VIDEO Klaus Iohannis, presiune pentru Schengen: Ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, în plenul Parlamentului European, că Uniunea Europeană rămâne, prin excelenţă, un spaţiu al liberei circulaţii iar ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre, pentru că doar astfel vom avea reflectarea corectă şi concretă a contribuţiei pe care România o aduce la consolidarea securităţii întregii Uniuni.

„Uniunea Europeană rămâne, prin excelenţă, un spaţiu al liberei circulaţii. Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă şi concretă a contribuţiei pe care România o aduce la consolidarea securităţii întregii Uniuni”, a arătat Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a susținut, miercuri, un discurs în Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, în cadrul dezbaterii „This is Europe. Şeful statului a răspuns astfel unei invitaţii primite din partea preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Cele mai importante declarații ale președintelui Iohannis:

• Efectele pandemiei, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu ne-au testat atașamentul nostru sincer față de Uniune și valorile și principiile care ne țin împreună.
• Țara mea este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare ale UE.
• UE rămâne prin excelență un spațiu al liberei circușații. Ridicarea controalelor la frontierelor aeriene trebuie urmată cât mai rapid de ridicarea controalelor la frontierele terestre.
• Ultimii ani ne-au dovedit că acțiunile noastre comune sunt esențiale. Unitatea noastră a fost pusă la încercare și nu a dat niciun semn de slăbiciune.
• Privind spre viitor apare o intrebare esențială: ce putem face pe plan intern.
• Consider că succesul demersurilor depinde de o piață unică puternică.
• Trebuie să fim alături de Ucraina și de poporul său. Eu am această convingere: apărarea democrației nu poate face obiectul niciunei forme de oboseală sau uzură.
• Trecem acum către planificare comună pe termen lung. În timp ce colaborăm în complementarite cu NATO e momentul să facem eforturi pentru a atinge ambițiile noastre.
• Trebuie să fim conștienți că euroscepticismul e în creștere. Adepții săi pun în discuție probleme care sunt parțial reale, dar dau soluții greșite.
• Cum poate UE să continue să-lși extarnalizeze atractivitatea? Cum putem rămâne atractivi ca Uniune. Răspunsul este limpede: extinderea prin acceptarea membrilor noi.
• UE trebuie să-și asume un rol global de lider în păstrarea ordinii internaționale.
• Avem mijloacele de a ne atinge obiectivele și care e calea de urmat? UE are la dispoziție instrumentele de a-si atinge obiectivele.
• În ciuda a ce spun unii, suntem mai puternici acum decât acum 5 ani.
• Construcția noastră comună este un proces în desfășurare. Este răspunderea nostră comună să facem ce e mai bine pentru cetățenii noștri. Avem o răspundere specială față de tineri.
• Acum 5 ani am adoptat Declarația de la Sibiu, cele 10 angajamente asumate atunci rămân valabile în continuare. Rămân la baza acțiunii noastre europene.

Intervenții:

• Manfred Weber, PPE – România trebuie să intre cu drepturi depline în Schengen
• Fernando López Aguilar, S&D – Ne bucură că sub președinția spaniolă s-au ridicat frontierele aeriene și navale pentru România și Bulgaria. Vă mulțumim pentru solidaritatea în ce privește ucrainenii.
• Renew – Acest an va fi foarte puternic. Interesele românești sunt adânc ancorate în cel european.
• Nicolae Stefănuță – Verzi: Ca populismul să nu crească, democrația trebuie să meargă mână în mână cu traiul bun. Dle președinte, pentru că mandatul dvs vine la capat să ne întrebăm ce Românie lăsăm în urmă. Tinerii nu vor să trăiască cu extrema dreaptă la putere. Vă cer să nu permiteți un guvern fascist în România.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, cu prilejul deplasării la Strasbourg, preşedintele Iohannis are programate consultări cu preşedinta Metsola pe teme de actualitate de pe agenda UE şi cu privire la priorităţile pentru anul 2024.

Parlamentul European a precizat că această scurtă întâlnire între Iohannis şi Metsola va avea loc înainte de discursul preşedintelui român în plenul PE şi că ea va fi urmată de un press point cu ambii oficiali la ora 11.50 (ora României).

„Invitaţia transmisă preşedintelui Klaus Iohannis de a se adresa plenului Parlamentului European, într-un an crucial pentru viitorul Uniunii, inclusiv din perspectiva alegerilor europarlamentare şi a deciziilor majore care vor fi luate în următoarea perioadă, reflectă aprecierea legislativului european pentru rolul activ şi constructiv al preşedintelui României şi al ţării noastre de promotor al unui proiect european coeziv, solid, transparent şi aproape de cetăţean”, a precizat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă transmis vineri.

Şeful statului va prezenta, în plenul Parlamentului European, viziunea sa asupra soluţiilor la principalele provocări cu care se confruntă UE în prezent şi va pune accentul pe acţiunile comune care trebuie întreprinse pentru a apăra şi promova interesele cetăţenilor europeni, precum şi bunăstarea şi securitatea acestora, conform sursei citate.

În cadrul unor întâlniri separate în această săptămână cu jurnalişti români în Parlamentul European la Strasbourg, eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan a afirmat că discursul şefului statului este „o oportunitate pentru România de a prezenta viziunea cu privire la provocările cărora trebuie să le facem faţă, la mersul şi viitorul Uniunii Europene”, în timp ce europarlamentarul PSD Victor Negrescu a spus că intervenţia lui Klaus Iohannis este o ”ocazie pentru noi să întărim ce ne propunem la nivelul Uniunii Europene”.

Seria de dezbateri „This is Europe” (în traducere – ”Aceasta este Europa”) din cadrul Parlamentului European a fost demarată în 2022, la scurt timp după declanşarea războiului împotriva Ucrainei. În perioada 2022-2023, s-au desfăşurat 12 astfel de reuniuni cu lideri europeni, scopul fiind acela de a reafirma valorile europene şi unitatea, de a consolida dezbaterea democratică pe teme de actualitate şi de a genera o viziune consistentă privind viitorul proiectului european.

În octombrie 2018, preşedintele României a susţinut un discurs în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei.