VIDEO INTERVIU Planurile Alianței USR PLUS pentru viitorul Parlament. Dacian Cioloș: Sperăm să putem întâlni în PNL o dorință de a reforma România/ Anca Dragu: O măsură imediată pentru reducerea sărăciei este cea cu zero taxe pe salariul minim

Ce planuri are Alianța USR PLUS pentru viitorul Parlament și cum arată, în opinia USR PLUS, Planul Strategic de redresare și reziliență lansat de Guvern? Dacian Cioloș, europarlamentar și Anca Dragu, candidat la alegerile parlamentare, au discutat, într-un interviu acordat HotNews.ro, despre cele 40 de angajamente ale USR PLUS pentru următorul legislativ, despre combaterea sărăciei și dacă are Alianța USR PLUS vreo intenție de a guverna alături de PSD. “În niciun caz, vreau să fie foarte clar și rog pe oricine să nu mai speculeze asupra acestui lucru, în niciun caz nu intenționăm să facem vreo înțelegere, vreo alianță, vreo coaliție cu PSD. PSD are nevoie de opoziție acum, a fost la putere în ultimii 30 de ani. A arătat ce poate, a arătat mai ales cum e capabil să arunce în aer o țară într-un timp atât de scurt. PSD-ul poate să stea în opoziție, să reflecteze, să se restructureze, să facă ce cred ei mai bine. Deci, nu se pune problema”, a declarat Dacian Cioloș.

Idei principale:

• Anca Dragu: Noi nu promitem lucruri care nu se pot realiza. Și de aceea, într-adevăr, am făcut acest efort de a duce evaluarea fiecărei masuri și sursele de finanțare și am explicat, acolo unde este cazul, că este vorba de o măsură care se întinde pe o perioadă de timp, care face apel la un mix de măsuri, de resurse interne și resurse europene pentru că deja avem o grămadă de bani, aceste 80 de miliarde, pe care trebuie să le folosim cu cap, de la Bruxelles. De aceea vedeți, într-adevăr, un program economic responsabil și cu sursa de finanțare. Deci, nu este numai în imaginația noastră. Se poate implementa imediat programul USR PLUS.
• Dacian Cioloș: Planul prezentat de Guvern are câteva lucruri bune pe care le avem și noi prinse în programul nostru de guvernare și în componenta acestui Plan Național Strategic pentru redresare și reziliență pentru că o parte din finanțarea unor măsuri din programul de guvernare pe care noi l-am propus vin de aici, din acest plan de redresare și reziliență pentru care am negociat și eu în Parlament ca lider de grup. Știm la ce să ne așteptam și atunci am luat în considerare acei bani. Are părți bune, dar din păcate am văzut că sunt și lucruri care lipsesc acolo.
• Anca Dragu: Am făcut o estimare a celor 40 de angajamente pe care le prezentăm electoratului și din acestea cel puțin 29 se pretează a fi finanțate din acest Plan Național de redresare.
• Dacian Cioloș: În primul rand, evident că dorința noastră, ca și a oricărui partid serios cred, ar fi să putem guverna singuri, să ne punem în aplicare programul de guvernare. Pe de altă parte, suntem conștienți că, așa cum stau lucrurile acum, e aproape imposibil ca vreun partid din România să câștige majoritatea în Parlament și să poate guverna singur. Rămâne PNL în primul rând. Sperăm să putem întâlni în PNL o dorință de a reforma România, pentru că cea mai bună modalitate de a oferi predictibilitate cetățenilor României, mediului antreprenorial din România să investească în economia românească și oamenii să știe la ce să se aștepte, este să facem niște reforme.
• Anca Dragu: Există, desigur, multe măsuri pentru a atenua sărăcia, dar o măsură imediată, directă și echitabilă este exact aceasta cu zero taxe pe salariul minim. Și de ce vă spun acest lucru? Pentru că România are un procent foarte mare dintre angajați, cam 15% dintre cei care muncesc, care sunt în risc de sărăcie. Deși oamenii muncesc și au un serviciu de opt ore pe zi, banii pe care-i primesc la sfârșitul lunii nu sunt suficienți pentru a-și acoperi nevoile elementare astfel încât să nu cadă în această categorie de sărăcie. 

