VIDEO O mina de cupru ingroapa satele budiste din Mes Ainak, in Afghanistan

Comori arheologice care stau marturie unui trecut istoric sau enormul potential economic al unui viitor nesigur: la Mes Ainak, guvernul afghan a transat dilema, alegand dolarii unei mine de cupru in locul unei asezari budiste din al IV-lea, destinata pieirii, scrie AFP.

Alegerea este evidenta intr-o tara devastata de peste 30 de ani de razboi, in cautare disperata de bani, In 2007, societatea chineza MCC obtine concesiunea pentru 30 de ani a acestui zacamant de 11,5 milioane de tone de minereu, situat la 50 de kilometri sud de Kabul, in provincia instabila Logar.

In schimb, societatea urma sa finanteze prospectiunile, pe un sit cunoscut pentru minunile sale arheologice. Cu aproape 17 secole in urma, o comunitate religoasa budista s-a instalat aici in apropierea minei, pentru a profita de cuprul sau.

MCC prevede sa cheltuiasca in total aproape 30 de milioane de dolari pentru aceste prospectiuni pana la jumatatea anului 2013, spune Philippe Marquis, director Dafa (Delegatia arheologica franceza din Afghanistan), care supervizeaza sapaturile. Aproximativ 50 de arheologi si 550 de muncitori se activeaza.

Si rezultatele sunt exceptionale.

Mes Ainak, cu o surafata de patru kilometri patrati, este plin de mici sate, progresiv smulse pamantului care le acoperea. Peste tot au fost descoperite locuinte, statui ale lui Buddha, temple si cazarmi.

„Este mai important decat Pompei. Mai mare”, se entuziasmeaza Roberta Marziani, un arheolog italian. „Peste o mie de statui au fost descoperite”, spune Philippe Marquis, care remarca insa ca aceasta cifra nu este „exceptionala la scara Afghanistanului”, al carui patrimoniu este deosebit de bogat, dar neglijat.

Santierul arheologic va fi inchis in 2013. Orasul secolului al IV-lea va fi reconstituit pe computer. Si majoritatea vestigiilor sale vor fi progresiv distruse de exploatarea miniera…

„Facem tot ce putem pentru a salva trecutul si pentru a profita de minele de cupru. Trebuie sa ne dezvoltam economica. Nu avem alta alegere„, se scuza Mossadeq Khalili, ministru adjunct al Culturii.

Din Mes Ainak, statul afghan ar urma sa obtina anual intre 320 si 350 milioane de dolari si peste un miliard in venituri indirecte, prin intermediul celor 2.000 pana la 3.000 de angajati si ai celor 20.000 pana la 25.000 de beneficiari indirecti, spune Dr Abdul Aziz Ariab, director de proiect la ministerul Minelor.

O mana providentiala pentru o tara insangerata, care mizeaza pe subsolul sau bogat in minerale – un studiu american a evaluat potentialul minier afghan la o mie de miliarde de dolari – pentru a-si facilita tranzitia economica si politica.

Dar, pentru a atrage investitiile, este nevoie de asigurarea securitatii.

Zeci de genisti sunt mobilizati in fiecare zi pentru a securiza cei aproximativ zece kilometri de drum care duce la Mes Ainak.

In ciuda unei vaze de 2.000 de politisti aflati in acest loc, rachetele au cazut frecvent asupra taberei chinezesti in aceasta vara, precipitand plecarea expatilor MCC. Din 300 de salariati chinezi, doar 10% au ramas in Afghanistat, dupa cum estima un observator.

Unii se tem deja de plecarea societatii MCC, scenariu respins de Jawad Omar, purtator de cuvant al ministerului Minelor, pentru care „70% dintre muncitorii chinezi au re venit Afghanistan”. Societatea nu a putut fi contactata de AFP.

Pe teren, santierul minier nu avanseaza. Mai multe instalatii de foraj se vad, imobile, in acelasi loc de luni de zile. Constructia unei cai ferate si a unei centrale electrice, doua elemente promise de MCC si esentiale pentru exploatare, par blocate.

„Asistam la un mare joc de poker mincinos in cadrul impartirii bogatiilor naturale mondiale. Aici, el consta in a lua o optiune asupra unei mine si sa pastrezi exploatarea pentru mai tarziu”, o data ce securitatea este asigurata”, spune un expert occidental.

In acest sens, „chinezii sunt dispusi sa negocieze cu toata lumea pentru a se asigura ca totul merge bine”, adauga acest expert, in opinia caruia talibanii, puternic interesati de resursele miniere, daca vor reveni la putere, au fost consultati si ei.

Razboi, insurectie, impartirea internationala a materiilor prime: intre atatea dispute, frumoasele statui din Mes Ainak devin o cantitate neglijabila, iar Philippe Marquis nu se lasa pacalit: „Suntem in mijlocul a ceva care ne depaseste complet”.