VIDEO/INTERVIU Radu Crăciun, președintele asociației administratorilor fondurilor de pensii: La sfârșitul anului vom ajunge la active de 10 miliarde de euro pe pilonul II / Despre declarațiile lui Vâlcov: "Au efectul unei bombe cu impact multiplu”
Declarațiile lui Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului Viorica Dăncilă, cu privire la investițiile fondurilor de pensii în acțiunile Digi / RCS&RDS, „au efectul unei bombe cu impact multiplu și afectează substanțial trei instituții foarte importante ale oricărei economii de piață: autoritatea de supraveghere, piața de capital și fondurile private de pensii”, declară într-un interviu HotNews.ro Radu Crăciun, președintele APAPR (asociația administratorilor fondurilor de pensii). „Până la urmă, care este expunerea fondurilor de pensii private din România la Digi, de merită să creăm așa un scandal pe tema asta? Răspunsul este simplu: Doar 0,4% din totalul activelor fondurilor de pilon II sunt investite la Digi. Despre asta vorbim”, spune Crăciun.
VIDEO Radu Crăciun, președinte APAPR și al BCR Pensii, despre declarațiile lui Darius Vâlcov legate de investițiile fondurilor de pensii în acțiunile Digi / RCS&RDS:
HotNews.ro: Domnule Crăciun ați văzut ultimele declarații ale consilierului economic al premierului Viorica Dăncilă, domnul Darius Vâlcov. ASF a demarat o investigație în urma acestor declarații. Cât de mare este pericolul pentru participanții la pilonul II?
Radu Crăciun: Eu cred că astfel de declarații, și cred că este valabil pentru oricine ar face acest gen de declarații indiferent cum s-ar numi el, au efectul unei bombe cu impact multiplu și nu este vorba doar de fondurile de pensii. O primă consecință a fost legată de credibilitatea ASF, care este chemat să vegheze la corectitudinea funcționării pieței de capital, a modului în care se fac listările și a modului în care informațiile de interes public sunt furnizate și care veghează asupra modului în care pensiile private funcționează. ASF face această supraveghere zi de zi, ceas de ceas. Nu trebuie să vină cineva din exterior să spună ceva și dintr-o dată toți cei din ASF se trezesc și încep să controleze. O primă sugestie care se face, și mi se pare total incorectă față de ASF în primul rând, este că ASF nu și-a făcut treaba cum trebuie și că abia acum, vezi Doamne, trebuie să vină și să facă ceea ce trebuia mai de mult. Deci ASF este o primă victimă colaterală.
A doua victimă colaterală este Bursa în sine, pentru că în momentul în care antreprenorii români văd că pot fi subiectul unor atacuri și valoarea companiilor lor în urma acestor atacuri scade, se vor gândi cred că de 3 ori înainte să-și propună să se mai listeze la Bursa de la București. Ce investitor întreg la minte vrea să devină subiectul unor declarații publice în ideea de a-i scădea prețul companiei pe care o are? Bursa nu ar trebui să fie parte a luptelor politice.
În sfârșit, a treia victimă colaterală sunt fondurile de pensii, pentru că noi investim în acțiuni listate, inclusiv în Digi, și în momentul în care vine cineva și spune ‘eu știu că acțiunile Digi vor mai scădea cu încă 25% față de cum au scăzut până acum’ este clar că aceasta riscă să devină o profeție care să se îndeplinească singură, nu? Acțiunile scad pentru că cineva important a spus că o să scadă, noi am performat prost pentru că acțiunile respective au scăzut și iată cum fondurile de pensii investesc în active lipsite de calitate. Consecințele mi se par foarte serioase și afectează substanțial trei instituții foarte importante ale oricărei economii de piață; autoritatea de supraveghere, piața de capital și fondurile private de pensii.
HotNews.ro: Despre câți oameni vorbim și ce acțiuni au cumpărat fonduri la companiile listate? Câte fonduri au cumpărat acțiuni la Digi?
