INTERVIU Poate garanta Guvernul că nu vor crește taxele în acest an? Ministrul Finanțelor: Garanțiile sunt oferite de Cel de sus / „S-au dus foarte mulți bani pe salarii și pe pensii pentru acea pace socială din 2024”

„Noi lucrăm pe un buget cumpătat, pe un scenariu rațional și pe o evoluție normală a cheltuielilor și veniturilor. Nimeni n-a putut să prevadă pandemia și nimeni n-a putut să prevadă războiul. Doamne ferește să se întâmple ceva! Sper să nu fie cazul”, a declarat ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, într-un interviu pentru HotNews, întrebat dacă există posibilitatea să crească taxele în 2025.

• DATORIILE STATULUI: Ministrul se angajează că anul acesta vor fi plătite datoriile statului la firme, pentru care a primit și o solicitare de la Comisia Europeană, dar precizează că „n-ar fi trebuit să venim în 2025, noi, cei care au intrat în decembrie în Guvern, ca să rezolvăm probleme din 2022”. 
• COLECTAREA LA BUGET: „România este în continuare cu un procent relativ mic din PIB în ceea ce privește veniturile fiscale, dar suntem pe un trend crescător și trendul este bun”.
• IMPOZITELE HIPERMARKETURILOR: Ministrul numește „fake news” informațiile vehiculate de Călin Georgescu și susținătorii săi, potrivit cărora  multinaționalele nu ar declara profit și nu plătesc impozite. „Cele mai mari cinci lanțuri comerciale au plătit impozit pe profit de aproape 1 miliard de lei”.
• TAXA PE STÂLP: „Cu siguranță n-o să aibă un impact atât de mare. În niciun caz nu e impactul unei creșteri de TVA, de exemplu”. Ministrul promite că în mandatul său nu vor mai fi luate decizii din scurt, precum aceasta.
• DESPRE FONDUL DE REZERVĂ: „Nu există”, spune ministrul, care completează apoi că în fond „avem banii pentru alegeri și pentru forță majoră”.

„Garanțiile sunt oferite de Cel de sus”, declară Tánczos Barna, întrebat dacă Guvernul poate garanta că nu vor crește taxele în 2025. 

Spune însă că poate fi garantată încadrarea într-un deficit de 7%, în condițiile actuale, cu un control riguros al bugetului și cu o evoluție normală a veniturilor și cheltuielilor. 

Întrebat dacă există un plan B în cazul în care pe parcursul anului apar șocuri exogene, cum au fost pandemia și războiul din Ucraina, Tánczos Barna afirmă că „vom vorbi despre planul B dacă o să avem nevoie de un plan B”.

„Cel mai important lucru este controlul cheltuielilor, controlul lunar, astfel încât să nu scăpăm din mână deficitul. Cele două lucruri trebuie să meargă în paralel și atunci nu ieșim din planul A”.

Potrivit ministrului, bugetul pe 2025 are cele mai mari investiții și cea mai mare sumă alocată pentru autostrăzi, pentru infrastructura rurală, pentru infrastructura educațională.

Comisia Europeană a cerut României să plătească la timp firmele

Ministrul a vorbit și despre cum își va plăti statul datoriile de miliarde de lei către firme, în condițiile în care, zilele trecute, Comisia Europeană a solicitat României să se asigure că autoritățile publice își achită datoriile. 

Comisia a emis un aviz motivat către România pentru că nu a aplicat în mod corect reglementările europene privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale.

Sunt menționate firmele din industria farmaceutică, însă sunt și alte domenii unde firmele își așteaptă banii de la stat. Sunt întârzieri la plățile către furnizorii din energie de peste un miliard de euro, pe schema de plafonare / compensare a prețurilor, și restanțe pe programele de finanțare ale IMM-ului.

„N-ar fi trebuit să venim în 2025, noi, cei care au intrat în decembrie în Guvern, ca să rezolvăm probleme din 2022”

Ministrul spune cu fermitate că aceste firme își vor recupera banii în acest an și spune că s-a ajuns în situația asta deoarece „s-au dus foarte mulți bani pe salarii și pe pensii pentru acea pace socială care s-a considerat în 2024 că trebuie creată”. 