• Dacian Cioloș: Aș mai adăuga aici, apropo de lupta cu sărăcia… noi avem un program de guvernare bazat în esență pe stimularea investițiilor productive. Deci investiții care să producă. Ăsta e modul prin care noi vedem ieșirea din această criză, care oprește sau reduce foarte mult și producția și consumul. Vrem investiții productive în domenii în care România are nevoie de investiții. Inclusiv, spuneam, investiții de tip productiv (industrie, energie și așa mai departe) care să producă locuri de muncă, dar vom avea și investiții în infrastructură. 

• Anca Dragu: Aș vrea foarte mult să contribui pe zona de educație pentru că eu cred că dacă ceva ține de viitorul României este educația și șansa pe care noi trebuie să o acordăm copiilor noștri și aș vrea să continui aceste proiecte începute chiar și în guvernul tehnocrat.
• Dacian Cioloș: Venim și cu ideea de a pune în aplicare o decizie pe care noi am luat-o în 2016 când am avut acel Guvern independent. Venitul minim de inserție prin care cei care intră pentru prima dată în câmpul muncii dar au și asistență socială, au și un anumit ajutor financiar pentru copii, de exemplu la școală și pe care riscau să îl piardă dacă erau salarizați și atunci, practic era descurajată munca.

A fost o surpriză plăcută în programul de guvernare propus de USR PLUS că pentru fiecare măsură este precizat impactul bugetar. Ați lucrat la acest plan, cel puțin la aspectele legate de economie. Ce notă ar da analistul economic Anca Dragu programului la care a contribuit politicianul Anca Dragu?

Anca Dragu: Nota 10. Nu că sunt subiectiva, dar într-adevăr am făcut acest exercițiu, de foarte multe luni lucrăm la acest exercițiu, i-am rugat întotdeauna pe colegii mei, încă de pe vremea când lucram în Platforma Romania 100 ca toate masurile pe care le propun să fie și însoțite de surse de finanțare pentru că altfel vom face niște liste de pus pentru Moș Crăciun sub bradul de Crăciun. Deci, nu vom fi credibili. Și noi exact asta vrem să aducem în politică, să fim politicienii noi, credibili și responsabili. Noi nu promitem lucruri care nu se pot realiza. Și de aceea, într-adevăr, am făcut acest efort de a duce evaluarea fiecărei masuri și sursele de finanțare și am explicat, acolo unde este cazul, că este vorba de o măsură care se întinde pe o perioadă de timp, care face apel la un mix de măsuri, de resurse interne și resurse europene pentru că deja avem o grămadă de bani, aceste 80 de miliarde, pe care trebuie să le folosim cu cap, de la Bruxelles. De aceea vedeți, într-adevăr, un program economic responsabil și cu sursa de finanțare. Deci, nu este numai în imaginația noastră. Se poate implementa imediat programul USR PLUS.

Dacian Cioloș: Daca îmi dați voie, aș vrea să mai adaug ceva. Cred că Anca Dragu a insistat și a și lucrat pe partea asta, pe a identifica surse de finanțare pentru ceea ce propunem în programul de guvernare pentru că în 2016, atunci când era Ministru de Finanțe, în mai multe masuri îi critica pe colegi din Guvern care veneau cu tot felul de propuneri fară să spună și de unde putem lua banii și, mai ales, ținem minte deciziile populiste ale Parlamentului și la acea vreme când votau pe bandă rulantă tot felul de creșteri, tot felul de salarii, pensii, prime, și așa mai departe, fără să spună și de unde luăm banii și evident era de vină Guvernul tehnocrat. Noi am spus atunci că un Guvern responsabil trebuie să și spună de unde vin banii și vrem să începem cu asta, să fim foarte clari atunci când le spunem oamenilor că vrem să facem niște lucruri, să fim noi, în primul rând, convinși că putem găsi sursele de finanțare, altfel nu sunt decât, din nou, gogoși umflate cu promisiuni electorale cum oamenii au tot auzit și cred că s-au cam săturat de ele.

Domnule Cioloș, cum comentați Planul strategic de redresare și reziliență lansat de Guvern ieri? Ce are de gând USR PLUS să facă?

