VIDEO interviu. Europarlamentar român: Subiectul aderării României la Schengen și cu frontierele terestre poate fi redeschis mai degrabă spre finalul anului 2024

România va adera la Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime la finalul lunii martie 2024, iar subiectul aderării depline, și cu frontierele terestre, poate fi redeschis mai degrabă spre finalul anului 2024, după finalizare alegerilor legislative din Austria, a declarat, într-un interviu video, la Strasbourg, europarlamentarul român Victor Negrescu (PSD), vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni.

„La finalul lunii martie, România intră pe cale aeriană și maritimă în Spațiul Schengen. Este un pas așteptat de 13 ani pe care realizăm în prezent. Totodată, intrăm și în alte două formate importante. Vom putea emite vize Schengen, ceea ce înseamnă că mecanismele noastre consulare vor fi integrate în zona de liberă circulație. Este un lucru semnificativ, greu, dar important în același timp și vom fi parte din procesul decizional specific zonei de liberă circulație, adică vom fi la masa deciziilor în ceea ce privește deciziile și discuțiile privind zona de liberă circulație. Și asta ne dă oarecum garanția că subiectul aderării României la Spațiul Schengen poate fi redeschis mai degrabă spre finalul anului, după finalizarea alegerilor din Austria, dar există aceste perspective, să arătăm că acum îndeplinim aceste condiții pentru a merge înainte, dar în continuare susțin importanța acestui obiectiv” – a spus Negrescu.

Urmărește interviul video cu Victor Negrescu:

Interviul pe larg:

HotNews.ro: Această decizie a PSD și a PNL de a face listă comună este un regres pentru democrație, mai ales că ați decis și comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare? Când principala forță de centru-dreapta candidează împreună cu principala forță de centru-stânga, unde mai e pluralismul în politica românească și transpus în politica europeană?

Victor Negrescu: Într-un moment dificil pentru România, PSD a intrat la guvernare pentru a asigura stabilitate pentru țară. Nu a fost o decizie simplă după o guvernare de dreapta dezastruoasă. Și am reușit în ultimii ani să oferim stabilitatea de care aveau nevoie românii în contextul în care a izbucnit și războiul din Ucraina. Și noi credem că este oportun să continuăm această guvernare în anii care urmează și pentru a face acest lucru, trebuie să ne asumăm un calendar electoral foarte clar și un proiect politic și proiectul nostru politic este să continuăm ceea ce am început, să implementăm Planul de redresare și reziliență, să accesăm bani europeni, să oferim stabilitate României, să venim cu acele măsuri sociale pe care le-am promis și pe care le-am implementat deja, o parte până în prezent.

În această logică, era evident că în contextul unui an măcinat, aș putea spune, de momentele electorale, trebuia să le spună românilor ce le propunem și am spus foarte clar: noi dorim să continuăm această guvernare și, în consecință, la alegerile pentru Parlamentul European, liderii celor două partide au decis că ar fi util să meargă împreună pentru a vedea, pe de o parte, care este reacția populației, dar în același timp, să le spunem foarte clar că, așa cum la nivel european stânga și dreapta formează, aș putea spune, o coaliție, la fel și la nivel național. Ne dorim să continuăm pe același drum, practic, să ne asigurăm că România este bine reprezentată la nivelul celor mai importante familii politice europene și că românii, prin eurodeputații lor, vor putea să conteze în deciziile luate la nivel european.

În același timp, comasând alegerile, vom avea, cel mai probabil, o prezență mai mare la vot. Asta înseamnă că reprezentanții României în Parlamentul European vor fi mai legitimi, mai reprezentativi, ceea ce poate să fie de bun augur. Evident, ne dorim ca partidele proeuropene și, în consecință, cele două formațiuni, PSD și PNL, să aibă cât mai mulți reprezentanți în legislativul european, pentru că, așa cum spuneam mai devreme, în aceste două familii politice pot influența lucrurile în interesul României.

HotNews.ro: Și cum va fi la alegeri? De exemplu, alegătorii dvs. ai social-democraților, ce vor vota? Ce vor vedea pe buletinul de vot? Care va fi brand-ul electoral? Ce simboluri vor vedea? Cum se va numi alianța electorală?

