Sari direct la conținut

VIDEO Răspunsul lui Ilie Bolojan la întrebarea HotNews dacă populația ar trebui pregătită pentru război, ca în alte țări

Ilie Bolojan. Foto: Inquam Photos / Malina Norocea
Ilie Bolojan. Foto: Inquam Photos / Malina Norocea

Ilie Bolojan a spus, întrebat de HotNews în conferința de presă susținută marți, că nu vede „probabilitatea unui război în Europa”, însă a punctat că nici alți lideri nu au văzut posibil, în urmă cu trei ani, războiul din Ucraina, declanșat după invazia Rusiei. El a evitat să spună dacă populația ar trebui să fie pregătită pentru eventualitatea unui război, așa cum se întâmplă în țări precum Polonia, Franța, Suedia, Finlanda, Norvegia sau Luxemburg.

Reporterul HotNews prezent la conferința de presă de marți de la Cotroceni l-a întrebat pe Ilie Bolojan, în contextul în care unele țări își pregătesc cetățenii pentru război, dacă el vede improbabil un război în Europa, din moment ce România nu face asta. 

„Țările europene își pregătesc cetățenii informându-i vizavi de contribuția în creștere pentru apărare. E o chestie de responsabilitate pentru toți cei care ocupăm o funcție publică, există un cost pentru apărare. Eu cred că România trebuie să aibă o armată profesionistă, dotată, compatibilă cu armatele NATO”, a răspuns președintele interimar. 

Reporterul HotNews a insistat asupra întrebării și i-a oferit drept exemplu președintelui interimar Polonia, care a anunțat o serie de măsuri pentru sporirea securității, inclusiv pregătire militară la scară largă pentru civili, dar și transmiterea unui ghid cu informații care să îi ajute pe oameni să supraviețuiască în eventualitatea unor eventuale crize, inclusiv război: „De aceea întrebarea, dacă dumneavoastră credeți improbabil un război în Europa”. 

„În momentul de față, nu văd probabilitatea unui război în Europa, dar vă rog să vă gândiți că oameni care dețineau funcții de răspundere acum trei ani și jumătate nu vedeau nicio probabilitate pentru un război în Ucraina. Deci nu vreau să dau niște soluții absolute, pentru că există lucruri care depind de noi și lucruri care nu depind de noi”, a răspuns Bolojan. 

El a evitat un răspuns clar legat de pregătirea populației pentru eventualitatea unui război.

Bolojan a spus că din poziția de președinte a susținut proiecte precum cel prin care România poate doborî dronele care intră ilegal în spațiul aerian al României.

Cetățenii mai multor țări vor primi un „manual de supraviețuire” pentru a fi pregătiți în caz de criză, inclusiv conflict armat

Mai multe țări europene au anunțat în ultimele luni că își pregătesc populația pentru eventualitatea unui război. Autoritățile franceze au transmis vor începe să distribuie un „manual de supraviețuire”, pentru a-i ajuta pe cetățeni să se pregătească pentru „amenințări iminente” – inclusiv un conflict armat pe teritoriul francez, dar și catastrofe naturale sau alte evenimente.

Ghidul detaliază toate „bunele practici de adoptat în cazul unei amenințări iminente în Franța”, a declarat o sursă guvernamentală pentru Europe 1, în luna martie.

„Manualul de supraviețuire urmărește să încurajeze cetățenii să își dezvolte rezistența în fața diferitelor crize. Asta include dezastre naturale, incidente tehnologice și cibernetice, crize de sănătate precum Covid-19 și crize de securitate precum atacuri teroriste și conflicte armate”, a spus o purtătoare de cuvânt a prim-ministrului François Bayrou.

Dacă va fi aprobată de Bayrou, broșura de 20 de pagini va fi livrată gospodăriilor înainte de vară.

În Luxemburg, Înaltul Comisar pentru Protecție Națională (HCPN), Guy Bley, a transmis o listă cu articolele pe care fiecare familie ar trebui să le includă în trusa de supraviețuire în caz de război.

Lista include o serie de lucruri: de la apă, cuțit, foarfece, bani cash și chiar jocuri de societate.

De asemenea, Uniunea Europeană a recomandat populației să aibă provizii pregătite pentru minim 72 de ore în caz de criză. Comisia a declarat în noua sa strategie de pregătire pentru crize și amenințări că UE se pregătește pentru riscuri, precum dezastre naturale, atacuri cibernetice și crize geopolitice, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva țărilor membre.

INTERVIURILE HotNews.ro