Dacian Cioloș: Planul prezentat de Guvern are câteva lucruri bune pe care le avem și noi prinse în programul nostru de guvernare și în componenta acestui Plan Național Strategic pentru redresare și reziliență pentru că o parte din finanțarea unor măsuri din programul de guvernare pe care noi l-am propus vin de aici, din acest plan de redresare și reziliență pentru care am negociat și eu în Parlament ca lider de grup. Știm la ce să ne așteptam și atunci am luat în considerare acei bani. Are părți bune, dar din păcate am văzut că sunt și lucruri care lipsesc acolo. Sunt foarte mulți bani orientați spre infrastructura, investiții în infrastructura și nu e un lucru rău pentru că avem nevoie de investiții în infrastructură, dar banii aceștia vor trebui absorbiți, folosiți în primii 3 ani după ce se lansează planul, deci 2021, 2022 și 2023. Și, așa cum e prezentat planul acum, nu ne explică cum vor fi folosiți, utilizați acești bani în mod eficient într-un timp foarte scurt pe proiecte care trebuie să fie consistent pregătite. Noi avem și alte idei care pot fi finanțate, nu doar pe infrastructură, ci și pe alte tipuri de investiții unde avem nevoie de bani, investiții care să producă rezultate imediate. Deci, care să producă bani. Investiții eficiente și din punctul ăsta de vedere, pentru a relansa economia pentru că, sigur, investițiile în infrastructură relansează economia și avem nevoie de autostrăzi și avem nevoie de spitale și de școli. De altfel, o parte din banii pentru acel fond de 1 miliard de euro pentru investiții în spitale în următorii 4 ani pe care îl avem în programul de guvernare vin și de acolo. Dar, mai sunt și alte lucruri pe domeniul antreprenorial unde mai trebuie folosiți bani de acolo și nu e suficient de clar programul propus de Guvern. Mai e pe partea socială, dar nu pentru a da tot felul de alocații, ci pentru a investi în formare profesională, în paralel cu crearea de locuri de munca bine plătite și deci formarea celor care acum nu au un loc de muncă sau care își pierd locul de muncă pentru că avem și impactul acestei crize. Avem pe toate aceste teme mari prinse în modul în care noi vedem acest Plan Strategic.

Eu sper că Guvernul să îl lase în dezbatere publică până după alegeri, când vom negocia, pentru că obiectivul nostru este să intrăm la guvernare și când vom negocia programul de guvernare pentru că noi vom veni cu niște idei. Sper să nu îl trimită Comisiei Europene așa cum e acum pentru că mai e de lucru pe el si cred că și Anca are câteva lucruri pe care le poate adăuga pentru că, așa cum spuneam, am lucrat împreună pe câteva idei pe care le putem finanța prin acest plan, aceste 30 de miliarde de euro, granturi la care se vor mai adăuga și alte fonduri pe care le putem atrage prin împrumuturi foarte avantajoase pe termen lung și cred că vom avea nevoie dacă ne uităm la cum arată bugetul țării pe următorii ani.

Anca Dragu: Dacă aș putea adăuga o idee aici. Am făcut o estimare a celor 40 de angajamente pe care le prezentăm electoratului și din acestea cel puțin 29 se pretează a fi finanțate din acest Plan Național de redresare. Asta înseamnă, pe de o parte, că eliberăm presiunea de pe bugetul public, de pe bugetul general consolidat, și pe de altă parte că asigurăm și o eficiență a acestor resurse europene care chiar vor ajunge în România. Și pentru toate aceste angajamente, cum spuneam, avem măsuri clare care susțin fiecare angajament. De exemplu, noi am remarcat că nu sunt suficiente proiecte în programul prezentat de Guvern în zona de “Verde”. Și aici ne gândim la această măsură în care să alocăm bani europeni pentru investiții în industriile viitorului, prilej cu care ne apropiem și de obiectivele din Pactul Verde, din Green Deal, dar îmbunătățim și competitivitatea economiei românești, astfel încât România poate deveni un lider în producția de echipamente care să servească noul Pact Verde: tehnologie verde, digital, ecoturism, industrii creative. Toate acestea pot fi finanțate prin PNRR.