Victor Negrescu: Românii vor fi invitați să voteze pentru Parlamentul European și pentru alegerile locale. La alegerile locale, a devenit tot mai evident că cetățenii votează omul și vor putea în continuare să aleagă persoanele cele mai potrivite pentru a ocupa demnitățile locale, de primar sau de președinte de consiliu județean. Nu se schimbă nimic în acest sens. Iar pentru Parlamentul European vorbim practic de ceea ce ne propunem, cum spuneam și mai devreme, să facem la nivel european pentru România, prin prisma influenței pe care o avem în cele mai importante partide politice europene. Acolo va exista un buletin de vot și pe acel buletin de vot o să vedem, cel mai probabil, o alianță electorală, PSD-PNL. Vor vedea siglele noastre politice și, în consecință, vor putea să le susțină pe mai departe dacă preferă unul dintre cele două partide politice.

Nu există nicio diferență în acest sens și cred că susținătorii noștri ne vor susține și la alegerile pentru Parlamentul European. Nu ne vom pierde identitatea. Iată că suntem deja de ceva vreme împreună la guvernare. PSD a susținut în continuare creșterea veniturilor românilor, a salariului minim pe economie, a pensiilor românilor. Am reușit să creștem veniturile pentru anumite categorii profesionale, deci ne-am menținut linia politică care ne caracterizează, investind pe zona de educate și pe sănătate în mod special. Partenerii liberali au susținut în continuare cota unică, deci nu și-au pierdut nici identitatea. Chiar dacă noi, ca social-democrați, am prefera să avem o modernizare a sistemului fiscal, deci nu văd nicio problemă în acest sens. Noi, în Parlamentul European, în continuare ne menținem liniile politice.

Chiar zilele acestea vom vota, de exemplu, programul politic al stângii europene, candidatul nostru comun, în persoana comisarul european Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, un comisar important, care a ajutat foarte mult România, cel care a creat programul SURE, prin care au fost practic plătite salariile românilor în timpul pandemiei. Și România a beneficiat de aproape 3 miliarde de euro prin acest program european creat de comisarul Schmit. Și acest comisar este și cel care a sprijinit țara noastră în a modifica Planul de redresare și reziliență, în a scoate acel prag impus pentru pensii de 9,4% din PIB și practic am reușit să avem o nouă lege a pensiilor și să mărim pensiile românilor.

Așa că menținem această linie, dar, fiind în același timp pe o listă comună, vom spune foarte clar că cele două formațiuni vor colabora pentru România, pentru o reprezentare mai bună la nivel european, pentru țara noastră și automat cred că este oportun ca România să fie din nou reprezentată în Biroul Parlamentului European. Și cred că acest lucru este posibil prin această listă comună.

HotNews.ro: Apropo de comisarul Schmit, este acest sistem care se numește spitzenkandidat, candidatul vârf de lance. dl. Schmit este candidatul Partidului Socialiștilor Europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Dna. von der Leyen va fi desemnată candidatul PPE, deci al celor de la PNL, pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, să rămână în funcție. Cum veți face? Vă dați seama că este așa puțin o campanie care arată în mare măsură una într-o direcție, alta într-o direcție.

Victor Negrescu: Este evident că viitorul președinte al Comisiei Europene va proveni din una dintre cele două formațiuni politice europene, fie de la social-democrați, fie de la populari europeni. Și la alegerile precedente am avut candidați diferiți. Stânga l-a susținut pe Frans Timmermans, comisarul european, și dreapta l-a susținut pe liderul popularilor europeni, dl. Manfred Weber. Și ca urmare a negocierilor care s-au purtat în Consiliul European- pentru că doar acolo se decide practic această nominalizare, șefii de stat și de guverne decid- a ieșit Ursula von der Leyen de nicăieri. Așa că nu cred că este o problemă nici în această privință. Avem programe politice diferite la nivel european, vom încerca să le acomodăm la nivel național, vom avea viziuni poate diferite pe anumite aspecte, dar vom avea și un program comun, cu o serie de obiective clare, precise, simple, pe care alianța PSD-PNL le va susține la alegerile pentru Parlamentul European.

