale cladirii. Tonuri violente de culoare, care zaceau probabil nevadute in depozite, isi gasesc acum debuseul pe fatadele blocurilor bucurestene, sub pretextul reabilitarii termice si al “inviorarii” imaginii orasului. Daca intr-un oras nordic, fara prea mult soare, culorile tari au intr-o anumita masura justificare, in Bucuresti ele nu-si gasesc sensul; in loc sa unifice si sa calmeze cadrul urban, ele nu fac decat sa amplifice haosul si vulgaritatea unui oras si asa in deriva”.

Stefan Dumitrascu, arhitect sef sector 3: „Pentru teritoriile care se afla in afara zonelor protejate, nu cred ca trebuie impusa o reglementare foarte stricta in ceea ce priveste coloritul fatadei, pentru ca orasul are si el nevoie de pete de culoare si gasim foarte multe exemple in toata lumea, de orase care traiesc prin aceste puncte colorate, care devin incet incet repere. Cum spuneati, blocul verde a devenit un reper”.

In Capitala au fost reabilitate termic 316 imobile

In sectorul 1 au fost reabilitate 134 de imobile, in acest moment mai fiind in lucru inca 12. In sectorul 2, la 120 de imobile lucrarile au fost finalizate, 148 sunt in lucru, iar anul viitor vor incepe lucrarile la alte 252 de blocuri. In sectorul 3, au fost reabilitate 24 de blocuri, iar 13 sunt inca in executie. In sectorul 4, s-au reabilitat 9 imobile, iar alte 79 sunt propuse pentru a intra in program. Pentru sectorul 5 nu detinem informatii. In sectorul 6 au fost reabilitate 29 de blocuri.

Pitesti. Solutia locala impotriva blocurilor-sorcova: „Ca sa intri in legalitate, da macar o mana de vopsea lavabila”

Pitesti este unul dintre orasele in care izolarea termica a insemnat etalarea de catre proprietari a propriilor gusturi. Ce a iesit, puteti vedea in imaginile din fotogalerie. Niciun bloc nu a intrat in programul guvernamental de reabilitare termica a locuintelor, asa ca fiecare locatar si-a izolat apartamentul si l-a vopsit dupa un program propriu. Intr-un tarziu, primaria a sesizat „sorcovele” din oras si a gasit si solutia: ameninta locatarii cu amenda pentru ca n-ar fi avut autorizatie de constructie pentru anvelopare, ca sa-i convinga sa vopseasca uniform blocurile de locuinte.

„Acum, toti se dau specialisti, se pricepe toata lumea la coloristica si toti spun ca sunt culori prea verzi, prea rosii”, sustine viceprimarul orasului, Cornel Constantin Ionica. Contactat de HotNews.ro, acesta explica faptul ca locuintele au fost anvelopate din banii proprietarilor si ca „la capitolul asta de culoare au mai fost scapari si sunt si ambitiile proprietarului de a avea culoarea care-i place”.

Apoi, Pitestiul nu are arhitect-sef de trei ani. Un post pentru care nimeni nu se bate din cauza proastei salarizari, sustin autoritatile locale. In lipsa arhitectului, cu asociatiile de proprietari discuta specialistii de la Directia Tehnica si de Urbanism. Adica „ingineri constructori care au lucrat pe santier inainte de ’89. Toti sunt buni cunoscatori si buni meseriasi, dar la culoare mai sunt scapari”. Pe langa toate acestea, „lucrarile nu sunt facute la indicatia primariei si nici legea nu este foarte clara, asa ca lucrurile sunt bajbaite”, a continuat Cornel Constantin Ionica.

Dar daca pana acum asociatiile de proprietari au fost „suverane” pe culoare, primaria este hotarata ca de acum inainte sa puna capat imaginatiei cetatenilor. „Am amendat unele asociatii de locatari care au iesit cu un coloristic strident sau am reusit sa impunem revopsirea blocului”.