De asemenea, în zona de reformă a administrației publice avem foarte multe programe ce se pot finanța din PNRR, din programele de prevenție și programele din zona de sănătate, sănătate publică. Apoi, programele care sprijină mișcarea și o viață mai sănătoasă le putem finanța din Planul Național de Redresare. În zona de educație atât școala de la 8 la 5, cu masa caldă și cu curricula actualizată pentru elevi, dar și cu activități extracurriculare, cu sport, pot fi finanțate din aceste programe. Dar și tot ce ține de incluziunea copiilor și incluziunea persoanelor vulnerabile. Cum vă spuneam, din cele 40 de angajamente pentru 29 dintre ele am găsit secțiuni astfel încât să le finanțăm prin Mecanismul de redresare la nivel european.

Domnule Cioloș, are Alianța USR PLUS vreo intenție de a guverna alături de PSD?

Dacian Cioloș: În primul rand, evident că dorința noastră, ca și a oricărui partid serios cred, ar fi să putem guverna singuri, să ne punem în aplicare programul de guvernare. Pe de altă parte, suntem conștienți că, așa cum stau lucrurile acum, e aproape imposibil ca vreun partid din România să câștige majoritatea în Parlament și să poate guverna singur. Pe de altă parte, noi avem și un proiect de reformă a statului prin modificarea Constituției și pentru modificarea Constituției e nevoie de o majoritate în Parlament, o majoritate solidă, așa încât ne pregătim pentru o guvernare în parteneriat. În niciun caz, vreau să fie foarte clar și rog pe oricine să nu mai speculeze asupra acestui lucru, în niciun caz nu intenționăm să facem vreo înțelegere, vreo alianță, vreo coaliție cu PSD. PSD are nevoie de opoziție acum, a fost la putere în ultimii 30 de ani, cred că foarte puțin timp a fost fară PSD la guvernare într-un fel sau altul. A arătat ce poate, a arătat mai ales cum e capabil să arunce în aer o țară într-un timp atat de scurt, din 2017 încoace a reușit să arunce în aer nu doar Sistemul de Justiție din România și să decredibilizeze România pentru o perioadă de timp, dar a reușit să arunce în aer și bugetul statului pentru că înainte de această criză pandemică, bugetul statului era deja pe deficit și se ducea la vale. PSD-ul poate să stea în opoziție, să reflecteze, să se restructureze, să facă ce cred ei mai bine. Deci, nu se pune problema.

Am tot auzit speculații. L-am auzit pe domnul premier că specula legat de lucrul ăsta. Dacă nu e rea credință, nu știu ce poate să fie altceva când speculezi acest gen de lucruri, de tot felul de potențiale înțelegeri subterane, când am fost și suntem foarte clari că nu avem intenția să discutăm legat de guvernare cu PSD. Deci rămâne PNL în primul rând. Sperăm să putem întâlni în PNL o dorință de a reforma România, pentru că cea mai bună modalitate de a oferi predictibilitate cetățenilor României, mediului antreprenorial din România să investească în economia românească și oamenii să știe la ce să se aștepte, este să facem niște reforme. Pentru că am intrat în această criză, așa cum vă spuneam, cu un stat slăbit, cu o administrație publică ineficientă, cu un buget slăbit care pentru a fi întărit are nevoie de o dezvoltare a economiei, acea parte a economiei care se gândește la investiții și la producție, la a crea locuri de muncă și pentru asta e nevoie de reforme, așa cum spuneam, de o profesionalizare a administrației publice, o depolitizare, transparentizare, de reducerea birocrației. E nevoie de reformă în sistemul de sănătate, nu cred că mai e cazul să argumentăm. Vedem că, dincolo de investițiile în spitale, în dotarea spitalelor și a celor care lucrează în sistemul de sănătate, e nevoie de o cheltuire eficientă a banului public în sistemul de sănătate. Deci și de transparență acolo.

Ca să nu mai vorbim de tot ce înseamnă grija față de pacient, de măsuri de prevenție, de asigurarea medicamentelor, cel puțin a medicamentelor cele mai necesare, pe care noi le-am avut în vedere și în 2016, dar din păcate după aceea ceea ce am făcut atunci a fost aruncat în aer, deci va trebui să revenim la niște măsuri mai predictibile.