De exemplu, în manifestul politic, în programul politic al stângii europene este foarte clar menționat acolo faptul că liderii de stânga europeni și mă refer aici la cancelarul german Olaf Should, la premierul spaniol Pedro Sanchez și la lideri semnificativi, cu toții susținem ca România să intre în integralitate în spațiul shengen și sperăm să avem același lucru și în programul politic al dreptei europene și automat, evident, putem să facem campanie pentru acest deziderat. Deci există puncte comune pe care le vom urmări, dar, cum spuneam, nu ne vom pierde identitatea. Au fost momente în care am votat împreună aici, în Parlamentul European, de exemplu, susținerea aderării României la zona de liberă circulație și au fost momite, unde am avut viziuni diferite, de exemplu pe zona de agricultură, unde noi am fost mult mai clar și mult mai direcții în a sprijini revendicările fermierilor.

HotNews.ro: Când vine dl. Schmit la București să vă susțină în campanie?

Victor Negrescu: În primul rând, am găzduit în România, recent, o ședință a Grupului Socialiștilor și Democraților Europeni. Liderii noștri din Parlamentul European au fost la București pentru o serie de întâlniri cu reprezentanții Guvernului și un eveniment important dedicat mecanismelor și soluțiilor pe care le avem pentru a crește nivelul de trai al românilor, folosind inclusiv bani europeni. După această reuniune importantă, urmează ca la începutul lunii aprilie, undeva pe 7 aprilie, să avem o ședință a liderilor PES, cu un eveniment de mare anvergură la care va participa inclusiv candidatul comun, Nicholas Scmit, cel mai probabil aceasta va fi prezent acolo și va prezenta platforma noastră politică europeană pentru alegerile pentru Parlamentul European.

HotNews.ro: Între timp, în martie, vine și dna. von der Leyen la București să susțină PNL, în cadrul congresului PPE de la București. Cum este această campanie? Cu doi spitzenkandidaten, doi lideri europeni, dar fiecare face campanie pentru câte un partid, dar aflate amândouă pe aceeași listă?

Victor Negrescu: Este o situație win-win pentru România, pentru că social-democrații și popularii europeni sunt principalele două formațiuni politice la nivel european. E o diferență foarte mică de voturi. Deci, indiferent de ceea ce se va decide la nivel european, România va avea influență la nivelul Comisiei Europene, fie că Ursula von der Leyen, fie că este Nicholas Schmit., votând practic această alianță, ne asigurăm că românii vor conta în decizii luate la Bruxelles. Așa că, de fapt, iată, din ceea ce poate părea complicat, reiese o concluzie simplă pentru români dacă susții alianța electorală PNL-PSD sau PSD-PNL mai degrabă, atunci automat vom conta la Bruxelles.

HotNews.ro: Nici n-am început oficial campania electorală și deja ați început să lansați sloganuri.

Victor Negrescu: Nu. Este doar un răspuns, e doar un răspuns natural pe care îl am. Acum, știți foarte bine că-s familiar cu deciziile luate la Bruxelles. Sunt și chestor al Parlamentului European, cea mai importantă funcție pe care o deține țara noastră în legislativul european. Și aici, deseori în biroul Parlamentului European, avem decizii consensuale. De fapt, așa se iau deciziile prin consens. Rareori se întâmplă să avem voturi. Prin dialog se găsesc soluții. Și cred că de fapt, aceasta reprezintă o tendință naturală, normală în democrațiile consolidate. Învățăm practic de la Bruxelles cum să ne comportăm. Și în România, scandalul nu aduce nimic pentru cetățeni. Țipetele nu aduc plusvaloare sau soluții pentru români. Asta încercăm să le să le explicăm tuturor că dacă vrem ca România să să fie mai influentă la Bruxelles și totodată să avem practici democratice europene, atunci este natural să găsim soluțiile de consens și din aceste soluții să să să reiasă acele măsuri pe care le așteptă.

HotNews.ro: Cum se decid candidații pe lista comună, cum îi distribuiți?

Victor Negrescu: Căutăm să avem o reprezentare corectă pentru fiecare partid politic care formează această alianță electorală PSD sau PNL. Fiecare formațiune politică își va desemna propriii candidați și în raport cu formula de organizare a listei, aceștia vor fi distribuiți respectiva listă. Știu că există posibilitatea ca liderii celor două partide să aibă întrebări cu privire la anumiți candidați, însă nu mă aștept să apară sincope sau probleme. Din listele care au apărut în spațiul public. Văd oameni bine pregătiți ca urma să le găsească pe rspectivele liste.

HotNews.ro: Dvs. pe ce loc sunteți pe listă?

