Sari direct la conținut

VIDEO Iulian Fota, consilier prezidential: Descoperirile de gaze din Marea Neagra, plus celelalte posibilitati energetice pot face ca Romania sa poata exporta gaze naturale

HotNews.ro
Iulian Fota in studioul HotNews, Foto: Hotnews
Iulian Fota in studioul HotNews, Foto: Hotnews

Recentele descoperiri de gaze naturale in Marea Neagra, dar si potentiala exploatare a zacamintelor de gaze de sist ar putea ajuta Romania sa devina exportator de gaze naturale, a spus consilierul prezidential Iulian Fota intr-un interviu pentru HotNews.ro. Fota a mai spus ca, in actualele conditii de criza, proiectele energetice mai mici, precum AGRI, ar putea fi mai fiabile decit proiectele complexe, precum Nabucco. Iulian Fota a mai vorbit despre relatia cu Rusia si despre riscurile la adresa securitatii Romaniei.

Iulian Fota despre independenta energetica a Romaniei

Rep: O intrebare legata de discursul presedintelui Basescu. In fata Parlamentului a spus ca, citez, “sunt foarte multe interese ca Romania sa devina tot mai dependenta energetic ”. Aceasta declaratie a fost facuta in lumina noilor descoperiri de resurse energetice. Cine credeti ca are aceste interese ca Romania sa ramana totusi dependenta energetic?

Iulian Fota: Pot fi interese de companie, pot fi si alte interese, eu cred ca ce e important este ce a spus dupa aceasta declaratie domnul presedinte, si dansul a subliniat importanta descoperirilor din Marea Neagra, si asta e un lucru pe care poate multa lume nu il stie.

Este un tip nou de foraj, este un foraj de mare adancime. Este pentru prima data, cel putin in ultimii zeci de ani, daca nu in istoria noastra petroliera si a exploatarii gazelor, cand un astfel de foraj are loc. Este intreprins cu o tehnologie foarte noua si ceea ce s-a descoperit este foarte incurajator. Pentru ca de la estimari initiale mult mai mici s-a ajuns astazi sa speram intr-o cantitate mare de gaz acolo, s-a ajuns ca asta sa ne faca optimisti ca si-n alte perimetre din zona Marii Negre se poate gasi gaz si asta poate schimba fundamental situatia Romaniei.

Voiam sa spun fundamental dar, de fapt, nu cred ca vom avea o schimbare fundamentala, pentru ca oricum Romania in chestiuni legate de dependenta energetica nu statea foarte rau. Intre tarile Europei Centrale aproape ca aveam cea mai buna situatie. Dependenta noastra energetica este doar de vreo 20 si ceva % si, in general, cand e iarna foarte grea, cum a fost in ultimele saptamani si e nevoie de importuri suplimentare de gaze, poti avea o problema.

Dar aceste estimari, aceste descoperiri, adaugate la alte posibilitati energetice pe care le putem dezvolta in perioada urmatoare, energia hidro, energia nucleara prin continuarea constructiilor de la Cernavoda, gazul de sist bituminos, care este o alta miza energetica, a Europei si a Romaniei, in egala masura, pot face din tara noastra o tara care nu numai energetic sa stea pe picioarele ei, sa fie independenta, dar poate exporta, poate ajuta cu gaz si alte tari.

Rep: Este neindoios ca o asemenea perspectiva a unei Romanii complet independente energetic si, in plus, a unei Romanii care sa exporte energie in zone precum R. Moldova, Bulgaria sau Serbia, sa spunem, nu are darul de a multumi macar un actor statal, si anume Rusia. Au inceput deja sa apara in Romania contestari publice la adresa gazului de sist, care adaugata la rezervele gasite deja in Marea Neagra ar spori acest profil de exportator energetic.

Iulian Fota: Eu nu pot specula pe subiectul asta, si ceea ce s-a spus, ceea ce ati spus dvs pana acum sunt doar speculatii.

Relatia economica cu Rusia in ultimii ani a mers foarte bine, inclusiv in zona de aprovizionare cu gaz, nu este nimic de reprosat aici sau nimic de subliniat. Rusia a facut un efort nu numai in ceea ce priveste aprovizionarea cu gaz a Romaniei, ci si in ceea ce priveste aprovizionarea cu gaz si a altor state europene, ca in aceasta iarna sa nu exista probleme, neintelegeri, tensiuni. Deci pe zona asta, altceva decat am spus mai devreme nu pot scoate in evidenta sau sublinia.