În domeniul educației, Anca a prezentat deja câteva măsuri. Pentru asta e nevoie de reforme care să facă viață cetățeanului mai bună, e nevoie de reforme care să transforme statul dintr-un vătaf pe moșie, așa cum se comportă acum, dintr-un stat slăbit în care oamenii și-au pierdut în mare parte încrederea, să avem deci un stat care să fie un partener pentru antreprenori, care să ajute cetățenii și care să contribuie la crearea de oportunități de dezvoltare. Pentru asta e nevoie, cum spuneam, de parteneri serioși. Sperăm să găsim în PNL un astfel de partener și în felul acesta ne pregătim, pornind de la programul nostru de guvernare pe care l-am prezentat, pe cele 20 de capitole (pe fiecare dintre ele în detaliu cu ce ar fi de făcut, cum credem că ar trebui să facem lucrurile astea și cu ce să le facem și ce rezultate avem în vizor). Am venit și cu cele 40 de angajamente foarte clare și precise, fiecare dintre ele cu o descriere foarte clară a ce vrem să facem și cu ce resurse. Asta va fi primul lucru pe care îl vom face după alegeri, dacă vom merge în direcția aceasta de a intră la guvernare, vom începe să discutăm de ce vrem să facem la guvernare, de planul de guvernare, de program, de obiective și abia după aceea de cum împărțim posturile și pe cine o să punem pe acele poziții de miniștri, secretari de stat și asimilați miniștri sau secretari de stat pentru că atât vrem să fie numiri politice. În rest, trebuie să fie posturi ocupate prin concurs de oameni competenți care vor să vină să lucreze alături de Guvern și de stat pentru a putea pune în aplicare aceste obiective și a reforma România.

Discutați adineauri de măsurile pe care le propuneți. Una dintre propunerile din acest program este aceea de a avea impozit zero pentru venitul minim. De altfel, motivația Alianței USR-PLUS a fost aceea că prin această măsură se dorește contracararea sărăciei. Eu v-aș întreba de ce anume aceste soluții și, mai ales, existau alte alternative pentru a eradica sărăcia?

Anca Dragu: Există, desigur, multe măsuri pentru a atenua sărăcia, dar o măsură imediată, directă și echitabilă este exact aceasta cu zero taxe pe salariul minim. Și de ce vă spun acest lucru? Pentru că România are un procent foarte mare dintre angajați, cam 15% dintre cei care muncesc, care sunt în risc de sărăcie. Deși oamenii muncesc și au un serviciu de opt ore pe zi, banii pe care-i primesc la sfârșitul lunii nu sunt suficienți pentru a-și acoperi nevoile elementare astfel încât să nu cadă în această categorie de sărăcie. Și atunci este normal ca munca să fie remunerată, să fie apreciată. Nu poți aprecia în mod rapid această muncă decât prin reducerea impozitării muncii. De altfel, știm foarte bine că România se află pe primul loc în Europa la impozitarea muncii, mai ales în zona salariului minim. Este măsura care reduce sărăcia, pentru că tratează exact cauza care îți duce o parte din populație în zona asta de sărăcie și risc de sărăcie. Avem și alte măsuri care tratează alte tipuri de sărăcie și pentru alte segmente de populație. Aș putea spune că este o măsură care trebuie privită în dinamica și în contextul întregului program pe care-l propune USR-PLUS, pentru că avem alte măsuri care vin pe zona de reindustrializare, de facilitare a spiritului antreprenorial, de ajutor oferit antreprenorilor pe de o parte pentru acces la finanțare, dar și prin reducerea birocrației, creșterea calității forței de muncă, programe de pregătire profesională. Toate aceste lucruri trebuie privite în ansamblul programului propus de USR-PLUS și atunci măsură pe care noi o propunem, de zero taxe pe salariul minim, are și mai mult sens și este și mai credibilă. Pentru că au fost multe întrebări foarte bine puse vizavi de sustenabilitatea măsurii, este o măsură sustenabilă și este o măsură care aduce echitate pe piață muncii în România.

Până la urmă este o măsură care aduce egalitate, să spunem, între anumite clase sociale, pentru că multă lume ar fi spus că e o măsură populistă.