Victor Negrescu: Nu s-a decis în momentul de față lista de candidați. Partidul urma să decidă lucrul acesta la nivelul organismelor de conducere. Până atunci îmi fac treaba cât pot de bine în Parlamentul European, unde sunt și negociator-șef pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor și în consecință mi-ar face plăcere să pot să continui această muncă. În următoarele săptămâni urmează să votăm aici, în Parlamentul European, prioritățile legislativul european privind bugetul european de anul viitor și în a doua parte a anului se vor discuta cifrele și alocările exacte și aș vrea să folosesc experiența și expertiza în a obține cât mai mulți bani pentru România și pentru prioritățile pe care le au românii în bugetul european.

HotNews.ro: Va fi un candidat independent pe listă, care va deschide lista.

Victor Negrescu: Înțeleg de la liderii celor două formațiuni că se caută un candidat care poate mobiliza electoratul ambelor partide. Cred că este o idee bună să ne gândim la o doamnă care să conducă această listă, este și o invitație la o participare mai mare la viața publică pentru femeile din România. Există niște carențe acolo și statistice și cred că este un mesaj pozitiv. La finalul zilei, persoana poate opta, poate fi membră a unui partid politic. Chiar s-a vorbit despre prioritatea ca cel care va conduce lista chiar se înscrie într-una dintre cele două formațiuni, pentru că oricum aici la nivel european, va trebui să decidă în ce grup politic sau la ce grup politic se va afilia, dar asta vom vedea de îndată ce vom identifica persoana potrivită. Se fac mai multe discuții în aceste și analize și sondaje și sunt convins că din din aceste discuții o să reiasă o persoană potrivită pentru a reprezenta România în Parlamentul European și cele două formațiuni care compun această alianță electorală.

HotNews.ro: Au fost vehiculate în presă mai multe nume, și doamna Chiriac de la Reprezentanța Comisiei, doamna Odobescu, sunt fezabile aceste nume?

Victor Negrescu: Eu cred că trebuie să indicăm o persoană care poate reprezenta ambele formațiuni politice și care nu și-au asumat până acum niciun fel de rol politic în jurul unei formațiuni sau a unei alte formațiuni. Dacă mă întrebați pe mine din punct de vedere profesional, ambele doamne se califică și în mod special mă refer aici la dna. Ramona Chiriac, care, din postura pe care o ocupă, a reușit să sprijine foarte mult România, dar și dialogul dintre Comisia Europeană și România. Sunt și alte variante, însă, care au fost vehiculate. Cel mai important este ca și persoanele respective să își dorească acest lucru, pentru că nu vorbim aici de a forța pe cineva, vorbim de persoane care doresc să facă politică, care doresc să-și asume și această campanie. Nu este simplu să faci campanie, nu e simplu să discuți cu oamenii, așa că va conta foarte mult și apetitul politic, aș putea spune, al persoanei desemnat.

HotNews.ro: Partidul PPUSL (fondat de omul de afaceri Dan Voiculescu n.r.) va figura și el pe listă sau le veți da locuri pe listă, locuri de la PSD sau și cei de la PNL le vor da?

Victor Negrescu: În momentul de față avem o colaborare cu anumiți reprezentanți ai PPU-SL. Nu a fost stabilită niciun fel de alianță, perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European. Urmează să existe discuții în acest sens. Evident, continuitatea este bună, a contat foarte mult și profilul persoanelor propuse și în sensul acesta, de îndată ce vom defini la nivelul alianței electorale cum va arăta lista, vom vedea dacă este oportună și astfel de colaborare cu PPUSL și reprezentanții săi propuși pentru Parlamentul European. Dacă nu se va ajunge la niciun consens, probabil că acest partid va candida separat. Însă mai este până la o astfel de decizie și trebuie să așteptăm prima decizie înainte de a vedea pașii următori.

HotNews.ro: Aș vrea să trecem puțin și la și la activitatea dvs. de aici, din Parlament European, din ultimul timp. Chiar ați pomenit despre buget. Sunteți negociatorul-șef al Parlament European pentru bugetul pe 2025. Spuneți-ne care sunt evoluțiile actuale, unde ați ajuns cu el? Ce ați propus în Comisia de buget.