Radu Crăciun: Cred că este o întrebare bine venită și ne ajută să punem lucrurile în context. Până la urmă, care este expunerea fondurilor de pensii private din România la Digi, de merită să creăm așa un scandal pe tema asta? Și răspunsul este simplu: Expunerea este de 0,4%. Deci 0,4% din totalul activelor fondurilor de pilon II sunt investite la Digi. Despre asta vorbim. Digi este undeva pe locul 10 într-un clasament al investițiilor pe care fondurile de pensii le-au făcut. Pe primele locuri sunt de exemplu Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, Romgaz, OMV Petrom și așa mai departe.
Din punct de vedere al numărului de persoane, în pilonul II sunt aproximativ 7 milioane de participanți, dar din cei 7 administratori de fonduri, doar 5 administratori au cumpărat acțiuni la Digi, ceea ce face ca numărul celor care au investit să fie undeva la peste 3 milioane de participanți.
HotNews.ro: Cine lipsește dintre administratori?
Radu Crăciun: Din câte știu, NN Pensii și Metropolitan.
HotNews.ro: Știți de ce nu au investit?
Radu Crăciun: Nu știu. Fiecare dintre noi am avut propriul raționament atunci când am investit.
HotNews.ro: Sunteți șeful BCR Pensii. Domnul Vâlcov îi cere ASF-ului să spună de ce fondurile de pensii au investit într-o companie urmărită penal. Știați la momentul în care ați decis să investiți că această companie are acest risc?
Radu Crăciun: Da, știam. În momentul în care investești, practic ceea ce facem, este să vedem în ce măsură riscurile pe care le percepem în cazul unei acțiuni a unei firme sunt reflectate ]n mod corect sau nu de prețul acțiunii firmei respective. Ar fi naiv ca cineva să-și imagineze că o companie listată are risc zero. Nu există așa ceva, doar titlurile de stat au eventual risc zero. Orice companie face față unor anumite riscuri, inclusiv riscurilor investigațiilor penale. Haideți să ne gândim la Google, la Facebook. Inclusiv în România au fost sau sunt subiectul unor investigații penale. Deci acest lucru nu este ceva extraordinar, atâta vreme cât, repet, prețul pe care tu îl plătești reflectă aceste riscuri.
Din punctul acesta de vedere noi am considerat că prețul, și nu doar noi pentru că au fost foarte mulți investitori care au subscris la această ofertă publică, am considerat că prețul în final reflectă acest lucru. Probabil, pot să-mi imaginez, și aici speculez, că dacă nu ar fi fost această situație, Digi ar fi putut să se vândă la un preț mai bun decât cel la care s-a vândut. Este logic să fie așa.
S-a vorbit despre gradul de îndatorare al Digi, că este unul ridicat și de aici, să zic, toată ‘istoria’ legată de investiția proastă care s-a făcut și așa mai departe.
Trebuie să spun următorul lucru: Sectoarele telecom peste tot în Europa funcționează cu un grad ridicat de îndatorare. Din punctul ăsta de vedere, Digi nici măcar nu este în topul îndatorării, deci dacă ne uităm la firmele de telecom din Europa vom vedea că gradul de îndatorare al Digi este undeva pe la mijloc.
Care este motivul pentru care firmele de telecom funcționează pe un grad ridicat de îndatorare? Pentru că ele sunt generatoare perfecte de cash. Având un flux predictibil de cash, ele își pot permite să aibă plăți predictibile de dobânzi. Prin îndatorare nu faci decât să optimizezi folosirea capitalului. Deci faptul că profiturile se repartizează pe un capital mai mic, în timp ce continui să-ți plătești dobânzile la creditele pe care le-ai făcut.
Cash-flow-urile sunt predictibile și acesta este motivul pentru care investițiile într-o acțiune de tip Digi, sau a unei firme telecom în general, sunt investiții defensive. Să vă pun o întrebare retorică: în situația de criză câți români știți că și-au anulat abonamentele la cablu TV? Nimeni. Mai mult decât atât. Cercetările arată că în perioadele de criză lumea iese mai puțin în oraș și stă mai mult în fața televizorului acasă, ca să facă economie de bani.
Deci asta face să fie o industrie defensivă, chiar și în perioade de criză. Ai un cash flow constant care îți vine din abonamente și singura ta treabă este numai să investești în tehnologie ca să fii sigur că ești la zi.
Al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun apropos de scăderea prețului: dacă vă veți uita la indicele telecom din Europa care include câteva sute de companii, veți constata că în ultimii ani a scăzut constant. De ce? Din două motive: unu – pentru că dobânzile au început să crească în Europa și atunci și finanțarea începe să devină mai scumpă și doi – pentru că este o industrie defensivă și când vezi că economia este în creștere nu vrei să fii în companii defensive, ci în companii în creștere, și atunci o parte dintre investitori s-au îndreptat spre alt fel de acțiuni.
Ce vreau să spun, ca să concluzionez, este că, din punctul nostru de vedere, Digi nu se evidențiază în vreun fel față de alte companii similare din Europa printr-o subperformanță.
HotNews.ro: BCR Pensii ce expunere are pe acțiunile Digi?
Radu Crăciun: Aproximativ 3% din portofoliul de acțiuni pe care-l avem.
HotNews.ro: Ați spus că expunerea Digi este de 0,4% din totalul activelor fondurilor de pilon II sunt investite la Digi. Care este acest total?
Radu Crăciun: Estimăm că la sfârșitul anului vom ajunge la 10 miliarde de euro, active pilon II.
HotNews.ro: Și la celelalte companii, Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, Romgaz, OMV Petrom, la care fondurile de pensii au o expunere mult mai mare, cum au evoluat acțiunile?Și poate aveți și o explicație.
Radu Crăciun: Din punctul meu de vedere, Bursa românească a subperformat anul acesta, iar lucrul ăsta, din păcate, se va reflecta și în performanța fondurilor de pensii, pentru că noi nu putem să funcționăm în independență, izolați de ceea ce se întâmplă pe piețele financiare. Până la urmă, noi investim în piețele financiare deci supra performanța sau subperformanța piețelor financiare se va răsfrânge și în performanța noastră.
Pentru că vorbeam și de Digi, vreau să vă spun că mai mult decât performanța guvernanței unei firme precum Digi, mă preocupă predictibilitatea mediului de afaceri din România. Pentru că dacă ne uităm la acele știri, acele evoluții care au avut un impact negativ asupra evoluției bursei românești, ele au ținut mai puțin de guvernanța individuală a companiilor listate și mai mult de predictibilitatea mediului de afaceri.
Putem discuta de câteva exemple. Haideți să ne uităm la bănci. Banca Transilvania și BRD, care sunt listate. BT este de fapt cea mai mare investiție a fondurilor de pensii din România. În momentul în care se discută despre – în 2017 se discuta pe aplicarea unei taxe pe active, după modelul maghiar, mai recent se vorbes despre plafonarea dobânzilor la credite – astfel de știri astfel de inițiative au impact.
De asemenea, haideți să ne gândim la Romgaz, Petrom, Transgaz – iarăși, performanța lor a fost influențată de ideea plafonării prețului la gaze.
De asemenea, chiar dacă pe termen scurt impactul la prima vedere a fost pozitiv, această drenare, consider eu excesivă, a lichidităților din firmele de stat prin plata de dividende, pe termen lung cred că va avea un impact negativ, pentru că firmele vor avea mai puțini bani pentru dezvoltare și investiții. În ultimă instanță, ceea ce vreau să spun este că, în momentul de față, principalul risc pentru firmele listate nu cred că este legat, în cea mai mare măsură, de modul în care sunt conduse la nivel microeconomic, ci de contextul în care ele operează și suprizele intempestive pe care le pot avea din schimbarea cadrului legal
HotNews.ro: Revenind la domnul Vâlcov, ați avut la un moment dat o întânire, când s-a propus suspendarea contribuțiilor la pilonul II. Este adevărat?
Radu Crăciun: Nu am avut decât o singură întâlnire cu domnul Valcov, cred că în primăvară, și de atunci nu am mai avut nicio întâlnire cu domnia sa.
HotNews.ro: Cum ați perceput acea întâlnire? Cum a fost?
Radu Crăciun: Aș vrea să pun în context această întâlnire, pentru că noi, în ultimele 12 luni, cred că am avut aproximativ 15 întâlniri cu diverse persoane de decizie, cu lideri politici, din Opoziție, în ideea de a prezenta povestea de succes a Pilonului II și faptul că ar fi păcat să stricăm ceva care funcționează foarte bine. În acest context a avut loc și întânirea cu domnul Vâlcov.
