VIDEO INTERVIU: Francisc Doboș, despre vizita Papei în România: Este o provocare la schimbare. Ne va ajuta dacă începem să ne privim ca oameni, și să nu ne mai tratăm ca într-o junglă relațională umană

Vizita Papei Francisc în România este una istorică, care va focaliza atenția opiniei publice asupra țării noastre și este o provocare spre schimbare, spune preotul Francisc Doboș, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București. El crede că întâlnirea cu Papa ne va ajuta dacă începem să ne privim ca oameni și să nu ne mai tratăm ca într-o junglă relațională umană, doar apărându-ne de cel de lângă noi. Reprezentantul Arhiepiscopiei Romano-Catolice spune, de asemenea, că vor exista cu siguranță intenții de a folosi în scopuri politice acestă vizită, fie din partea unor români, fie din partea unor maghiari.

Trei Sfinte Liturghii, opt discursuri în fața autorităților politice și religioase, beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri și o întâlnire cu comunitatea romă – este programul vizitei de trei zile pe care Papa Francisc o va face în România, între 31 mai și 2 iunie. Va merge la București, la sanctuarul Fecioarei Maria de la Șumuleu-Ciuc, la Iași și la Blaj.

Într-un interviu acordat HotNews.ro, preotul Francisc Doboș, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, a vorbit despre semnificația vizitei Suveranului Pontif, la 20 de ani după ce România a primit vizita Papei Ioan Paul al II-lea.

• Vizita Papei Francisc este una istorică, care va focaliza atenția opiniei publice spre România și, poate cel mai important, este o provocare spre schimbare.

• Ține și de noi dacă vizita Papei ne va ajuta, într-o societate atât de dezbinată, dacă începem să ne privim ca oameni și să nu ne mai tratăm ca într-o junglă relațională umană, doar apărându-ne de cel de lângă noi.

• Motto-ul călătoriei apostolice – „Să mergem împreună”. Nu este un îndemn la un amestec, ci la asumarea unei identități și la a ne trăi identitatea noastră unii pentru alții, nu unii împotriva celorlalți.Cu siguranță vor exista intenții de a folosi acestă vizită în scopuri politice și de a manipula, fie din partea unor români, fie din partea unor maghiari.

• Papa Francisc va oficia Sfânta Liturghie în Catedrala Sfântul Iosif, iar ceremonia va putea fi urmărită pe ecrane care vor fi amplasate în zona delimitată între Catedrală și Piața George Enescu. Zeci de mii de oameni sunt așteptați să urmărească ceremoniile. Imediat după Sfânta Liturghie din catedrală, Papa va trece prin mijlocul oamenilor.

• Prin beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici martiri de către Papa, la Blaj, se recunoaște meritul întregii Biserici Catolice, martirizate în toți anii comunismului.

Interviul integral acordat de reprezentantul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București:

Ce însemnătate are vizita Papei Francisc în România?

O provocare spre schimbare

Este o vizită istorică, după cea de acum 20 de ani a Papei Ioan Paul al 2-lea, când România a ieșit dintr-un con de umbră, pe lângă faptul că întreaga opinia mondială s-a focalizat asupra României. România și-a schimbat un pic înfățișarea. Știi, când te privește cineva important și simți că prin acea privire capeți prestanță și o provocare spre autencitate, spre a sta drept.

Este o provocare spre schimbare. Vizita de acum capătă o importanță majoră pentru că ne privește cineva important și prin el ne privește opinia publică mondială. Noi suntem provocați să ne lăsăm interpelați de acestă privire și nu are doar o însemnătate politică sau socială, cum are vizita unui șef de stat, și o însemnătate profundă. O provocare spre legături cu cerul și de trăire în comun, pentru binele tuturor, nu doar al catolicilor, fiind într-o țară majoritar ortodoxă.

Prin ce credeți că va fi diferită această vizită față de cea a Papei Ioan Paul al II-lea?

Este asemnătoare și diferită această vizită. Atunci, Ioan Paul al II-lea și-a dorit să meargă unde merge acum Papa Francisc. Să meargă în locurile unde se află catolicii – la Blaj, la Șumuleu, la Iași. Atunci, Papa s-a oprit doar la București și a fost foarte bine și așa pentru că de aici, din București, atunci a răsunat acel strigăt „Unitate, unitate”.

Acum, motto-ul este „Să mergem împreună”. Nu este un îndemn la un amestec, ci la asumarea unei identități și să ne trăim identitatea noastră unii pentru alții, nu unii împotriva celorlalți. Eu, catolic, să îmi trăiesc identitatea mea catolică pentru binele fratelui meu ortodox, pentru binele Bisericii Ortodoxe. Și îmi doresc ca lucrul acesta să fie reciproc. Numai în felul acesta vizita Papei ajută la un climat de pace, de conviețuire, de legătură a creștinilor pentru binele comun, într-o lume atât de dezbinată, de răscolită de egoisme, de naționalisme, de frică fie de Europa sau de o Europă uneori prea deșănțată și fără criterii morale, cu criterii doar economice și prea puțin cu criterii cerești, spirituale.