Victor Negrescu: În momentul de față, suntem la stadiul de definire a prioritățile Parlamentul European privind bugetul UE de anul viitor. Au existat negocieri intense între grupurile politice pornind de la propunerea pe care am făcut-o. Cred că am ajuns la un c consens și urmează în comisia pentru bugete să aprobăm aceste priorități, urmând ca la sesiunea din martie, plenara din martie a Parlamentului European , să votăm aceste priorități. Și sunt câteva lucruri importante menționate acolo. Pe de-o parte, nevoia de a avea fonduri suficiente pentru implementare a planurilor de redresare și reziliență. Foarte clar faptul că nu trebuie să scădem fondurile pentru Politica de coeziune, că trebuie să creștem resursele financiare alocate pentru agricultură și pentru fermieri, în mod special pentru tineri fermieri, dar și pentru mecanismele care combat efectele inflației sau problemele în ceea ce înseamnă lanțul de aprovizionare sau de vânzare a acestor produse.

Avem de asemenea finanțarea a două mecanisme centrale, care până acum nu erau menționate în prioritățile Parlamentului European pe care le-am introdus. De exemplu, posibilitatea de a sprijini statele membre sau chiar de a realiza achiziții comune pentru medicamente de ultimă generație sau echipamente medicale. Asta ar însemna ca toți pacienții europeni să aibă acces la tratamente competitive. Și aici au existat discrepanțe De asemenea, finanțăm și mecanisme de transfer a drepturilor sociale. Adică asta înseamnă că românii care ar vrea să se întoarcă din diaspora napoi acasă ar putea să facă acest lucru mai ușor prin acest mecanism european care va permite transferul alocațiilor sociale, a pensiei, a ajutoarelor specifice șomajului sau alte prestații sociale de care beneficiază. Și ăsta un lucru benefic și important să creștem aceste alocări.

Nu în ultimul rând, avem clar menționat acest lucru-doleanța noastră de a finanța adecvat integrarea totală a României în Spațiul Schengen. Este, de asemenea, un mesaj pe care îl transmite Parlamentul European în acest sens. De îndată ce aceste priorități vor fi votate în Parlamentul European, le vom prezenta în detaliu, dar cred că am reuși ceva semnificativ. Prioritățile, așa cum le-am identificat eu, ale românilor, sunt integrate în ceea ce înseamnă perspectivele bugetare europene de anul viitor.

HotNews.ro: Apropo de Spațiul Schengen, intrăm acum cu frontiele aeriene și maritime de la 31 martie

Victor Negrescu: La finalul lunii martie, România intră pe cale aeriană și maritimă în Spațiul Schengen. Este un pas așteptat de 13 ani pe care realizăm în prezent. Totodată, intrăm și în alte două formate importante. Vom putea emite vize Schengen, ceea ce înseamnă că mecanismele noastre consulare vor fi integrate în zona de liberă circulație. Este un lucru semnificativ, greu, dar important în același timp și vom fi parte din procesul decizional specific zonei de liberă circulație, adică vom fi la masa deciziilor în ceea ce privește deciziile și discuțiile privind zona de liberă circulație. Și asta ne dă oarecum garanția că subiectul aderării României la Spațiul Schengen poate fi redeschis mai degrabă spre finalul anului, după finalizare alegerilor din Austria, dar există aceste perspective, să arătăm că acum îndeplinim aceste condiții pentru a merge înainte, dar în continuare susțin importanța acestui obiectiv.

Cancelarul austriac urmează să vină la București zilele următoare. Sper să avem aceste discuții cu privire la intrarea României în Spațiul Schengen. Am văzut și declarații oarecum contondente ale ministrului de interne austriac. Vorbea de filozofie și eu aș vrea să nu filozofăm și să acționăm și să avem o decizie favorabilă pentru țara noastră. Am deblocat această decizie la finalul anului trecut. Nu a fost simplu. Sunt convins că putem să deblocăm și integrarea totală după 13 ani de așteptare.

HotNews.ro: Cam care ar fi prognosticul dvs. Să se ia anumite decizii până în alegerile din Austria, adică anul acesta și să intrăm eventual din 2025 cu frontierele terestre sau la ce putem spera, care sunt obiectivele?

Victor Negrescu: Estimez că vom putea să discutăm cu adevărat despre acest subiect doar după finalizarea alegerilor pentru Parlamentul European și desemnarea viitoarei Comisii Europene și alegerea celor mai importante funcții la nivelul instituțiilor europene, atunci vom putea să exercităm o presiune suplimentară împreună cu noii parteneri europeni. Evident, alegerile din Austria riscă să ne îngreuneze acest lucru. De aceea văd mai degrabă o discuție după alegerile din Austria. Îmi doresc sincer ca partidul extremist din Austria să nu câștige acele alegeri și acest lucru ar putea să împiedice o rediscutare a acestui subiect. Dacă partidele proeuropene vor forma o coaliție în Austria, atunci există premizele ridicării acestui veto aplicat de guvernanți de dreapta din țara respectivă.

