VIDEO Marcel Ciolacu, după o întâlnire cu șefa Comisiei Europene: Analizăm să vedem când se renegociază PNNR. Nu se mărește nici TVA, nu se atinge nimeni nici de cota unică

Marcel Ciolacu s-a aflat vineri la Bruxelles, unde a fost primit de la ora 16:30, ora României, de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. După întâlnire, Marcel Ciolacu a ținut o conferință de presă cu jurnaliștii români prezenți la Bruxelles.

Principalele declarații: 

Marcel Ciolacu:

• Am discutat și despre recomandările esențiale, să facem o analiză a lor, să vedem când se va întâmpla renegocierea PNRR. Am discutat și reforma fiscală. Nu se mărește nici TVA, nu se atinge nimeni nici de cota unică.
• Nu există niciun risc pentru securitatea națională a României. Întrebați-l pe dl. Diaconescu și Administrația Prezidențială. Sunt convins că dl. Diaconescu vă va răspunde la întrebări. România e o țară NATO.

Despre declarațiile lui JD Vance:

• Este punctul său de vedere. O să încercăm să facem cât mai multe lămuriri pe canalele diplomatice.

Despre relația România-SUA:

• Este un proces de schimbare, nu numai cu România. Dar cred că se va intra într-o normalizare.

Membrii din CA-uri, care au și altă calitate, ce se întâmplă cu ei?

• Ieri am luat o decizie clară. Ca și cutumă, oamenii politici, și secretarii de stat sunt aici, nu pot aplica la CA-uri. Cu alte cuvinte nu pot participa la selecție. Legea nu poate interzice cuiva. El poate aplica, dar nu va mai putea fi și secretar de stat. Este o decizie politică. Domnul Burduja a preluat de la fostul ministru această problemă. Sunt anumite recomandări, este o sumă consistentă care se va opri pe o perioadă de șase luni până când se va opri acest lucru. Am dat deja OUG, astfel încât dl. Burduja să nu-și asume pe persoană fizică. Ne asumăm tot Guvernul o tâmpenie făcută de un al Guvern.

Ce taxe ar putea fi de anul viitor:

• Vă spun sincer că astăzi nu am avut nicio discuție tehnică cu doamna președinte, pentru că nici nu se impune. De exemplu la energie am prezentat contextul cu coridorul sudic, avem o interconectare slabă pe zona cu Republica Moldova. Am prezentat tabloul mare cu doamne președintă, ca să știe de ce facem anumite lucruri.

Ce spune Ciolacu despre impozitarea pensiilor speciale

Riscă România să piardă bani pentru reforma pensiilor speciale. Una dintre soluții ar fi creșterea vârstei de pesnionare pentru magistrați?

• Și impozitarea progresivă ar putea fi o soluție. Nu cred într-o nouă lege, țintă, doar pentru o categorie. Nu va fi declarată constituțională. Când faci o lege cu dedicație, niciodată nu va fi declarată constituțională. Trebuie să avem altă abordare, una corectă. Dacă ai pensie peste 30.000 de lei, dau un exemplu, normal că te plasezi într-un alt plafon de impozitare.

Despre situația de securitate a României.

• Am discutat deja acest lucru. Prima întâlnire de la Paris avea deja un format stabilit de când președinte era Klaus Iohannis. Îmi pare rău că anumiți specialiști de externe nu au explicat de ce a fost formatul așa.

Va cere România modificarea PNRR?

• Da. Suntem într-o dinamică economică. Anumite proiecte am crezut că devin mature într-un anumit timp. E o dinamică, e normal să se discute PNRR. Prin martie cred că vom discuta din nou.

După întâlnirea de la Munchen dl. ministru de Externe v-a comunicat care au fost discuțiile?

• Nu s-a pus nicio problemă de vreo insistență sau presiune asupra ministrului de Externe.

Marcel Ciolacu, despre criticile venite din SUA privind anularea alegerilor: „Cred că e o lipsă de informare”

Cum vedeți faptul că mai mulți apropiați ai lui Donald Trump critică anularea alegerilor din România?

• Cred că e o lipsă de informare. După cum știți, politica externă aparține președintelui României. Treaba mea e să organizez alegeri. Au fost organizate impecabil. Nu sunt membru CCR. Mai mult, am fost candidat. Când am fost pe locul trei am venit în fața dvs. și am spus că nu fac contestație și urez succes celor doi candidați care au intrat în turul 2. Atât a ținut de mine.

Elon Musk a criticat România, l-a promovat pe Călin Georgescu. De ce ați decis să-l luați drept exemplu în privința tăierilor de costuri de la Guvern?

• Nu. Când am spus comparația cu Elon Musk, a fost acum trei luni. Ieri am spus că au început restructurări. Pe Facebook… scuzați-mă. Nu citesc toate postările, în detaliu. Dar la acest lucru, sunt de acord cu Elon Musk. Trebuie o restructurare.