Anca Dragu: Nu, măsură populistă a fost atunci când s-a redus impozitul pe venit pentru toată lumea. Am redus de la 16% la 10%, dar vă dați seama că cel care avea 10.000 de lei a beneficiat de o sumă, iar cel care avea 2.000 de lei, de una mult mai mică. Această reducere a impozitării procent și atât, fără a umbla la bază, nu a făcut decât să crească inechitățile din societate. Măsura aceasta vine și închide inechitățile și, cum vă spuneam, este o măsură de dreptate până la urmă, dreptate socială. Nu poți să accepți să ai angajați care nu își pot plăti traiul zilnic din ceea ce câștigă. Inechitățile care sunt în întreg sistemul de sănătate, de educație… acești oameni nu-și pot duce copiii la școală, nu-și pot duce copiii la doctor. Vorbim de o societate care se erodează, se deteriorează din cauza unei impozitări excesive, fără cap, la nivelul oamenilor care sunt cei mai vulnerabili. Deși muncești, statul te împinge într-o categorie de vulnerabilitate. De aceea insist, măsura este o măsură de dreptate în primul rând.

Dacian Cioloș: Aș mai adăuga aici, apropo de lupta cu sărăcia… noi avem un program de guvernare bazat în esență pe stimularea investițiilor productive. Deci investiții care să producă. Ăsta e modul prin care noi vedem ieșirea din această criză, care oprește sau reduce foarte mult și producția și consumul. Vrem investiții productive în domenii în care România are nevoie de investiții. Inclusiv, spuneam, investiții de tip productiv (industrie, energie și așa mai departe) care să producă locuri de muncă, dar vom avea și investiții în infrastructură. Avem, în continuare, nevoie de autostrăzi, avem nevoie de investiții în spitale, în construcția de spitale, de școli, renovare de școli și sperăm că în acest fel, banii să-i avem în mare parte, dacă vom ști să-i folosim, din fonduri europene. Vă spuneam că de un an de zile la nivel european negociem să facem rost de bani ca să dăm statelor membre să iasă economia europeană din criză și spuneam de cei de la 30 de miliarde granturi până la 80 de miliarde fonduri pe care România le va putea folosi în următorii ani. Deci investiții inclusiv în infrastructură și investiile astea în infrastructură au nevoie de forță de muncă și calificată, dar și necalificată. Noi am putea în următorii ani da de lucru unor oameni care până acum au stat deoparte în șomaj sau nu și-au găsit loc de muncă pentru că n-au o formare, n-au o calificare.

Noi vrem să punem la punct și un program de formare profesională, formare pe tot parcursul vieții, inclusiv pentru adulți, de reconversie profesională. Un astfel de program își va face efectul în minimum doi ani, să zicem, doi-trei ani. Până atunci, e important să creăm locuri de muncă și pentru cei necalificați. Și în general, locurile de muncă pentru cei necalificați sunt plătite la salariul minim, la un nivel redus de salarizare și dacă nu găsim soluții prin care acest salariu minim să fie atractiv, mulți oameni nu vor veni să lucreze în România. Se vor duce în continuare să caute de lucru în Italia, în Spania, în Germania, în Franța și așa mai departe. Noi vrem să-i ținem pe oameni să lucreze în România și chiar cei care au dificultăți în a-și găși locuri de muncă acum în altă parte sau vor să se întoarcă acasă, să poată să o facă. Lupta asta cu sărăcia pornește de la această logică. A oferi cea mai bună modalitate de a te lupta cu sărăcia e să-i oferi omului un venit cât de cât constant din muncă cinstită și corect plătită și asta vrem să oferim noi.

Venim și cu ideea de a pune în aplicare o decizie pe care noi am luat-o în 2016 când am avut acel Guvern independent. Venitul minim de inserție prin care cei care intră pentru prima dată în câmpul muncii dar au și asistență socială, au și un anumit ajutor financiar pentru copii, de exemplu la școală și pe care riscau să îl piardă dacă erau salarizați și atunci, practic era descurajată munca. Noi am introdus acel venit minim de inserție care ar permite oamenilor să cumuleze pentru un timp și salariul în anumite limite, dar și anumite alocații și un anumit sprijin financiar care să ajute de exemplu să își trimită copiii la școală.

Venim și cu programul „Fiecare copil în grădiniță” și „Școala pentru toți” în aceeași idee că cea mai bună modalitate de a combate sărăcia e să îi ajuți pe copii și pe tineri să meargă la școală, să se formeze și să aibă o meserie. Deci, așa cum spunea Anca, ideea aceasta de a combate sărăcia aș spune că e una privită și reflectată în programul nostru. Mai degrabă o viziune liberală care spune cea mai bună modalitate de a combate sărăcia e să oferi oamenilor locuri de muncă, dar trebuie să le creezi condițiile să fie atractivă munca pentru ei și asta găsiți în programul nostru de guvernare.

Doamna Dragu, v-aș întreba ce măsuri vreți să promovați în viitorul legislativ? Mă refer, rămâneți la zona economico-financiară sau vreți să va implicați și în alte măsuri care nu țin de această zonă economică?

Anca Dragu: Cu siguranță că voi depune efort în zona legislației economico-financiare și aici mă uit la măsuri care pe de o parte să ducă la o transparentizare și o eficientizare a cheltuielilor publice astfel încât să creștem încrederea oamenilor în stat, să avem mai puțină risipă de bani, de fapt să reducem risipa banilor, să cheltuim banii în mod responsabil. Apoi pe partea de venit, de creștere a veniturilor publice, de reformă a instituțiilor care colectează, în special instituția ANAF. Voi continua proiectele începute ca membru al Guvernului condus de Dacian Cioloș și mă refer la programele de transparență. Știți că atunci am făcut publică o bază de date de 13.800 de instituții publice, școli, spitale, ministere cu bugetele acestora lună de lună, fiecare dintre aceste instituții cum se finanțează și pe ce cheltuie banii publici. Această bază de date trebuie în continuare rafinată, de exemplu, trebuie prezentată într-un mod mai accesibil publicului larg și actualizată la angajamente, astfel încât să avem un buget pe angajamente în orice moment.

Dar nu mă voi opri aici, la zona de economie. Aș vrea foarte mult să contribui pe zona de educație pentru că eu cred că dacă ceva ține de viitorul României este educația și șansa pe care noi trebuie să o acordăm copiilor noștri și aș vrea să continui aceste proiecte începute chiar și în guvernul tehnocrat. Trebuie să spun că la începutul guvernării, m-am dus la premierul de atunci, Dacian Cioloș și i-am spus că eu vreau să fac acest program, „Masa caldă în școli”. Și dumnealui s-a uitat la mine și a zis „Dar poți tu? E domeniul tău?” și am zis ok, eu trag de acest proiect și dacă MinistruL finanțelor trage acest proiect și pune banii pentru el, găsesc bani, cu siguranță toate ministerele implicate, educație, fonduri, miniștrii dezvoltării regionale, toate mă vor susține și în felul acesta am creat acest program. El trebuie extins, trebuie extins la nivelul întregii țări și de asemenea trebuie să vină și cu infrastructura școlară necesară. Multe școli nu prea îl pot aplica pe acest program în acest moment. Dar vom merge și pe infrastructură școală, iar toate aceste măsuri sunt prinse deja în programul nostru de guvernare, dar și cu finanțare din banii europeni, din aceste 30 de miliarde din Planul Național de Redresare. Mă interesează foarte mult și zona de violență, de protejare a persoanelor vulnerabile în general, categoriilor vulnerabile și aici mă gândesc în primul rând la femei și la copii. Protejarea acestora împotriva violenței. Violența domestică știți bine că este un subiect extrem de greu și extrem de dificil în România și trebuie să avem o abordare mai curajoasă, cu obiective de reducere a acestei violențe domestice foarte clare și rapid.

Doamna Dragu, aveți o experiență de 14 ani în diverse organizații internaționale. De-a lungul timpului am avut tot felul de politicieni care se exprimau foarte greu în limbi străine. Unii dintre ei chiar și în limba română. V-aș întreba ce aduceți nou în lumea politică și în al doilea rând, v-aș întreba dacă această experiență pe care o aveți dumneavoastră va aduce ceva mult mai bun și mult mai nou pentru viață politică din România?