Vreau să vă întreb și despre susținerea pe care o are acum din partea României, propunerea României ca președintele Iohannis să fie candidatul pentru funcția de secretar general al NATO. Faptul că în momentul de față România are o funcție importantă la NATO, și anume cea de secretar general adjunct , prin dl. Mircea Geoană, este un impediment pentru dl. Iohannis?

Victor Negrescu: În primul rând eu îmi doresc pentru România o reprezentare cât mai bună la nivelul instituțiilor internaționale, indiferent de numele persoanei, trebuie să ne asigurăm și să facem tot ce este posibil ca România să fie reprezenta la cel mai înalt nivel și o astfel de candidatură, dacă ea există, ea poate fi de bun augur pentru țara noastră. Într-adevăr, tehnic vorbind, secretarul general adjunct are ca sarcină asigurarea unei tranziții între secretarul general precedent și cel viitor. În contextul acesta s-ar putea să fie anumite semne de întrebare ridicate de anumiți lideri din diferite state membre NATO, însă aceste elemente sunt convins că vor fi clarificate. Important e să existe sprijinul necesar și să ajungem la respectiva situație. Estimez că undeva în primăvara acestui an vom ști în ce măsură avem aceste șanse, urmând ca la reuniunea internațională din vara acestui an să avem decizia formală. În raport cu aceste decizii, o să identifice și soluția tehnică în ceea ce înseamnă această perioadă de tranziție și cine o va efectua.

HotNews.ro: La prezidențiale, cum îl vedeți pe dl. Geoană, pentru că a fost președintele dvs., al Partidului Social Democrat? Îl vedeți ca pe un candidat puternic? Este, să zic așa, un pericol pentru PSD, în momentul de față?

Victor Negrescu: Nu cred că putem să vorbim de pericole atunci când vorbim de candidați la alegerile prezidențiale. Partidul Social Democrat își va susține candidatul și va prezenta oferta pe care noi o avem pentru români, tipul de președinte pe care îl dorim pentru România. Chiar dacă am avut momente victorioase și momente în care am pierdut alegerile, PSD și-a susținut candidații. Acum, Mircea Geoană are tot dreptul să aleagă ce dorește să facă mai departe. Am văzut în presa din România faptul că menționa posibilitatea unei candidaturi independente. Este decizia dânsului. El a fost și la PSD, a fost și la alte formațiuni politice în trecut. Din nou, vorbim de o decizie personală. Ce cred eu sincer este că Partidul Social Democrat pornește cu o șansă reală la viitoarele alegeri prezidențiale. O să vedem aceste elemente după alegerile pentru Parlamentul European. Probabil că noi, în PSD, dar poate și coaliția, vom avea o discuție despre acest subiect după alegerile pentru Parlamentul European și vom vedea care sunt formulele pe care le vom adopta în perspectiva alegerilor prezidențiale.

HotNews.ro: Aș vrea să încheiem acest interviu cu o opinie, un comentariu al dvs. despre tot acest climat care s-a format în ultima perioadă în toată Europa, ascensiunea partidelor eurofobe sau eurosceptice, e războiul din Ucraina, am ieșit de ceva timp din pandemia COVID, a fost dificil, au fost măsuri dificile. Cum vedeți tot acest climat pentru viitorul Europei unite și viitorul României în Uniunea Europeană.

Victor Negrescu: Pe de o parte, trebuie să fim foarte atenți și preocupați de ceea ce s-a întâmplat, mai ales la finalul anului trecut, unde a existat această revigorare a mișcărilor antieuropene, xenofobe, rasiste, extremiste și pentru asta trebuie să discutăm mai mult cu cetățenii, să le explicăm ce înseamnă partenere la Uniunea Europeană și NATO, care sunt avantajele, care sunt provocările, dar mai ales care sunt riscurile să nu avem aceste structuri. Adică, dacă România nu ar fi parte din NATO și Uniunea Europeană, acest lucru ar fi periculos pentru români. Nu am avea acces la mecanismele de protecție conferite de aceste două structuri, nu am fi protejați, am fi precum Ucraina sau Republica Moldova, practic într-o situație periculoasă pentru români. Totodată, dacă nu ar fi în Uniunea Europeană, nu am avea acces la banii europeni și banii aceștia europeni au ajutat la dezvoltarea României și sunt esențiali.