„Într-adevăr, au întârziat. N-ar fi trebuit să venim în 2025, noi, cei care au intrat în decembrie în Guvern, ca să rezolvăm probleme din 2022. Comisia Europeană are dreptate, în anumite domenii au întârziat plățile către firmele care lucrează, inclusiv în PNRR. Dar, încă o dată, Guvernul, anul trecut, a crescut cu peste 20 de miliarde sumele alocate investițiilor. Din acest deficit foarte mare (de 8,6%), o parte s-a dus pe investiții”, a declarat Tánczos Barna. 

„S-au dus foarte mulți bani și pe salarii și pe pensii pentru acea pace socială care s-a considerat în 2024 că trebuie creată. Tocmai de aceea reducem pe partea de funcționare cheltuielile, ca să putem ține ritmul plăților pentru investiții”, a completat el. 

Datorii de aproape 4 miliarde de lei

Ministrul susține că au început să fie făcute plăți. „La Ministerul Dezvoltării, de exemplu, am făcut deja trei sau patru plăți consistente pentru a acoperi acea datorie de aproape 4 miliarde de lei către firmele românești care au lucrat la autoritățile locale în programele de dezvoltare. Pentru firmele din energie am pus bani suficienți ca să începem plățile. Prima plată de 1,4 miliarde lei, probabil o să fie făcută în februarie. Vor veni treptat aprobările din ANRE și în momentul în care vin facturile, cele două ministere, Ministerul Muncii și Ministerul Energiei, încep plățile, iar firmele își vor recupera aceste sume”. 

Colectarea la buget: „Putem să recuperăm diferențele față de celelalte state cu sistemul E-factura”

Legat de colectarea la buget, ministrul spune că aceasta este pe trend de creștere, mai ales cu sistemul E-factura. 

„România este în continuare cu un procent relativ mic din PIB în ceea ce privește veniturile fiscale, dar suntem pe un trend crescător și trendul este bun. Anul trecut a crescut, acum doi ani a crescut. În 2025 mă aștept să crească în continuare. Putem să ajungem să recuperăm diferențele față de celelalte state din Uniunea Europeană”.

„Sistemul e-factura trebuie să ofere suficiente informații pentru ca anti-frauda, de exemplu, să-și îmbunătățească, să-și eficientizeze activitatea și să meargă direct la acele companii care nu raportează în timpul zilei încasări”. 

„Sunt situații în care unii dintre angajații ANAF interpretează excesiv legea”

Întrebat despre cum rezolvă situațiile în care inspectorii interpretează legea în favoarea lor și dau amenzi, după care pierd în instanță în fața firmelor care dau în judecată statul, ministrul a admis că sunt situații în care angajații ANAF interpretează excesiv legea. 

„Sunt și situații când statul pierde procese, fără doar și poate. Dar anul trecut, de exemplu, ANAF a adus suplimentar la buget peste 70 de miliarde de lei. Sunt bani aduși, nepierduți în procese, virați de contribuitori, de cei care plătesc taxe și impozite. Deci, lucrurile nu pot fi generalizate”.

„Sunt situații când interpretează poate excesiv unii dintre angajații ANAF legea și în favoarea statului. Cred că este și normal să existe această tendință, că acesta este rolul lor, dacă este o ambiguitate, ei au tendința, și este și normal, să interpreteze legea în favoarea statului”. 

„Există creștere anul trecut și pe TVA, există creștere de pe impozitul pe venit de vreo 25%, de 15% la TVA, și această tendință de creștere trebuie să se păstreze, ca și anul acesta să putem realiza veniturile”. 

„Cele mai mari cinci lanțuri comerciale au plătit impozit pe profit de aproape 1 miliard de lei”

Ministrul finanțelor a vorbit și despre informațiile potrivit cărora multinaționalele nu ar declara profit și nu plătesc impozite, declarații făcute de Călin Georgescu, care și-a îndemnat susținătorii la un boicot al hipermarketurilor. 