În prima zi a vizitei, 31 mai, Papa va fi întâmpinat de Patriarhul Daniel în Catedrala Mânturii Neamului, unde va avea loc și „Rugăciunea Tatăl nostru”. Ce vă așteptați să înțeleagă oamenii din acest moment?

Sunt brațe întinse, gesturi. Eu așa îmi imaginez. Papa Francisc întinde mâna, deschide brațele. Pentru el este esențial contactul, să ne vedem, să ne întâlnim. Pentru că, până nu ne întâlnim, ne respectăm, ne stimăm, dar uneori acel respect și acea stimă rămân pentru a ne păstra poziția, până nu ne întâlnim și nu ne cunoaștem cu adevărat. Nu înseamnă că întâlnindu-ne reușim neapărat să ne cunoaștem, dar este pasul esențial pentru a începe un dialog rodnic pentru binele tuturor. Mă aștept ca această vizită a Papei și la Palatul Patriarhal, și la Catedrala ortodoxă nouă să însemne acea deschidere, fără niciun alt calcul, a unui creștin către un alt creștin, pentru a-l mărturisi împreună pe Dumnezeu, pentru a vorbi catolicilor, ortodocșilor că Dumnezeu e esențial pentru fiecare dintre noi, în confesiunile noastre.

De ce credeți că Papa a avut parte de o primire atât de rece din partea Bisericii Ortodoxe în Bulgaria?

Așa cum ați văzut, Papa s-a dus, a făcut aceleași gesturi de deschidere, brațe deschise și s-a răspuns și la mâna deschisă, a existat acel contact, acel dialog, dar mai apoi a fost acea imagine a Papei care se ruga în Catedrala din Sofia singur. Asta nu poate să nu ne vorbească fiecăruia dintre noi. Dar nu este cazul aici, în România. Climatul este diferit și mult mai bun.

Cum simțiți dumneavoastră atmosfera în care va fi primit Papa în România, îi va ajuta pe români, societatea atât de dezbinată?

Este imposibil să nu se schimbe și societatea, pentru că societatea suntem noi

Îmi doresc ca vizita Papei să îi ajute pe români, să ne ajute pe noi într-o societate atât de dezbinată, dar ține și de noi. Mă gândesc la vremurile acelea în care era Isus, se întâlnea, vorbea. Am putea spune ce ecou, ce succes, care au fost rezultatele pe vremea lui Isus? Și el este mântuitorul neamului omenesc. A ales vreo 12, unul l-a trădat, s-au împrăștiat toți, iar când au fost clipele decisive nu a mai rămas nimeni cu el. Și cu toate acestea, lumea s-a schimbat total după el – viețile, legătura oamenilor cu Dumnezeu. De aceea, nu poți să calculezi sau să interpretezi care sunt consecințele. Pentru că atunci cineva când îți vorbește la inimă, când spui sau poate când vezi gesturile acelea, dispar prejudecăți, se îndepărtează bariere, începem să ne privim ca oameni și să nu ne mai tratăm ca într-o junglă relațională-umană, doar apărându-ne de cel de lângă noi.

Omul, mai mult decât un pericol, este o oportunitate spre întâlnire, spre bună înțelegere, chiar dacă istoria este plină de o junglă relațională omenească, de crime, de trădări, face parte și din natura umană decăzută. Noi, prin această vizită a Papei încercăm să vedem prin gesturile lui, prin cuvintele lui, prin provocarea și încurajările lui, această oportunitate și ocazie de întâlnire reală și de schimbare în bine a inimii noastre, a felului în care ne privim și gândim unii despre alții. Și este imposibil să nu se schimbe și societatea în care trăim, pentru că societatea suntem noi.

În 1 iunie, Papa va merge la Sanctuarul Marian de la Șumuleu Ciuc, unde și-a anunțat prezența și președintele Ungariei, fiind posibilă și prezența premierului Viktor Orban. Credeți că există riscul ca vizita Papei să fie folosită politic, în condițiile în care au existat avertismente că oficialii ungari ar putea încerca să exploateze vizita pentru a încuraja atitudinile ostile față de migranți și refugiați?