Din nou, ne comparăm cu un Belarus sau alte state care nu beneficiază de bani europeni, care sunt mult mai puțin dezvoltate decât țara noastră. Să le spunem foarte clar românilor că aceste partide extremiste și spun explicit: AUR și SOS vor ca România să fie scoasă din Uniunea Europeană și NATO. Ăsta este proiectul lor politic. Fie că spun direct sau că spun indirect, ei își doresc ca România și statele europene să stea genunchi în fața lui Vladimir Putin. Or, eu nu-mi doresc o Românie slabă în fața Federației Ruse. Experiențele noastre trecute cu Rusia au fost dezastruoase pentru România. Doresc o Românie puternică în aceste două structuri, în Uniunea Europeană și NATO și în raport cu acest pericol reprezentat de Federația Rusă. Nu în ultimul rând, eu cred că acest val s-a estompat. Eu cred că vom asista la declinul extremei drepte în Europa.

Vă dau câteva exemple: la alegerile din Spania, partidul extremist VOX era cotat la un scor colosal, de aproape 20%, și au luat un scor mai mic decât la alegerile parlamentare precedente. În Germania, după o victorie într-o localitate foarte mică, au luat rezultate mai slabe la alegerile regionale. În Italia, populiștii controlau regiunea Sadiniei și au pierdut alegerile care tocmai au fost organizate în fața candidatului Stângii Unite. Deci, eu cred că vorbim de o evaluare care ține mai degrabă de anumite tendințe care existau anul trecut, dar nu trebuie să cedăm. Trebuie să explicăm în continuare românilor de ce votul lor este important, care sunt consecințele voturilor lor și eu cred că vom reuși să demonstrăm acest lucru, că românii vor vota partidele pro-europene, vor vota pentru o Românie puternică în aceste două structuri și nu vor fi influențați de populiști și de aceste promisiuni deșarte pe care le fac, doar pentru a câștiga voturi.

HotNews.ro: Ați pomenit de Republica Moldova și de situația dificilă în care se află incertitudinile de acolo, Moldova nu este nici în Uniunea Europeană încă și nu este nici în NATO. Ei au în constituție neutralitatea. Ce putem face totuși, pentru că și acolo trăiesc români. Ce putem face pentru frații noștri de peste Prut noi, România, în condițiile acestea de amenințare exercitată de Moscova?

Victor Negrescu: Eu sunt și spun direct mândru de ceea ce face România pentru Republica Moldova. Sprijinim Republica Moldova direct, asigurând-le acces la resurse energetice. Investim puternic în Republica Moldova, suntem astăzi principalul partener comercial și e un lucru de bun augur. Îi învățăm cum să transpună legislația europeană pentru a se integra mai repede în Uniunea Europeană și cred că datorită sprijinului oferit de România, iată, acum au statutul de țară candidată și au perspective reale de a intra în Uniunea Europeană. Pregătim tot ce înseamnă zona de protecție a frontierelor și zona de securitate și de apărare și un lucru de bun augur pentru un stat care, din nefericire, nu are o astfel de infrastructură. Situația este tensionată, este dificilă. Am văzut reacțiile din ultimele zile ale comunității internaționale, inclusiv din partea partenerilor americani, cu privire la zvonurile din Transnistria. Eu n-aș vrea ca România să fie în situația Republicii Moldova, dar nu trebuie să uităm de Republica Moldova.

De aceea avem întâlniri la cel mai înalt nivel cu oficialii din Republica Moldova, cu președinta Maia Sandu, cu premierul Republicii Moldova, cu miniștrii de acolo. România este alături de Republica Moldova, alături de cetățenii din Republica Moldova și este evident, alături de românii are locuiesc în Republica Moldova și va face tot ce este posibil ca Republica Moldova să rămână o țară stabilă, care urmează această cale pro-europeană. E singura direcție pentru a dezvolta Republica Moldova și trebuie să ne asigurăm că în continuare vom depune aceste eforturi în așa fel încât Republica Moldova și după alegerile prezidențiale să continue procesul spre modernizare și integrare în Uniunea Europeană.