Tánczos Barna numește aceste informații „fake-news”: „Cele mai mari cinci lanțuri comerciale au plătit anul trecut impozit pe profit cumulat de aproape 1 miliard de lei. Deci companiile acestea nu scapă de impozitare și este un fake-news, ceea ce s-a propagat săptămânile trecute în presă, că ei nu plătesc impozit”.

„Tot aceleași companii au plătit anul trecut peste 6 miliarde de lei impozit la statul român, cumulat, pentru că au peste 70.000 de angajați primele cinci lanțuri comerciale din România”, a completat el.

Tánczos Barna crede că problema cantității produselor românești la raft poate fi rezolvată chiar de consumatori.

„Da, este o problemă cantitatea și numărul produselor românești pe raft, dar, repet, depinde de noi foarte mult, depinde de consumator ce luăm de pe raft și dacă ne uităm pe etichetă, dacă este produs românesc sau nu. Raftul care se golește cel mai repede se umple de către comerciant. Și dacă raftul cu produse românești este gol tot timpul, înseamnă că trebuie să meargă comerciantul să aducă produse românești de la acei producători, pentru că este cerere”.

„Nu cred că taxa pe stâlp va genera creșteri de prețuri”

Ministrul finanțelor susține că nu vor fi creșteri de prețuri în urma aplicării taxei pe stâlp.

„Cu siguranță n-o să aibă un impact atât de mare. În niciun caz nu e impactul unei creșteri de TVA, de exemplu. Analizăm pe fiecare sector în parte și pregătim procedura de implementare, de aplicare a noului impozit construcții speciale”.

Potrivit ministrului, au început discuțiile cu mediul de afaceri pentru pregătirea hotărârii de guvern privind aplicarea taxei. Sunt discuții cu fiecare sector economic în parte, în condițiile în care această taxă se aplică în orice domeniu.

Tánczos Barna promite că nu vor mai fi luate decizii din scurt, cum a fost cea legată de taxa pe stâlp, cât timp este ministru și dacă nu vor fi situații de forță majoră. 

„Eu vă pot garanta că până sunt eu ministru, nu vom mai lua asemenea decizii, de azi pe mâine. Sper să nu fie nici situații de forță majoră, care să ne împingă în asemenea situații. Nu e o situație normală de proces decizional normal”. 

„Fondul de rezervă nu mai există”

Întrebat despre fondul de rezervă bugetară, ministrul a spus direct că acesta „nu mai există”. 

Ulterior a revenit și a spus că va fi un fond de rezervă limitat, cu bani doar pentru alegeri și pentru cazuri de forță majoră, „tocmai pentru a nu da naștere unor cheltuieli cum a fost anul trecut”.

„Nu ne putem încadra în 7% (n.red. deficit bugetar) dacă în fiecare zi inventăm un motiv pentru care trebuie să mai suplimentăm în stânga, în dreapta bugetul, pentru a mai face niște plăți”, a precizat ministrul.

Acesta a spus că „în fondul de rezervă avem banii pentru alegeri și, într-adevăr, avem o sumă pentru forță majoră, dar chiar o sumă mică”.

Întrebat despre sumele care se află în fondul de rezervă, Tánczos Barna a spus că sunt sute de milioane de lei, în timp ce anul trecut au fost „multe miliarde de lei”.

Cum va participa România la reconstrucția Ucrainei

Companiile românești trebuie să fie pregătite pentru a participa la reconstrucția Ucrainei, dacă se va ajunge la pace, mai spune ministrul, întrebat de recentele evenimente cu discuțiile despre negocieri pentru pace în Ucraina. 

„Cu siguranță ne uităm cu îngrijorare la evenimentele dintre SUA și Uniunea Europeană. În același timp este o oportunitate sau ar putea să fie oportunitate pacea din Ucraina. Dacă se începe reconstrucția Ucrainei, acolo trebuie să fim pregătiți să participăm prin companiile românești”.

„Concurența o să fie mare, dar și nevoia este mare”, a spus ministrul, care crede însă că România are avantajul proximității.