Depinde de noi să nu lăsăm ca o astfel de vizită să fie folosită în scopuri politice sau personale

Sunt sigur că la orice vizită există una, două sau trei persoane, dacă nu mai mult, care vor încerca să folosească intențiile bune ale celuilalt în folos propriu. În cazul unor persoane din Ungaria, este evident acest lucru, dar nu este esențial, nu este dominant. Cu siguranță avem nevoie ca societate să îi cunoaștem mai bine pe românii de etnie maghiară care trăiesc la noi, să le cunoaștem și noi istoria, știind și istoria românilor, și în felul acesta să nu hrănim sau să nu mai deschidem răni ale trecutului și să facem răni noi. Cunoscându-ne mai bine, să ne dăm seama și de sensibilitățile celuilalt, de setea lui de identitate și în felul acesta vom detensiona mintea și inima noastră înainte de a vedea sau a simți un potențial pericol în intențiile celorlalți.

Cu siguranță vor exista mici intenții de a folosi, de a manipula fie din partea unor români, fie din partea unor maghiari. Depinde de noi, cei mai mulți, ca să nu lăsăm ca o astfel de vizită să fie folosită în scopuri politice sau personale și să fie folosită în interesul nostru, al tuturor – români, maghiari, catolici, ortodocși.

Prima zi a Papei în România se va încheia cu Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala ”Sfîntul Iosif”. Ne puteti da câteva detalii organizatorice?

Zeci de mii de oameni, așteptați în zona delimitată între Catedrala Sf. Iosif și Piața George Enescu

Papa se va afla în Catedrala Sfântul Iosif, unde încap puțin peste 1.000 de persoane, ceea ce înseamnă foarte puțin. De aceea, catedrala se va extinde pe artere și pe străduțe, pe Calea Victoriei, până la Piața George Enescu, în fața Ateneului Român, în fața Palatului Regal. Aceasta este zona delimitată, unde vor fi amplasate peste tot mii de scaune pentru cei care au nevoie și unde zeci de mii de persoane vor putea participa la celebrarea Sfintei Liturghii din Catedrală. Vor fi ecrane, boxe, pentru a asculta cuvintele Papei și pentru a le vedea traduse, subtitrate pe ecrane, ca toți să aibă o experiență cât mai directă a întregii vizite.

În plus, intenționăm ca imediat după Sfânta Liturghie din catedrală Papa să poată trece prin mijlocul oamenilor. Papa nu este Cristos, dar el îl reprezintă. Fiecare dintre noi îl putem reprezenta pe Dumnezeu atunci când trăim autentic și spiritual. Când vezi un om bun îți place, te bucuri, ai dori să fii și tu ca el. Cu atât mai mult imaginea Papei, gesturile lui, care amintesc de cer, de acea tandrețe, bătrâni, copii, oameni din pușcărie. Cum să nu te gândesști la Cristos? Este o bucurie măcar acea privire. Acest contact ce schimbă? Ar putea să nu schimbe nimic. Mă schimbă dacă intențiile mele sunt de a întâlni viața, de a întâlni un om care îmi vorbește despre cer și să găsească toate acele papile gustative spirituale în mine capabile să prindă toată seva spirituală cerească nu pentru a mă ridica de aici în cer, ci pentru a face cer pe pământ.

Explicați-ne, vă rog, importanta evenimentului de la Blaj, unde Papa va beatifica șapte episcopi greco-catolici martiri.

Se recunoaște meritul întregii Biserici Catolice, martirizate în toți anii comunismului, distrusă, împrăștiată

Beatificarea celor 7 episcopi, atât de dorită, de tânjită ani de zile, devine acea recunoaștere pentru întreaga Biserică Catolică a anilor în care a fost anihilată, distrusă, deșirată. Și iată, pentru Biserica Greco-Catolică, încă cu rănile deschise, în curs de vindecare, dar cu multe dureri nemângâiate, această beatificare făcută de Papa Francisc devine acel balsam spiritual relațional și o recunoaștere a rolului întregii Biserici Catolice, prin martirii ei, prin toți episcopii, în mod special prin episcopul Unirii. Avem România de astăzi și datorită unui episcop greco-catolic care a citit actul Unirii. Și cum să nu fie importantă această vizită, când însuși Papa îi va beatifica?

Beatificarea este o treaptă inferioară înainte de a-i declara sfinți, iar pentru beatificări este altcineva – un așa-numit ministru al Vaticanului, un fel de ministru pentru sfinți, care celebrează aceste beatificări. Acum, la Blaj, este însuși Papa, care recunoaște astfel meritul întregii Biserici Catolice, martirizate în toți anii comunismului, distrusă, împrăștiată, pentru ca acestă biserică să se regăsească în propria ei identitate, vindecându-și rănile trecutului să poată privi cu seninătate la astăzi și la mâine, neuitând trecutul.

De ce a ales Papa să se întâlnească special, tot la Blaj, cu reprezentanți ai comunității rome?

