VIDEO Iohannis, pesimist în privința unui vot al Austriei pentru aderarea României la Schengen: Mai este cale lungă
Președintele Klaus Iohannis spune că, deși Austria „și-a mai flexibilizat” poziția în privința unui vot favorabil intrării României în Schengen, „mai este cale lungă și mai este nevoie de multe negocieri și discuții”.
El a făcut aceste declarații miercuri, la Bruxelles, unde participă la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest și la reuniunea Consiliului European.
Întrebat cum poate evita România un nou eșec Schengen, Iohannis a spus că din decembrie 2022, de când Austria a blocat aderarea României în spațiul european de liberă circulație, „toată lumea negociază, pe toate palierele”.
- „În ultima vreme a apărut o oarecare flexibilizare a poziției Austriei, dar, vreau să fiu foarte sincer, mai este cale lungă și mai este nevoie de multe negocieri și discuții (…)
- Nu vreau să creadă cineva că suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România. Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a declarat Klaus Iohannis.
Chestionat dacă exclude totuși o reuniune extraordinară a Consiliului JAI în acest an pentru aderarea României la Schengen, Iohannis a răspuns: „Nu, nu exclud așa ceva, dacă se ajunge la un compromis acceptabil (…) Dacă se ajunge la un compromis acceptabil, atunci cu siguranţă există deschidere pentru a avea nu Consiliu extraordinar şi pentru a închide chestiunea. Deci nu în asta stăm, ci în fondul problemei”.
Iohannis a mai spus că nu există semnale din partea altor state că s-ar opune aderării României la Schengen:
- „Pe de altă parte, este cunoscut că noi suntem tratați, așa este procedura, la pachet cu Bulgaria și acest lucru complică negocierile, pentru că ele se vor purta în trei sau în patru. Deci, încă un punct complicat.
- Totuși, avem asigurări din partea tuturor, în afară de Austria”.
Care sunt condițiile Austriei pentru primirea României în Schengen
Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat luni că a prezentat Comisiei Europene „condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”, transmite APA.
„Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor aeriene.
„Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.
În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră, potrivit Agerpres.
De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.
În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o „problemă cu traficanţii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, numai în jur de 150 migranţi au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria ”şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”. ”Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”, a explicat el.
Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a evitat duminică să se pronunțe asupra unui calendar pentru aderarea României la Schengenul aerian, dar a declarat că „speră că românii vor avea o bucurie de sărbători”. Întrebat dacă este de acord cu condițiile impuse de Austria, Predoiu a spus că „sunt condiții care îmi sunt cunoscute și urmează să le discutăm”, iar „parte dintre ele ne folosesc și nouă, să întărim frontiera”.
Reacția Comisiei Europene la condițiile Austriei
După ce ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a prezentat condițiile pentru a fi de acord cu aderarea României și Bulgariei la Schengen, Comisia Europeană consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția bună.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a comentat luni, la Bruxelles, că a luat notă de anunţul lui Karner şi că este mulţumit că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună. Protecţia frontierelor externe ale UE este „esenţială” pentru Comisie. Cu toate acestea, el îşi menţine în mod fundamental evaluarea conform căreia România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile de aderare la Schengen, potrivit news.ro.
Comisia Europeană a susținut constant aderarea României și Bulgariei la Schengen. În discursul său despre starea Uniunii Europene, șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat căRomânia și Bulgaria sunt membri de facto ai Schengen, dovedind că îndeplinesc toate condițiile de aderare la spațiul european de liberă circulație. „Haideți să le aducem, în sfârșit, în Schengen, fără nicio altă întârziere”, a spus von der Leyen.
Amintim că aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda la Consiliul JAI din decembrie 2022. Bucureștiul a avut sprijinul a 26 de state membre UE, dar a fost blocată de Austria.
CITEȘTE ȘI:
INTERVIURILE HotNews.ro