Este un moment critic pentru Europa, o reașezare. Dvs. ați discutat cu Ursula von der Leyen despre strategia UE în perioada următoare?

• Au existat discuții. Când vor fi și decizii, se vor comunica. Trebuie în primul rând să vorbesc cu domnul președinte interimar. Pot și direct, nu numai în CSAT. Am vorbit cu dl. Bolojan după întâlnirea pe care a avut-o cu domnul Macron. Dacă dorește să vă comunice ceva, o să vă comunice direct.

Aveți impresia că Comisia Europeană încearcă să facă statele să nu acceseze banii din PNRR?

• Nu, dimpotrivă. Doamna președintă dorește ca PNRR să fie un succes. Chiar am avut o discuție aplicată. Și chiar a venit în ajutorul meu și al colegilor mei și a zis că ne poate oferi asistență tehnică.

Despre o eventuală ședință CSAT: „Nu am informații că se va ține ședința”

Am putea avea o ședință CSAT săptămâna viitoare…

• Nu am informații că se ține ședința. Vă dați seama că mi-e greu să am informații despre ordinea de zi a ședinței. Și sunt totuși vicepreședintele CSAT.

Despre moțiunea de cenzură. Ce ar însemna căderea Guvernului?

• Guvernul nu va cădea, nu sunt voturi. E un intrument care se folosește asupra mea, pentru că o eventuală demisie a mea ar duce la schimbarea formei care a stat la baza coaliției și s-ar schimba și candidatura comună, Crin Antonescu. Presiunea o să mai scadă, o să rămână doar circul.

Dvs. personal ați avut discuții cu administrația Trump?

• Au existat discuții și vor exista în continuare.

–

„Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, dar și despre situația securității regionale și globale, în contextul negocierilor care au loc la ora actuală în căutarea unei soluții care să pună capăt războiului din Ucraina”, sunt principalele teme de pe ordinea de zi a discuțiilor, potrivit unui comunicat de presă al guvernului.

La Bruxelles, premierul Ciolacu a fost însoțit de vicepremierul și ministrul de finanțe Tánczos Barna, și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș.

Guvernul precizează că obiectivul premierului Marcel Ciolacu și al delegației guvernamentale este de a conveni împreună cu oficialii Comisiei renegocierea unor aspecte legate de țintele și jaloanele prevăzute în PNRR astfel încât România să poată absorbi integral fondurile care i-au fost alocate prin mecanismul european pentru redresare și reziliență.

„Suntem ferm motivați să ne mobilizăm pentru a recupera decalajele înregistrate, din păcate, până acum, în atragerea acestor finanțări. Există însă o serie de aspecte în cadrul PNRR care necesită adaptarea la realitățile actuale și o reprofilare a investițiilor cu o cofinanțare mai mică”, a declarat premierul Marcel Ciolacu înaintea vizitei de lucru la Bruxelles.

Ciolacu consideră „că anii 2025 și 2026 sunt decisivi ca România să poată beneficia integral de finanțările din PNRR, context în care va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea acestor fonduri”.

România riscă să piardă 10 miliarde de euro din PNRR

Reprezentanții Comisiei Europene care au discutat cu autoritățile române la București au criticat foarte dur Guvernul pentru restanțele la implementarea PNRR, au declarat, pentru StartupCafe.ro, surse politice, în urmă cu o săptămână.

Potrivit surselor StartupCafe.ro, România a îndeplinit abia 14% dintre jaloanele și țintele din PNRR și i-au mai rămas 449 de jaloane și ținte nerealizate, în condițiile în care Planul are termen 31 august 2026.

În total, România a primit 9,4 miliarde de euro de la Comisia Europeană, prin PNRR și mai are de atras aproape 20 de miliarde de euro. Dar din suma rămasă de încasat, cel puțin 10 miliarde de euro se află sub risc de a fi pierduți, din cauza nerealizării obiectivelor de investiții.

Unde sunt restanțele

Zilele aceasta, reprezentanții Comisiei Europene au criticat în principal faptul că Guvernul nu a implementat guvernanța corporativă, respectiv numirea directorilor unor companii de stat din Energie prin proceduri competitive transparente. Un alt jalon care a atras criticile CE se referă la faptul că nu a fost definitivată numirea noii conduceri a AMEPIP (Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice). Numai aceste jaloane înseamnă 700 de milioane de euro.

Un alt jalon important, de 660 milioane euro, este cel legat de pensiile speciale, dar cei de la Comisie au fost de acord să aștepte hotărârea Curții Constituționale a României pentru a lua o decizie în privința acestui jalon.

De asemenea, la cererea de plată numărul 4, pe care guvernul intenționează să o trimită la Bruxelles până la finalul lunii iunie 2025, sunt 18 jaloane nerealizate.