Putem privi aceasta chestiune (interesele ca Romania sa ramina dependenta de importurile de energei – n.red.) prin prisma unor interese mai degraba competitionale, corporatiste, pentru ca intr-adevar, fiind o piata libera este deschisa competitiei si va dati seama ca orice schimbare in aceasta zona poate favoriza pe unii si defavoriza pe altii.

Evident ca o piata unde cineva vindea in mod privilegiat gaz, pentru ca era singurul furnizor, apar si alti furnizori, apar alte alternative de aprovizionare cu gaz, poate sa schimbe datele, dar in ceea ce tine de relatiile Romaniei cu Rusia, eu vreau sa fiu foarte clar si foarte categoric in privinta asta: nu exista nici o baza pe care sa putem specula ceva legat de relatiile noastre cu ei. Repet, am primit tot gazul de care am avut nevoie, au primit si alte tari gazul de care au avut nevoie, furnizarea a fost in parametrii de calitate si de pret.

In ce priveste protestele, exista o categorie intreaga de protestatari de profesie, care iau in general foarte in serios protectia mediului, si sunt de inteles. Nu este nimic rau ca atunci cand apare o tehnologie…pentru ca aici vreau sa fac o paranteza, este intr-adevar o dezbatere legata de modul in care exportul sau productia de gaz de sist bituminos afecteaza negativ mediul. Aceasta dezbatere am avut-o in Statele Unite, avem aceasta dezbatere in UE.

Este o dezbatere in curs, dar este acelasi tip de dezbatere cum avem si despre telefoanele mobile, daca ne afecteaza sau nu creierul, este acelasi tip de dezbatere pe alte produse sau servicii, ramane ca specialistii sa spuna, nu exista inca o concluzie. Important este sa nu exageram importanta chestiunii si s-o tratam de buna credinta pentru ca, uneori, ma tem intr-adevar, si am vazut si pe alte subiecte subiectivism.

Totusi trebuie sa intelegem ca o industrie ca aceea a gazului de sist bituminos inseamna nu numai aprovizionare cu gaz, inseamna si locuri de munca. Deci cand punem in miza o astfel de industrie si spunem n-o dezvoltam, o omoram din fasa, nu-i dam nicio sansa, trebuie sa fim foarte siguri si foarte exacti in ceea ce facem, legat de influenta impactului negativ pe mediu. Altfel pierdem bani, pierdem locuri de munca, fara ca de fapt sa ne fi temut de ceva real.

Rep: Protestele acestea extrem de vehemente au avut loc si in Bulgaria. Si acolo au avut succes. Bulgarii au oprit complet, cel putin pentru moment, actiunea de explorare si ulterior de exploatare a gazelor de sist. Credeti ca exista o sansa ca si in Romania aceste exploatari si explorari de gaze de sist sa se opreasca?

Iulian Fota: Deocamdata avem doar niste evaluari preliminare, avem niste intentii ale unor firme foarte serioase si vom vedea ce rezultate vor obtine aceste firme. Repet, vad Romania inscriindu-se in paradigma dezbaterii normale, firesti a acestei tehnologii si a impactului acestei tehnolgii asupra mediului, dar, pe de alta parte, fiecare tara isi ia deciziile de rigoare, deciziile necesare.

Avem subiectul energiei nucleare. Sunt tari europene care au spus „vom opri dezvoltarea centralelor nucleare” si sunt tari care au spus „noi nu permitem acest lucru, intrucat avem incredere in siguranta instalatiilor nucleare si intrucat consideram acceptabil riscul folosirii acestor instalatii, nevand alte alternative mergem in continuare pe producerea de energie prin centrale nucleare”.

Fiecare tara isi ia deciziile sale in functie de interesele sale. Ce e important e ca dezbaterea sa fie onesta si obiectiva si profesionista, competenta, sa duca aceasta dezbatere oameni care chiar au argumente stiintifice si vor sa le foloseasca, iar pe de alta parte, punand avantajele si dezavantajele in balanta, autoritatile legitime sa ia o decizie, bineinteles, iarasi repet a nu stiu cata oara, prin consultarea opniei publice si a populatiei.

Nu trebuie sa ne incrancenam pe o tehnolgie noua, doar pentru ca asa ni se pare noua. Ne putem incrancena pe o tehnologie noua daca avem seriozitatea, convingerea, metodica stiintifica ca este nociva pentru mediu si pentru noi ca oameni si ca tara. Atunci intr-adevar putem fi radicali in atitudinea noastra. Eu nu cred ca suntem acolo inca si, pana la urma, analizele si rezultatele cercetarilor facute de alte state arata ca discutia e inca in desfasurare. Concluzia nu se poate baza nici pro, nici contra inca pe elemente bine fundamentate.

Iulian Fota despre proiectele energetice comune cu Azerbaidjan: Nabucco si AGRI

Rep: Am vorbit mai devreme despre asigurarea independentei energetice a Romaniei. Unul din dezideratele Romaniei este pe relatia cu Azerbaidjanul, tara extrem de importanta de care sunt legate doua proiecte majore energetice: Nabucco si Agri. Dvs ati fost saptamana trecuta in Azerbaidjan. O vizita extrem de importanta din punctul meu de vedere intalniri cu presedintele, intalniri cu ministrii cu un profil ridicat din Azerbaidjan. Care sunt concluziile acestei vizite? Cat de mult ne putem baza pe parteneriatul strategic pe care-l avem cu Azerbaidjanul?

Iulian Fota: Azerbaidjanul este o tara prietena, este o tara care este partener strategic pentru Romania si ne putem baza pe Azerbaidjan. Asa cum si ei stiu ca se pot baza pe noi. Discutiile au fost intr-adevar foarte bune, am fost onorat sa fiu primit de presedintele Azerbaidjanului, am avut discutii cu multi dintre omologii mei, atat la administratia prezidentiala, cat si in celelalte ministere. In general discutiile au acoperit zona mea de responsabilitate, dar au fost si chestiuni de natura politica, chestiuni care privesc desfasurarea si dezvoltarea relatiilor dintre cele doua tari in perioada urmatoare. Stim bine ca in fiecare an am avut sansa vizitelor la nivel inalt, fie vizita presedintelui Traian Basescu in Azerbaidjan, fie vizite ale presedintelui Aliev in Romania si acest ciclu de contacte la nivel foarte inalt va continua si in acest an.

Am fost foarte impresionat si e bine sa mergi in Azerbaidjan si e bine sa vizitam zona asta de est a continentului, pentru ca sunt lucruri extraordinare care se intampla acolo, nu numai locuri frumoase care ar putea fi vizitate de catre cetatenii romani, inclusiv pe timpul vacantelor, dar este foarte interesant de vazut efortul de modernizare ca tara pe care Azerbaidjanul il face efectiv. Avand sansa sa calatoresc acolo si anul trecut, vezi cum tara se transforma de la an la an, nu numai cum cresc blocurile din pamant sau autostrazile sau infrastructura, dar inclusiv efortul pe care ei il fac pentru a dezvolta diferitele ramuri industriale.

Si asta inseamna o sansa si pentru noi ca tara. Sunt firme romanesti care deja au intrat pe piata din Azerbaidjan, avem o experienta pe anumite zone care poate fi de folos si pe care partenerii din Azerbaidjan o cauta. Asa cum sunt firme din Azerbaidjan care eu cred ca ar fi binevenite si ar putea intra pe piata romaneasca, in final toate acestea ducand la cresterea relatiilor economice bilaterale si la dublarea sau triplarea volumului comertului.

Deci perspectivele relatiilor cu Azerbaidjanul pe toate planurile: politic, economic, strategic sunt foarte bune. Cred eu ca trebuie sa descoperim mai mult din punct de vedere cultural specificul acestei tari, al acestor oameni, sunt oameni foarte inimosi, foarte calzi, foarte saritori. Inclusiv am aflat un lucru pe care nu-l stiam, ca de fapt relatiile noastre sunt foarte vechi. Prima data, Stefan cel Mare stabileste o relatie de parteneriat si de alianta cu Azerbaidjanul, as putea sa spun, pe perioada domniei sale.

Deci, intr-un fel inainte de statele moderne am avut la nivel de de conducator si de popoare relatii stranse, relatii bazate pe interese comune, marginind de-o parte si de alta Marea Neagra, noi aici in vest si ei in zona de Caucaz.

Rep: Revin la proiectul Agri in care relatia bilaterala este extrem de importanta pentru ca sunt mai putin parteneri decat in Nabucco sa spunem, care depinde de mai multe necunoscute. Care e orizontul de asteptare?