„E o tiganie intreaga”, sustine consilierul local al PNL Pitesti, Radu Perianu. Nimeni nu pare, insa, deranjat de culoarea locuintelor din oras. In afara jurnalistilor care au ridicat aceasta problema in presa locala, „nu au existat pana acum plangeri. Pe cale oficiala, la Consiliul Local nu a ajuns nicio plangere”.

Iar Radu Perianu are o solutie pentru ca astfel de sesizari sa nu existe nici de aici inainte: „serviciul abilitat al primariei contacteaza proprietarul care si-a facut aceasta imbunatatire si ii spune: domne’, vezi ca ai facut o sorcova aici, nu ai autorizatie de construire, n-ai aia, n-ai aia, n-ai aia. Ca sa intri in legalitate, da si tu macar o mana de vopsea pe ce ai construit aici ca sa arate omeneste!”

Culoarea – o problema si pentru craioveni

Nici la Craiova culoarea nu pare sa fie un punct forte. Spuse.ro prezinta povestea unei anvelopari care a durat din primavara si pana in toamna. Este vorba despre un bloc de 4 etaje, iar deznodamantul se poate vedea in fotografii. Atentia acordata detaliilor i-a uimit pe locatari, care au vazut la final cum se izoleaza un panou si cum se fac corecturile, atunci cand gresesti linia de delimitare dintre cele doua culori aplicate pe pereti.

In Bacau, izolarea termica a devenit insemn al statutului social. Iti poti da seama cine locuieste intr-un apartament de bloc de la distanta, pentru ca familiile avute si-au pus polistiren, termopane si au vopsit fatada in dreptul lor. Restul locuintelor au ramas colorate in griul comunist, cu tamplarie prin care bate vantul. Bacauanii vorbesc despre „insule de saracie”, scrie publicatia Desteptarea.ro.

Ce presupune reabilitarea termica?

• izolarea termica a peretilor exteriori ai blocului;

• inlocuirea ferestrelor intregului bloc si a usilor exterioare existente cu unele superioare calitativ, care vor izola mai bine fiecare incapere;

• termo-hidroizolarea acoperisurilor sau a terasei/termoizolarea planseului de peste ultimul nivel, in cazul existentei sarpantei;

• izolarea termica a planseului peste subsol, in cazul in care prin proiectarea blocului sunt prevazute apartamente la parter;

• demontarea instalatiilor si echipamentelor aflate pe fatadele si terasa blocului de locuinte precum si remontarea acestora dupa efectuarea lucrarilor de izolare termica;

• lucrari de refacere a finisajelor anvelopei.

Cui se adreseaza Asociatiile de proprietari pentru reabilitarea blocului?

Asociatia de proprietari trebuie sa faca o cerere catre primaria pe raza careia se afla imobilul mentionand ca vor sa isi inscrie blocul in programul de reabilitare termica. Dupa ce se face aceasta cerere, se face auditul termic al blocului, iar o comisie de la Primarie decide daca este cazul sau nu ca imobilul sa intre in programul de reabilitare. Daca intra in acest program, administratia locala semneaza un contract cu proprietarii, se face studiul de fezabilitate, iar proiectul ajunge la Consiliul local, urmand ca alesii locali sa bugeteze investitia. Dupa ce primeste girul consilierilor, se face proiectul tehnic al lucrarilor. In baza lui se obtine autorizatia de construire, se face licitatia pentru alegea constructorului si se incep lucrarile de reabilitare.

Info plus

Costurile aferente executarii lucrarilor de reabilitare termica sunt suportate in proportie de 50% de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, 30% de catre administratia locala si 20 la suta de catre asociatiile de proprietari. In functie de numarul de camere, reabilitarea unui bloc ii poate costa pe proprietari intre 1.000 si 3.000 de euro de apartament. In unele cazuri, cum este sectorul 1, Primaria suporta si costurile locatarilor.