HotNews.ro: Rămăsese să vă reîntâlniți, se vorbea ca pilonul II să devină opțional..
Radu Crăciun: Cu noi nu a mai existat planul unei întâlniri. A mai existat la un moment dat planul unei întâlniri cu Consiliul Investitorilor Străini, care nu s-a concretizat, dar nu știu să spun de ce.
HotNews.ro: Se mai pune acum problema ca pilonul II să devină opțional și contribuțiile să nu mai fie virate o perioadă?
Radu Crăciun: Nu pot să răspund la această întrebare. Noi sperăm că nu se mai pune problema. În ultima vreme observ că practic această dezbatere privind pilonul II a pierdut din intensitate. Eu sper să fie de bun augur acest lucru și sper ca în final cei care se îndoiau de utilitatea și succesul acestui proiect să se fi lămurit că nu au motive de îndoială, dar nu m-aș pripi în a spune că povestea este încheiată.
HotNews.ro: Și totuși ceva se va schimba cu pilonul II de pensii. În proiectul noii legi a pensiilor, Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a spus că administratorii fondurilor vor plăti 0,5% din comisionul de 2,5% pe care-l iau deja din contribuțiile lunare ale celor care participă la acest sistem. 0,5% se va lua din comisionul de 2,5%? Sunteți de acord cu asta? Sau 0,5% se va adăuga la comisionul de 2,5% și atunci oamenii vor avea mai puțini bani la pensie?
Radu Crăciun: Da, cred că formulările din lege sunt un pic nelcare și de altfel noi am și trimis o adresă spre Ministerul Muncii în care am făcut niște sugestii de formulare pentru ca informațiile respective să fie mai clare. Înțelegerea noastră este că practic este un comision pe care administratorii îl vor achita din veniturile pe care le au deja din comisioane. Nu pot să vorbesc în numele altora, dar în ceea ce privește BCR Pensii pot să spun că nu se pune în niciun fel problema creșterii comisioanelor. Comisioanele vor rămâne cel mult la acest nivel, ceea ce înseamnă că în ultimă instanță acest comision de 0,5% va fi plătit din acel 2,5% pe care noi îl încasăm la intrare.
HotNews.ro: Ați făcut un calcul al costurilor? Cât ar reprezenta 0,5% lunar din..
Radu Crăciun: Nu am făcut, mai ales că, înțelegerea noastră este că acest comision va deveni efectiv abia peste câtiva ani, în 2021, decoi mai este timp până atunci.
HotNews.ro: Ce estimări aveți pentru pilonul II și pilonul III de pensii (pensii private facultative) pentru finalul acestui an, în ceea ce privește numărul de participanți, valoarea activelor și mai ales câștigul net pe care l-ați aduce celor care contribuie la aceste sisteme?
Radu Crăciun: Noi estimăm că la sfârșitul acestui an pilonul II va ajunge undeva în jur de 10 miliarde de euro. În ceea ce privește pilonul III ne vom apropia de jumătate de miliard de euro, probabil 450 de milioane de euro. Ca număr de participanți probabil că pe pilonul III vom ajunge la 500.000 de participanți, iar la pilonul II probabil căvor fi undeva la 7,5 milioane de participanți.
În ceea ce privește performanța, așa cum spuneam mai devreme, din păcate evoluțiile bursei românești nu ne-au ajutat foarte tare anul acesta și din păcate, mediul de afaceri mai puțin predictibil nu ajută nici bursa, nici companiile și nici performanța noastră.
Ăsta este motivul pentru care, pentru noi, este foarte important să avem un cadru economic stabil, pentru că, nu vă ascund faptul că, din discuțiile pe care le-am avut cu diverși investitori, inclusiv incertitudinile legate de pilonul II, îi face pe mulți să fie mai precauți când vine vorba de investițiile la bursă, în condițiile în care, fondurile de pensii sunt investitori importanți la bursa românească și o eventuală înghețare a investițiilor noastre sau, și mai rău, o scadere a lor vor fi de natură să aibă un impact negativ asupra bursei.