Iulian Fota: Proiectul Agri merge bine, au fost discutii serioase in ultimele saptamani, s-au convenit mai multe lucruri, se discuta de studiul de fezabilitate, deci eu cred ca problematica energetica ramane si pe agenda, Azerbaidjanul este o tara cheie pentru toata lumea, si bineinteles este si pe agenda noastra, la nivel de ministere de resort, la nivel de oficiali responsabili cu problematica asta discutiile si negocierile sunt permanente. Chiar daca este de mai mica amploare, acum depinde cum privim, la nivel european Agri este un proiect mai mic comparativ cu Nabucco sau South Stream…

Rep: … dar pentru romani este la fel de important

Iulian Fota: ..si pentru tarile participante la proiect, si Georgia, si Ungaria si Azerbaidjanul, poate si dincolo de noi, proiectul asta este important si relevant. Poate ca intr-o perioada de criza economica, proiectele mai mici s-ar putea pana la urma sa fie mai fiabile…

Rep: Si mai bancabile…

Iulian Fota: .. exact, ca este vorba si de cat de usor pot fi ele alese pentru a fi finantate.

Iulian Fota despre relatia Romania – Rusia

Rep: Revenim putin la Rusia. In Rusia au avut loc alegeri, fostul presedinte Putin a fost ales pentru al treilea mandat. E unul dintre elementele definitorii pentru scena politica globala a ultimelor 12 luni, sa spunem. Care sunt marile oportunitati pe care le vedeti acum pentru Romania in dialogul bilateral cu Rusia?

Iulian Fota: Oportunitatile se construiesc si relatia noastra cu Rusia a mers foarte bine anul trecut. Din punct de vedere economic as putea sa spun ca a mers foarte bine, din punct de vedere politic as putea sa spun ca a mers bine. Si cand spun bine, sau poate chiar si aici putem spune foarte bine, am in vedere faptul ca anul trecut am avut o discutie la nivel de ministri de externe intre ministrul Baconski si ministrul Lavrov in marja unei Adunari generale a ONU, am avut Comisia economica mixta, daca nu ma insel, cred ca pentru prima data dupa patru ani de zile, care comisie mixta si-a desfasurat lucrarile cred ca la Moscova.

Anul asta de exemplu am avut mai acum doua saptamani, poate zece zile, acea discutie intre Primul ministru Ungureanu si ministru de externe Lavrov. Evident, sunt in continuare lucruri de facut si pe linie politica si suntem increzatori si optimisti ca noua administratie prezidentiala de la Moscova va continua dialogul politic, sunt chestiuni pe care le vedem in acelasi mod, sunt chestiuni pe care le vedem diferit, nu cred ca asta trebuie sa fie un impediment.

Noi am spus in mai multe randuri, presedintele a exprimat transant si clar ce asteptam, este vorba de o relatie pragmatica, dar si de o relatie echilibrata. Pentru ca, pana la urma, chiar daca sunt lucruri pe care le vedem diferit, putem avea relatii foarte bune nu numai din punct de vedere economic, ci si politic.

Si eu cred ca, pana la urma, relatiile economice foarte bune determina si relatii politice foarte bune. Rusia si Romania pot discuta impreuna, pot face lucruri impreuna, pot avea de castigat impreuna, si chiar daca vor mai ramane lucruri pe care vom continua sa le vedem diferit, asta nu trebuie sa fie un obstacol intre noi.

Rep: Credeti, de exemplu, ca pe tema scutului anti-racheta unde exista evident o diferenta mare de viziune intre cele doua tari, putem spera ca pana la summitul NATO din mai, de la Chicago, sa avem o pozitie comuna?

Iulian Fota: Cand spuneti pozitie comuna va referiti intre cine si cine?

Rep: Intre Romania si Rusia. Putem astepta o negociere?

Iulian Fota: Pozitia comuna importanta este intre NATO si Rusia. Intelegem preocuparile, poate chiar ingrijorarile Federatiei Ruse. Intelegem punctele lor de vedere si Statele Unite si noi, si Alianta si NATO au incercat in repetate randuri sa vina in intampinarea acestor puncte de vedere, acestor preocupari si sa raspunda.

Evident cand o tara spune ca e o chestiune legata de suveranitatea sa nationala, intotdeauna lucrurile trebuie tratate foarte serios. Pe de alta parte, cand vine vorba de pozitie comuna, in primul rand proiectul asta este discutat in momentul asta cu aliatii NATO, vor fi discutii la Chicago foarte importante, foarte relevante, si ulterior va exista sau nu, aici ramane de vazut, sunt niste incertitudini.

Intrebarea mare nu este nici ce va face Romania, ce va face NATO, sau ce vor face tarile europene in relatia cu Rusia. In primul rand toata lumea asteapta sa vada noile directii de politica externa, sa vada obiectivele administratiei prezidentiale. Modul in care administratia se va raporta la o agenda pe care deja o mosteneste de la presedintele Medvedev. Din punctul asta de vedere, pana la urma, intrebarile mari nu sunt legate de noi, ci sunt legate de partenerii nostri din Rusia.

Rusia este o tara importanta in Europa, este o tara importanta si pentru Uniunea Europeana si pentru NATO. Exista multa disponibilitate pentru constructia unui parteneriat cu Rusia, sunt interese comune cu ei, sunt amenintari comune, si deja cooperarea Rusiei cu NATO pe Afghanistan este foarte buna, importanta lor in lantul logistic este mare, sunt chestiuni legate de terorism, de crima organizata, unde iarasi cooperarea intre Occident si Rusia este foarte buna.

Deci eu cred ca sunt suficiente ingrediente pe masa ca perspectiva relatiei Romaniei cu Rusia, a NATO, a UE cu Rusia sa fie una buna. Dar, cum spuneam, semnele de intrebare in momentul asta nu sunt legate de Bucuresti sau de Bruxelles sau de Washington, sunt legate de Moscova.

Nu sunt dubii, sunt numai curiozitati firesti, asteptari pentru a vedea noua administratie, cum isi vede formulate politica externa si de securitate.

Iulian Fota despre amenintarile la adresa Romaniei

Rep: Sunteti consilier prezidential in cadrul Departamentului de Securitate Nationala. Care sunt in momentul acesta cele mai mari amenintari la adresa securitatii nationale pentru Romania?

Iulian Fota: Eu nu pot sa ies din limitele Strategiei Nationale de Aparare, documentul ce a fost prezentat si Parlamentului si opiniei publice la inceputul anului 2010. Nu exista amenintari mari pentru Romania in momentul acesta. Exista o serie intreaga de vulnerabilitati care trebuie gestionate si vulnerabilitatile de obicei sunt probleme interne. Si exista riscuri si amenintari. Dar acum as vrea sa fac o precizare. Conceptual un risc poate evolua intr-o amenintare. Nu orice risc mentionat in Strategia nationala de Aparare e obligatoriu sa se transforme intr-o amenintare, dar ca planificator, ca om care esti preocupat de aceste probleme si ai si responsabilitati, intotdeauna cand iei in discutie o astfel de chestiune, iei in discutie, teoretic, inclusiv transformarea sa in amenintare. Cum spuneam la un moment dat, noi ne pregatim pentru ce e mai rau, dar speram in ce poate fi mai bine.

Deci, din punctul asta de vedere, starea de securitate a Romaniei cred ca niciodata n-a fost mai buna. Prin apartenenta noastra la NATO, la UE, relatia aceasta speciala cu Statele Unite, Romania este in cea mai buna postura a sa de la formarea ca stat modern, de la 1859. Macar ca as aduce istoric, daca vreti, in discutie faptul ca zeci de ani noi am fost in Europa aliati cu unii impotriva celorlalti. Or, in momentul acesta suntem in Uniunea Europeana si in NATO aliati cu toate statele europene in acelasi timp. Deci lucrurile arata foarte bine.

Pe de alta parte, tot documentul, tot Strategia Nationala de Aparare sublinia incertitudinile si fluiditatea situatiei internationale, si aici eu acum vreo 2 ani de zile am creat o sintagma la care tin si pe care o tot promovez, aceea de „sfarsitul vacantei”. Cand te uiti la evolutia sistemului international este absolut clar ca incepand cu 2008 am intrat intr-o alta perioada.

Daca pana in 2008 majoritatea factorilor care caracterizau sistemul international erau factori pozitivi, si perioada aia ’90-2007 sau inceputul lui 2008, si perioada aia eu am numit-o ‘vacanta strategica a Romaniei”, este foarte clar ca vacanta s-a terminat, in sensul ca incepand cu 2008, ca a fost criza economica, ca au fost evolutiile din Georgia, ca ulterior in 2010-2011 apar fenomene noi sau unice in ultimii 40-50 de ani, cum este primavara araba, deci toate aceste transformari din Africa de Nord sunt cele mai importante transformari de la sfarsitului Primului Razboi Mondial incoace, cand harta Africii de Nord si a Orientului Mijlociu a fost regandita, refacuta.