Anca Dragu: Aduc experiență profesională și pregătire profesională. Aduc de asemenea experiență în guvernare, ceea ce nu e puțin lucru și nu foarte mulți oameni se pot lăuda că au această experiență într-o perioadă extrem de grea. Să fii Ministru al Finanțelor într-un Guvern fără susținere politică, într-un an în care am avut foarte multe reduceri de taxe și impozite și cu toate acestea am ieșit cu o situație a finanțelor publice mai mult decât bună. Deci nu mulți oameni se pot laudă cu asemenea experiență. De asemenea, am experiență în discuții la nivel tehnic și la nivel înalt în Europa, în plan european dar și cu alte instituții internaționale,cu instituțiile financiare internaționale și de asemenea am reușit ca Ministru al Finanțelor să deblochez sume importante pentru finanțarea datoriei de la Banca Europeană de Investiții, proiecte prin BERD și prin Banca Mondială. Ce să zic? Nu va mai fi în pozele oficiale sau în pozele de la discuțiile din străinătate, nu va mai fi traducătorul în mijlocul pozelor, cum se întâmpla de multe ori până acum și voi aduce de asemenea și o echipa extraordinară de experți, de profesioniști care să lucreze alături de mine în politică, în Parlament sau în Guvern.

Un mesaj pentru alegători

Dacian Cioloș: Da, eu le-aș spune să aibă încredere în ei, în ceea ce se poate face în România în următorii ani și pe 6 decembrie să meargă la vot. Să nu le fie teamă, vor fi luate toate măsurile pentru ca cei care merg la vot să fie protejați din punctul de vedere al sănătății, însă acele câteva minute, acea jumătate de ora cât îți ia să te deplasezi de acasă, să te duci la secția de vot și să vii înapoi, poate să fie determinantă pentru viitorul României în următorii mulți ani. Pentru că 4 ani de zile după aceste alegeri din 6 decembrie nu vom mai avea alegeri. Deci așa cum ne vom așterne acum, așa vom putea trăi și vom putea crește sau nu în următorii 4 ani. Și se pot face foarte multe în următorii 4 ani, dar e important ca oamenii să iasă la vot și să voteze oameni care vin cu un plan clar de schimbare în bine a României, pentru că după această criză, după ce ne trece spaima aceasta a virusului și a ravagiilor pe care le produce va trebui să ne punem la treabă și să ne apucăm de investit și de dezvoltat România. Și pentru asta nu e indiferent cine va fi acolo la conducerea României. Deci îi rog pe cei care încă mai ezită, își pun întrebări, mai au câteva zile să se hotărască pe cine votează și să meargă la vot pentru că sunt, din cele 4 rânduri de alegeri pe care le aveam planificate în acești 2 ani, 2019, 2020, din punctul meu de vedere, sunt cele mai importante pentru că de majoritatea din Parlament va depinde Guvernul pe care îl vom avea și eficiența cu care acest guvern va lucra. Deci aveți încredere, evident, eu vă îndemn să vă uitați la programul de guvernare USR-PLUS, la cele 40 de angajamente, la Guvernare, la ceea ce ne propunem să facem, la oamenii pe care îi propunem. Uitați cum e și Anca Dragu, un om care are experiență în aparatul de stat, are experiență în organisme internaționale, are experiență în sectorul privat. Cu astfel de oameni, vă spun cu toată încrederea, puteți da țara pe mâna USR-PLUS și o să facem o țară din care să nu mai vrei să pleci ci să rămâi și să fii convins că poți să pregătești un viitor pentru copiii tăi aici.

Anca Dragu: Eu m-am întors în România pentru a face această țară frumoasă și din care nu mai vreau să plec nici eu, nici copilul meu, nici alți copii. De aceea aș vrea ca oamenii să aibă încredere în noi. Știu că mulți spun „toți sunt la fel”. Nu, nu suntem toți la fel. Suntem oameni onești, oameni muncitori, oameni cinstiți, verticali, știm să facem lucruri, știm să conducem, știm să guvernăm și de accea avem nevoie de încrederea dumneavoastră pentru a vă reprezenta și în Parlamentul României. Nu vă lăsăți manipulați, sunt zile foarte grele în care tot felul de mesaje incorecte circulă în spațiul public. Dragi oameni, nu vă lăsați manipulați de aceste mesaje. Uitați-vă la fiecare om cât îi poate, cât face pielea fiecărui om și atunci votați în cunoștință de cauză.

Articol susținut de Alianța USR PLUS