Este legătura cu unul dintre episcopii care vor fi beatificați. Acolo, la Blaj, această legătură a Bisericii Greco-Catolice înainte de a fi distrusă, iar episcopii duși în închisoare, unde au murit foarte mulți dintre ei, era această intenție de a construi, încă din anii 1940, o biserică pentru minoritatea romă. Era un proiect de atunci și acum, pentru că în proiect este ridicarea episcopilor martiri la cinstea altarelor, s-a considerat atât de oportun ca acel proiect să nu moară și să se construiască această bisericuță, mică, pentru acea comunitate de etnie romă. Este această deschidere a Bisericii, care ne invită, devine o provocare pentru opinia publică nu doar să ne ocupăm de nevoile sociale ale romilor sau ale altor categorii de cetățeni, ci și de sufletul lor, de legătura lor cu Dumnezeu, pentru că nu avem nevoie doar să ne dăm pâine pe pământ sau căldură iarna. Avem nevoie de locuri în care noi să putem avea parte de acea întâlnire cu Dumnezeu. Iar acea bisericuță de la Blaj devine acea fibră optică spirituală a legăturii acelei comunități cu Dumnezeu. Chiar și când se vor îndepărta, vor avea wi-fi la ei.

Au existat scandaluri sexuale care au afectat Biserica Catolică, dar și Ortodoxă, unul chiar acum câteva zile, fiind implicat un preot ortodox din Constanța. Ce mesaj are Biserica Catolică pentru victime?

Este o rușine imensă pentru întreaga biserică

Am vrea ca niciodată să nu se mai întâmple astfel de tragedii. Este o nenorocire, o rușine, este incredibil ce s-a întâmplat, fie că este vorba despre lucruri mai recente sau trecute. Este de neînchipuit și lucrurile acestea se văd și se simt din intenția Papei Francisc, din toate demersurile, din toate inițiativele, din toată dorința de a spune <>, să nu mai existe astfel de mizeriii în biserică, dar nici în afara bisericii. Și trebuie să fim atenți la toți cei care au suferit astfel de abuzuri – la victime, la familiile lor, pentru a nu-i lăsa pradă disperării dacă au avut parte de astfel de scandaluri din partea celor care ar fi trebuit să îl reprezinte pe Dumnezeu. Să devină și ca o reparație și ca o schimbare morală din partea întregii biserici.

Este o rușine imensă pentru întreaga biserică, fie că este vorba despre cea catolică sau despre cea ortodoxă. Plecând de la această curățenie pe care Biserica o face în interiorul ei, să devină o provocare pentru o curățenie morală și în societate, pentru că aceste lucruri nu se întâmplă doar în biserică. Aici se văd mai repede pentru că de la biserică ne așteptăm să ne vorbească de valori, de legătura noastră cu Dumnezeu. Dar ele se întâmplă și în familii, și în societate, acolo unde de foarte multe ori nu se vorbește. Societatea poate fi vindecată vindecându-mă eu, ca să nu mă las contaminat de ură față de acele persoane care s-au comportat în acest fel. Da, e nevoie ca cei care au greșit să răspundă în fața legilor, dar să nu mă las contaminat de răul care a avut loc, ci de întâlnirea reală cu un Dumnezeu care mă vindecă de toate pe mine. Și atunci când eu sunt deja schimbat, nu voi transmite altceva decât întâlnirea mea reală cu Dumnezeu.

Recent, un episcop belgian a cerut, în numele episcopatului țării sale, deschiderea preoției pentru bărbații căsătoriți. Și Biserica Catolică germană a făcut apel la o dezbatere internă legată de celibat, după dezvăluirea agresiunilor sexuale asupra a mii de copii, timp de decenii. Considerați că est utilă o astfel de dezbatere în Biserica Catolică?

Nu știu dacă ar fi un pas înainte sau înapoi. Preoții cu familie, cu soție și copii, există în Biserica Ortodoxă, în Biserica Greco-Catolică, în bisericile neo-protestante și niciuna dintre aceste biserici nu a fost scutită de scandaluri. Probleme nu stă în a fi sau a nu fi căsătorit, ci problema e în altă parte. Dacă privim strict în societate, multe astfel de mizerii morale vin din partea oamenilor căsătoriți, cu familii, cu copii. Nu stă doar aici rezolvarea. Poate ar rezolva într-un procentaj mic, de 5-10%, dar nu asta este cauza primară. Trebuie să crească ceva care să împingă răul, trebuie să crească o identitate de bunătate, o identitate de cer.

Lucrurile nu se rezolvă doar prin strategii, ci printr-o întoarcere la Dumnezeu și pentru laic, și pentru preot, și pentru cel căsătorit, și pentru cel necăsărorit. Am nevoie de Dumnezeu să-mi intre prin toți porii, ca eu să devin luminos nu doar în privirea mea, ci în gândurile mele, iar apoi să-mi suflec mâinile și să facem să crească o țară și viețile din țara asta să nu mai fugă în toate părțile.

AICI,programul detaliat al vizitei Papei în România.