VIDEO Guvernul a adoptat legea pensiilor speciale / Cum arată forma finală – DOCUMENT / Anunțul ministrului Muncii

Guvernul a adoptat miercuri legea privind reforma pensiilor speciale, care reglementează și prevede că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă.

• Care este cea mai mare pensie specială medie din România / Câți români încasează pensii speciale
• Cătălin Drulă: Guvernul PNL-PSD a adoptat legea cosmetizării pensiilor speciale / Am încredere că CE nu va închide ochii

UPDATE 15:30 Proiectul de lege a fost adoptat.

Ministrul Muncii, Marius Budăi:

• Legea a fost adoptată de guvern ținându-se cont de PNRR, dar și de deciziile CCR
• Va fi trimisă Parlamentului pentru adoptare după începerea sesiunii parlamentare, în 1 februarie
• Liniile principale sunt următoarele: în primul rând, ajustarea prin reducere a cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile stabilite şi plătite în baza unor legi speciale – cele şase categorii de legi, două în domeniul justiţiei, navigatorii, Curtea de Conturi diplomaţii şi, bineînţeles, pensiile militare
• Reducerea cheltuielilor se va face prin ajustarea procentului de calcul de la 80 la 65% în majoritatea cazurilor, excepţie făcând magistraţii, care au protecţia deciziei Curţii Constituţionale
• Însă şi aici este o ajustare dată de o vechime necesară în magistratură, strict în magistratură, dar şi o reducere a cheltuielilor, astfel încât toate pensiile vor fi recalculate şi nicio pensie nu va mai depăşi venitul în calcul, după aprobarea acestui proiect şi publicarea lui în Monitorul Oficial şi după scurgerea termenului de şase luni de zile necesar recalculării prevăzute în lege
• Nu se mai ia în calcul doar ultima lună, ci o perioadă de 12 luni, dacă vorbim de magistraţi din ultimii 10 ani şi tot de la 6 la 12 luni pentru tot sistemul militar în ultimii cinci ani. Vârsta de acces la pensia de serviciu şi vechimea în serviciu au fost majorate. Astfel, vechimea în specialitate a crescut la minim 15 ani, iar pentru sistemul de justiţie aceasta este de minim 25 de ani, fără perioade asimilate
• Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul
• De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micşorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăşi media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse
• În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent
• Pensiile de serviciu ale magistraţilor, aflate în plată se vor recalcula potrivit noilor reglementări în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi
• În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu sunt obligaţi să depună o cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Dacă beneficiarul nu depune cerere de opţiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate
• În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare
• Legea adoptată aduce modificări şi în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la îndeplinirea vârstei standard de pensionare, de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
• Veniturile care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă
• De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Şi în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul
• Actul normativ prevede şi modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei şi a tuturor indemnizaţiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul ambasadorilor, doar că în această situaţie calculul indemnizaţiilor şi sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador
• În cazul personalului aeronautic civil navigant profesionist, legea a stabilit că piloţii, piloţii instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitorii de bord/membrii echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutiştii şi personalul de inspecţie în zbor, beneficiază de pensie de serviciu dacă au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare
• Şi funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului, pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Aceasta nu va putea fi mai mare de nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării
• În ceea ce priveşte stabilirea pensiilor militare de stat, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel
• În termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii adoptate de Executiv, instituţiile implicate vor actualiza normele metodologice de aplicare a legislaţiei referitoare la pensiile de serviciu
• Proiectul nu are probleme de neconstituționalitate
• La elaborarea proiectului s-a ținut cont și de legislația europeană
• Ne mai putem aștepta la valuri de pensionări în justiție? Cred că una din grijile principale a fost să nu dezechilibrăm instituțiile statului
• Au fost multe discuții publice. Din spusele celor din sistem, numărul celor care cer pensionarea a scăzut
• Dacă legea va fi atacată la CCR și declarată neconstituțională pierde România banii din PNRR? Nu există niciun pericol. Ce va fi, vom vedea, vom vedea motivarea, ca să nu fie pus în pericol PNRR
• Pensiile militare vor face obiectul unui alt act normativ

…………………………

Mai exact, proiectul modifică legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, legea privind statutul personalului auxiliar din instanțe, legea Curții de Conturi, legea privind corpul diplomatic, legea privind personalul aeronautic, legea funcționarului public parlamentar.

Astfel magistrații se vor putea pensiona la cerere în continuare după îndeplinirea a cel puțin 25 de ani de vechime. Pensia acestora se va calcula în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate.

• Art 211 alin1. Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate.
• Art 211. alin 2. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii pot beneficia, după expirarea unui mandat întreg, de pensia de serviciu, în cuantumul stabilit la alin.1.

De menționat ar fi că vârsta de pensionare crește la 65 de ani, în condițiile în care acum legea prevede 60 de ani pentru magistrați.

• CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE LEGE PRIVIND PENSIILE SPECIALE -VARIANTA FINALĂ

Totodată pensiile în plată ale magistraților se vor recalcula astfel încât niciuna să nu mai depășească media veniturilor din 12 luni consecutive de activitate, potrivit legii de modificare a pensiilor speciale.

„În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensii emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se recalculează prin aplicarea formulei de calcul prevăzută la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare a pensiei de serviciu și ținând cont de vechimea utilizată la stabilirea sau după caz, ultima recalculare a drepturilor de pensie”, se arată în document.

În cazul pensiilor militare și ale polițiștilor, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

• DOCUMENT 5 schimbări fundamentale în legea de modificare a pensiilor speciale: de la recalcularea pensiilor în plată la creșterea vârstei de pensionare