Toate aceste evolutii unice, unele dintre ele cu caracter de noutate, ne fac sa intelegem ca suntem intr-o perioada mult mai agitata, impredictibilitatile si incertitudinile cresc, ca atare si vigilenta trebuie sa fie pe masura. De aceea e important, si as sublinia iarasi un mesaj pe care presedintele l-a dat astazi in parlament, este foarte bine sa suntem in Uniunea Europeana. Este foarte bine ca ne straduim sa fim buni europeni pentru ca in globalizare, Europa doar impreuna, strans unita va putea sa faca fata provocarilor si sa aiba speranta ca ceea ce dorim toti pentru cetatenii nostri, un nivel de viata mai bun si mai multa siguranta sau protectie proprie se va intampla.

Rep: Care sunt atuurile pe care le are Romania si cum se pozitioneaza in contextul acesta in continua schimbare, pe nisipurile miscatoare globale?

Iulian Fota: In primul rand, atuurile noastre sunt legate de apartenenta la NATO si la UE si de aceasta relatie speciala cu SUA. In al doilea rand am dezvoltat o serie intreaga de relatii speciale si de parteneriate strategice si cu alte tari. Ma refeream aici la Azerbaidjan, dar lista este mult mai lunga.

In al treilea rand, avem, cred eu, un lucru extrem de important: o experienta militara pe care am acumulat-o in conditii grele, nu de putine ori si in conditii tragice, pentru ca au fost militari care s-au sacrificat in indeplinirea misiunilor, dar tot acest efort, toata aceasta experienta este extrem de importanta, pentru ca de fapt am pregatit si fortificat armata romana, uneori acasa in conidtii reale de razboi, pentru ca au fost momente in care chiar daca la scara mica sau in numar mic, ofiterii sau militarii nostri si-au indeplinit misiunile prin Irak sau prin Afganistan in conditii grele.

Avem o diplomatie care este activa, care cred ca ar trebui sprijinita mai mult, pentru ca aici trebuie sa intelegem un lucru, nu se poate face diplomatie buna pe bani putini. Am fost asta-toamna la New York si am vazut cum arata Misiunea Romaniei la ONU. Este nezugravita de 30 sau de 40 de ani. Diplomatia nu costa mult. Dar acel putin pe care la scara bugetara ea il reclama trebuie sa-i fie furnizat. Pentru ca totusi diplomatia trebuie facuta in aceleasi conditii in care si ceilalti diplomati se intalnesc cu tine sau te trateaza pe tine.

Rep: Vorbim si de salarii aici, nu doar de zugraveala.

Iulian Fota: Vorbim si de salarii, dar vorbim in primul rand de conditiile materiale, de logistica, vorbim de personalul pe care il avem in anumite ambasade cheie.

Eu cred ca avem suficiente capabilitati si resurse ca in acesata perioada ca Romania sa traverseze bine aceasta perioada complicata, sa-si promoveze in continuare interesele nationale, sa-si apere ceea ce e al sau, sa spere in continuare si sa sporeasca cresterea nivelului de trai al cetatenilor. Sunt cateva chestiuni de natura birocratica, institutionala care mai trebuie facute.

De exemplu, nu avem un institut suficient de puternic de relatii internationale. Suntem, de fapt, singura tara europeana care nu are un institut puternic de studiere a relatiilor internationale. Si aici poate as genera o discutie pentru alta data.

Vedeti, noi am fost destul de mult preocupati, si e legitim si normal, de lucrurile care au tinut de trecutul nostru. Ca a fost vorba de comunism, ca a fost vorba de recunoasterea greselilor facute in timpul Holocaustului, ca a fost vorba de alte perioade din trecutul nostru mai mult sau mai putin indepartat.

Eu cred ca e timpul sa echilibram putintel balanta si sa dam si viitorului mai multa atentie pentru ca, pana la urma, marile surprize neplacute, „lebedele negre” care sunt astazi la moda, nu ma astept sa apara din trecut, ma astept mai degraba sa apara din viitor. Si deja lucrul asta nu stiu cat il vedeti, dar eu il simt deja.

Structurile statului, institutiile cu responsabilitati sunt mult mai mult preocupate sa scruteze viitorul, sa priveasca in viitor sa vada: sunt lucruri ingrijoratoare care pot veni dinspre viitor. N-o sa fie viata simpla. Cat de simpla ne-o facem, depinde de noi si depinde de performanta noastra colectiva impreuna cu aliatii, asta este un lucru fundamental. Nu suntem singuri, suntem impreuna in NATO si UE.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro