VIDEO REPORTAJ. Cum își revine o comunitate după un dezastru. În Pechea, la șase luni de la inundații, „doar noi mai suntem pe străzile și ulițele satului”/ În Bulgaria, un cartier întreg a fost reconstruit

La șase luni după inundațiile devastatoare din județul Galați, unde peste 7.000 de gospodării din 28 de localități au fost afectate, localnicii încă resimt efectele dezastrului. HotNews.ro a vizitat Pechea, una dintre comunele în care ciclonul Boris a lovit cel mai puternic. Aici, 1.200 de gospodării au fost inundate, potrivit estimărilor autorităților. Chiar dacă ajutoarele și voluntarii au fost la început un sprijin esențial, reconstrucția este un proces de lungă durată, iar oamenii încă se luptă să-și refacă viețile, casele și speranțele. 

• Pechea nu este însă singura comunitate afectată de forța apelor. În Bulgaria, cartierul Asparuhovo din Varna a fost devastat de inundații în urmă cu un deceniu, iar reconstrucția a fost un proces dificil, încheiat cu un monument dedicat victimelor și voluntarilor. 
• În Irlanda, orașul Cork rămâne vulnerabil la viitoare inundații, în ciuda unui proiect de apărare care, din cauza birocrației, a fost amânat ani la rând. Fiecare dintre aceste tragedii scoate la iveală atât neajunsurile infrastructurale, cât și modul în care comunitățile și autoritățile răspund în fața unui dezastru natural. 
• Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei PULSE, ca parte a seriei „Ani după dezastru”, un proiect european de colaborare care explorează modul în care diferite orașe europene și-au revenit în urma dezastrelor de-a lungul timpului. Au colaborat Ștefania Gheorghe, Adelina Mărăcine și Adi Iacob (HotNews), Desislava Koleva (Mediapool.bg, Bulgaria), Connor O’Carroll (The Journal, Irlanda) și Ana Somavilla (El Confidencial, Spania).

Deși apele s-au retras, la fel și politicienii, televiziunile și sutele de voluntari, în Pechea urmele tragediei sunt adânc înrădăcinate în comunitate. Pereții caselor și școlilor sunt mucegăiți, iar în unele locuri încă se mai văd și urmele lăsate de mâl. 

La Primăria Pechea, unde am mers prima dată, e șantier. Câțiva muncitori lucrează, vineri dimineață, chiar la intrarea în primărie. Aici, după ce am făcut un ocol al clădirii, am fost întâmpinați de administratorul public, Ana Alina Ionescu Dumitrache. Primarul Mihăiță Măncilă era plecat, în comună, „cu treburi urgente”. 

„Situația este în continuare de luptă”, confirmă administratora. „Oamenii muncesc în continuare pentru a-și repara casele, așa cum au fost înainte de inundații. Probabil va mai dura această perioadă în care oamenii încearcă să intre în normalitate. Am primit foarte multe ajutoare și mulțumim tuturor celor care au pus umărul astfel încât să ușureze situația sinistraților”. 

Peste 1.000 de gospodării inundate în Pechea 

În Pechea, 1.200 de gospodării, dintre care 677 de case, au fost inundate în septembrie 2024. În ceea ce privește victimele, s-au înregistrat patru decese în județul Galați, dintre care unul în comuna Pechea, potrivit autorităților. Inundațiile au afectat și școlile. Puhoaiele de apă au pătruns inclusiv în grădinița și școala din comună, ceea ce a dus la suspendarea cursurilor. 

Până în noiembrie 2024, 100 de familii din Pechea ale căror locuințe au fost distruse total locuiau în continuare în module sau la rude, scrie Agerpres. În prezent, mai sunt 56 de astfel de locuințe în care stau oamenii afectați de inundații.

„Inițial, pentru că modulele nu au putut fi plasate în gospodării, fiind mâlul foarte mare, ele au fost plasate într-o zonă sigură, și s-a înființat astfel o tabără, astfel încât oamenii să se poată caza acolo. Altele au fost plasate direct în curțile oamenilor. Au stat acolo cei care n-au mai avut unde să doarmă, până când au reușit să-și ridice anexe gospodărești sau chiar să-și renoveze casele afectate”, explică reprezentanta primăriei Pechea. „Fiecare modul a fost predat prin proces-verbal. Au început încet-încet să le restituie”. 

De asemenea, spune Dumitrache, primăria a oferit și terenuri gratuite sinistraților, conform unei decizii luate de Comisia Locală de Situații de Urgență, cu anumite condiții. Beneficiarii trebuie să aibă domiciliul în comuna Pechea, iar prioritate au familiile cu copii, persoanele în vârstă fără aparținători și cei cu reale nevoi. Aceștia au obligația de a construi o locuință în termen de doi ani de la semnarea contractului.

Dar problemele din comună sunt încă departe de a se fi rezolvat, mai spune Alina Dumitrache. Oamenii au nevoie în continuare de căldură, materiale de construcție și sprijin. 

„Oamenii întreabă dacă s-a mai primit în comună, de pe la diverși sponsori, sau dacă știm să vină cu ciment, cu var, alte materiale etc. Au mai primit sobe, lemne… Încercăm să manageriem aceste donații pentru că nu este ușor să împarți un număr inferior de produse tuturor celor care sunt în nevoie”. 

Ce face primăria pentru a preveni alte dezastre 

Este a treia oară când în județul Galați au fost inundații majore. Celelalte, de proporții mai mici, au avut loc în 2013 și 2016, ne spune reprezentanta primăriei Pechea. Fiindcă zona este predispusă la astfel de fenomene, este nevoie de măsuri urgente. Ce a făcut primăria Pechea pentru a le preveni și ce mai e de făcut? 

„Administrația locală a făcut demersuri. În trecut, au fost discuții nenumărate în ceea ce privește necesitatea construirii digurilor, reconstruirii, reconsolidării și chiar construirii de la zero a unor diguri care să nu permită aceste calamități, pentru că nu este doar o chestiune care ține de o zonă restrânsă a comunei Pechea”, spune Dumitrache. 

„Am avut de-a face cu inundații încă din 2013. Este nevoie de un efort conjugat la nivel central și chiar național ca să prevenim dezastre viitoare. Trebuie să refacem digurile. Desigur, la nivelul comunității trebuie să ne asigurăm că se întâmplă decolmatarea, că cetățenii își asigură curățenia în rigole, în șanțuri, astfel încât să poată drena apa, în situația în care vine în cantitate foarte mare, dar nu se poate rezolva la nivel micro, de comună, această problemă”, continuă reprezentanta primăriei. 

Sinistrații au avut parte și de consiliere psihologică 

Nevoia de sprijin nu se va opri curând, iar pe lângă pierderile materiale, există și un impact emoțional major asupra sinistraților, subliniază Alina Dumitrache. În luna decembrie, sinistrații din Pechea au avut parte și de consiliere psihologică. 

„Dincolo de aspectele materiale ale dezastrului, intervin și aspectele de natură emoțională, care nu sunt deloc ușor de neglijat. În decembrie, localnicii care au avut nevoie să stea de vorbă cu cineva, au găsit aici și specialiști cărora le-au împărtășit din emoțiile și trăirile lor post inundații. Specialiștii au stat de vorbă inclusiv cu copiii”. 

Cum au fost afectați copiii de inundații 

Școlile au fost printre primele clădiri pe care autoritățile, alături de sutele de voluntari care au ajuns în comună imediat după inundații, le-au curățat de mâl și au încercat să le repare. 

Una dintre cele mai afectate a fost Școala Gimnazială Numărul 2, unde învață peste 120 de copii. „Aici totul era distrus. zilele trecute am scos parchetul. După atâtea luni, sub parchet încă era nămol umed”, povestește învățătoarea Daniela Neculache, care ne-a primit pe șantier. 

Școala se află în renovare totală. Când intri, te izbește un miros puternic de var și de nou. Mobilierul vechi, distrus de ape, a fost înghesuit într-o sală de clasă. 

„Toate clasele au fost inundate, a pătruns apa, s-au făcut foarte multe stricăciuni. Ne dorim să reparăm totul și să revină copiii aici în școală, într-o lună, poate două… ei sunt acum într-un alt corp, din Școala 1, pentru că aici totul era distrus”, ne explică învățătoarea. 

„Mă așteptam la o inundație, auzisem prognoza meteo, că erau prevăzute ploi abundente în anumite locuri, dar nu mă așteptam la așa ceva”, își amintește Daniela Neculache. 

„Un sunet sinistru”

„În noaptea aia, când am ieșit afară și se auzea cum curge apa, era ceva sinistru. Un sunet pe care nu îl pot asemăna cu ceva care să fie perceput ușor. Foarte repede a năvălit apa”, continuă femeia. S-a grăbit să-și salveze mama și câinii, iar păsările i-au pierit în ape, mai povestește învățătoarea. 

„Eram cu mama acasă. Când apa a ajuns pe terasa exterioară a casei, am ridicat-o la etaj și am sunat la pompieri. Le-am spus: «Năvălește apa din toate părțile, nu știu ce să fac!». Mi-au zis să mă adăpostesc, pentru că apa va crește mult mai mult. Și așa a fost…”

„Nu aveam nicio speranță”

De noaptea de 13 spre 14 septembrie, când au început ploile, își amintește cu groază și tanti Ileana. Are 84 de ani și locuiește singură. Dormea. Era în jur de ora 11 când, trezită din somn, i s-a părut „că se hâțână patul”. N-a apucat să iasă afară, că apa reușise deja să spargă pereții casei și să pătrundă dintr-o cameră în alta, inclusiv în dormitorul ei. 

„M-am pus în genunchi cu fața la răsărit și am zis o rugăciune. M-am suit pe pat, a început să vină apa, nu aveam nicio speranță”, a povestit femeia reporterilor HotNews. 

Trecuseră ore bune când toți vecinii, ieșiți în stradă, și-au dat seama că tanti Ileana nu e. Imediat, trei dintre ei, s-au dus să vadă ce-i cu ea. Îmbrăcată în cămașă de noapte, „cu capul gol, nici baticul din cap nu l-am avut”, au dus-o la o vecină, la loc sigur. „Dumnezeu i-a trimis, au fost trei îngeri”, povestește tanti Ileana, iar lacrimile îi curg șiroaie pe obraji.  

Dar tanti Ileana nu se teme de moarte. Credința o îmbărbătează. Ne arată, rând pe rând, în cele trei cămăruțe unde doarme acum, toate icoanele pe care a reușit să le recupereze din mâl. Are canapeaua și patul din dormitor ticsite de icoane aranjate meticulos. Unele au rămas intacte, spre bucuria femeii. Pe altele le-a primit cadou, după inundații, de la noră și vecini. Să-i protejeze casa. Ce a mai rămas din ea. 

Ileana a primit și o locuință modulară de la primărie, însă povestește că nu a stat acolo. Casa i-a fost reparată cu bani de la primărie și cu alte ajutoare. Spune că avea multe camere, toate distruse de apă. A stat o perioadă acasă la fiul ei, însă s-a întors acasă. 

Noutatea din casa ei este acum un aparat dezumidificator, care face „cam mult zgomot” și pe care îl mai oprește noaptea, povestește tanti Ileana. În curte, fiul i-a instalat și o cameră de luat vederi. E bucuroasă că am venit să o vizităm și ne conduce la poartă. 

Are o pensie de 1300 de lei

Inundațiile au făcut prăpăd și în vecini. Ne primește în curtea ei și Catinca Ionașcu, în vârstă de 70 de ani. Femeia e văduvă de 13 ani și locuiește tot singură. 

„Pe 14 septembrie a venit o apă mare, avalanșă. Eram în casă, dormeam. La 01:30 când m-am trezit, a venit apa, s-au înfundat toate podurile și a intrat și-a rupt toate gardurile”, povestește femeia. 

A prins toate inundațiile mari din ultimii ani, însă, spune ea, niciodată nu a fost ca acum. „Toată casa se dărâmă…”, spune Catinca, cu atâta supărare și amărăciune în glas că ți se zbârlește pielea. 

Deși ține toate geamurile și ușile deschise, în camere se simte încă un miros puternic de mucegai. „Dacă intrați în casă, e nenorocire… te îmbolnăvești”. Casa Catincăi e construită tip vagon, intri dintr-o cameră în alta până ajungi în capăt, în bucătărie. 

În noaptea de 14 septembrie, Catinca s-a cățărat pe geam ca să se salveze și a sunat speriată la toți cunoscuții: „Veniți că m-a inundat!”. 

„Am stat pe geam până a venit un nepot de-al meu, a intrat pe apă, m-a scos pe geam la 3:30 și m-a dus pe podul care este în față. De atunci sunt inundată, s-a dărâmat casa, care se lasă din ce în ce (n.r. mai mult). Am avut moloz de 3 – 4 metri în casă”. 

În containerul primit de la primărie și-a depozitat toate lucrurile pe care a putut să le mai salveze din casă. „E frig, acolo, cu un calorifer”. Pensia ei este de 1.300 de lei, bani din care nu și-ar permite să plătească curentul folosit pentru calorifer și lumină în locuința modulară, spune ea. 

„Am fost o doamnă și am ajuns…”

Catinca are doi copii, dintre care o fată stabilită în Spania. După inundații, au ajutat-o să-și renoveze un dormitor, baia și bucătăria, unde nu mai ajunge, spune ea, mirosul de mucegai. Intrăm, rând pe rând, în toate camerele. 

E foarte greu să pierzi tot, mărturisește Catinca, după o viață întreagă de muncă. „Cui nu i-ar fi ciudă? Cine n-ar plânge, cui nu i-ar părea rău?” Nu doar de obiecte, mobilă, tablouri, poze, ci și de amintiri. „Așa frumoase le aveam pe toate, haine, pături, cuverturi, toate la locul lor. „S-au dus, am salvat ce-am putut”, oftează Catinca. 

Lângă containerul de la primărie, stă o grămadă de lemne. „Sunt primite acum ajutor…”. Și vesta pe care o poartă acum e primită de la voluntari, spune Catinca, care au împărțit în județ haine, alimente, încălțăminte și produse de casă sau pentru igienă. 

„Mi-au dat, m-am îmbrăcat, m-am încălțat. Am fost o doamnă și am ajuns… Greu, greu”, se întristează femeia. 

„Doar noi mai suntem pe străzile și ulițele satului”

La cinci luni după inundații, directorul Crucea Roșie Galați, Gheorghiță Hogea, povestește pentru publicul HotNews.ro că principala nevoie pe care o au acum locuitorii din Pechea constă în sobe și lemne pentru foc. 

„Doar noi mai suntem pe străzile și ulițele satului”, spune Hogea în timp ce se află cu șapte voluntari la descărcat de lemne. În perioada în care școlile erau închise, iar studenții erau în vacanță, la Pechea erau zeci de voluntari în fiecare zi. Acum numărul lor a scăzut. „Voluntarii au obosit. Au și ei nevoile lor”, adaugă bărbatul.

Județul Galați a fost lovit de inundații de nouă ori în ultimii 25 de ani, dar niciodată cum s-a întâmplat în septembrie 2024, conform lui Gheorghiță Hogea.

„Oamenii și-au mai revenit, unii dintre ei. Unii și-au dărâmat casele, că dacă nu le dărâmau ei, se dărâmau singure. Unii și-au reconstruit. E o familie căreia i s-a inundat casa, după care a avut și incendiu și i-a ars-o de tot. Unii s-au împăcat cu situația în care se află, unii n-au suportat și au și decedat, ca urmare a ceea ce s-a întâmplat”, a povestit directorul de la Crucea Roșie.

„Nu avem cum să rezolvăm toate problemele, dar cu alinarea suferinței am făcut-o și încă o facem”, concluzionează el.

Ajutorul trebuie să fie uman, nu politic

După dezastrul din septembrie 2024, mii de voluntari au ajutat fără a căuta recunoaștere publică, acționând din solidaritate, afirmă și administratorul public, Alina Dumitrache. 

Despre politicienii care au ajuns în zonă, printre care și liderul AUR, George Simion, Alina Dumitrache a refuzat să comenteze. În schimb, e de părere că ajutorul trebuie să fie uman, nu politic. „Indiferent de apartenența politică, ajutorul în astfel de situații trebuie oferit cu respect și fără zgomot”, spune ea. 

„Dimensiunea dezastrului din septembrie 2024 a fost colosal, iar forfota și voluntarii au fost mii. Mii de oameni pe șoselele, pe străzile, pe ulițele comunei. Noi chiar nu ne-am uitat unii la alții să ne facem poze. În general, orice culoare politică avem, atunci când este vorba despre suferința omului, dacă vrem să ajutăm, trebuie s-o facem în liniște și cu respect. Orice altceva nu mai ține de umanitate”, a mai spus administratora. 

Simion a luat cele mai multe voturi la prezidențiale în Pechea

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut a arătat că ajutorul dat de Simion nu a trecut neobservat la urne. Candidatul AUR a luat 31.4% din voturi, urmat de Călin Georgescu, cu 29.94%, Marcel Ciolacu – 19.84%, Elena Lasconi – 7.74%, Nicolae Ciucă – 3.83%.

Decizia de a pleca sau de a rămâne

Unii oameni din zonele inundabile s-au gândit să plece, dar majoritatea nu vor să-și părăsească locuințele din cauza legăturilor emoționale, spun autoritățile locale.

Atât pentru tanti Ileana, cât și pentru Catinca Ionașcu, să fie la ele acasă este un aspect important. „Vreau să mor aici, în casa mea”, le spune Ileana reporterilor. Nici Catinca nu a vrut să ia în considerare plecarea. Este mulțumită că a reușit să își reconstruiască o cameră în care să doarmă, pe care o numește „casa” ei.

„Au existat și cazuri în care oamenii au luat în considerare să își părăsească locuințele. Deoarece în zonele inundabile nu se pot elibera autorizații de construcție, unii s-au gândit să renunțe la casele moștenite de la părinți, bunici sau străbunici și să se mute în alte regiuni. Totuși, majoritatea locuitorilor nu vor să plece, fiind legați de locul natal prin familie, amintiri și trecutul lor. Cei care îndeplinesc condițiile au solicitat terenuri în zone mai sigure, ferite de riscul viitoarelor inundații”, a explicat Alina Dumitrache. 

O cunoscută destinație de vacanță pentru români, lovită de furtuni în urmă cu mai bine de 10 ani

La 350 de kilometri de Pechea se află Varna, oraș din Bulgaria cunoscut pentru plajele sale, vizitate anual de români. Pe 19 iunie 2014, Varna a fost lovită de o ploaie torențială. Un district întreg, Asparuhovo, a fost afectat de inundații. Zeci de case au fost distruse, iar 13 persoane și-au pierdut viața. 

După mai bine de zece ani, cartierul este total schimbat. Casele au fost reparate, iar în mijlocul orașului a fost ridicat un monument. „Bunătatea este lumina după care vine lumea. Varna mulțumește miilor de voluntari care au participat la salvarea cartierului Asparuhovo după inundația din 19 iunie 2014”, este mesajul scris pe plăcuța acestuia.

„Când a venit apa, a fost înfricoșător”

În ziua dezastrului, ploaia a început devreme, iar în doar câteva ore, apa a inundat cartierul. Una dintre râpele care trebuia să dreneze apa se afla la doar două sute de metri de casa lui Costa. 

„Aici era o râpă. Erau plopi, dar erau mici. Când a venit apa, a fost înfricoșător. Era ca un val. M-am speriat”, spune Costa.

Monika, care avea doar 10 ani atunci, își petrecea fiecare vară din copilărie la bunica ei în Asparuhovo. Nu a făcut excepție nici 2014.

„Când a venit valul, oamenii au început să strige și am înțeles ce se întâmpla. Puteam vedea apa pe fereastră. Trebuia să ieșim imediat. Nimeni nu se aștepta la așa ceva”, își amintește ea.

Monika și bunica ei au fugit spre un deal din apropiere, pentru a se adăposti în magazinul unor prieteni de familie. Înainte de deal, era o pantă abruptă: „Aceasta ducea direct spre râpă, iar apa ne-a târât în acea direcție. Nu aveam forță să ne opunem apei și să continuăm să urcăm. Ne-a ajutat un bărbat. Am reușit să ajungem la magazin. Acolo am încercat să ne sunăm familia”.

În zilele de după, străzile au fost acoperite de noroi, iar mașinile luate de apă stăteau răsturnate pe trotuare. Mulți oameni au fost forțați să își părăsească locuințele, iar unii dintre ei nu s-au mai întors niciodată.

Nimeni nu e vinovat

Procuratura spune că nu există vinovați. Cu toate acestea, localnicii nu sunt de acord și circulă diferite teorii despre cauzele dezastrului. Conform datelor oficiale, între 110 și 140 de litri de ploaie pe metru pătrat au căzut peste Asparuhovo timp de aproape trei zile – o cantitate de apă pe care solul nu a putut să o absoarbă.

Unii cred că localnicii sunt vinovați, pentru că au aruncat deșeuri în râpe și au construit ilegal case în apropierea acestora.

„Suntem oameni foarte iresponsabili. Toată lumea aruncă gunoi în râpă. Acolo era un pod, cu câteva țevi sub el. De ce s-au colmatat cele trei țevi mari de pe curbă? Când au venit excavatoarele, au început să scoată cauciucuri. Știi câte cauciucuri erau acolo? Nu e corect, cum să arunci cauciucuri în râpă? Dacă nu erau ele, apa s-ar fi dus mai departe de casele noastre”, spune Costa.

Reconstrucția cartierului a durat ani și a costat peste 10 milioane de leva. Astăzi, râpele sunt curățate periodic. „Jurnaliștii au venit să ajute la curățenie. Autoritățile, nu”, spune Monika despre ajutorul primit de localnici din partea statului.

Irlanda întârzie de mai bine de zece ani un proiect pentru prevenirea inundațiilor

În ultimii opt ani, peste 13 milioane de euro au fost cheltuiți pentru proiectarea și consultanța unui proiect de apărare împotriva inundațiilor din Cork, al doilea cel mai mare oraș din Irlanda. Orașul a fost afectat de două inundații majore în ultimii ani: una în 2009 și alta în 2014.

Inundația din noiembrie 2009 a fost descrisă drept una dintre cele mai grave catastrofe ale orașului, când râul Lee a ieșit din matcă. Peste 60.000 de locuitori au rămas fără apă potabilă, iar daunele au fost estimate la 130 de milioane de euro, potrivit Asociației Oamenilor de Afaceri din Cork.

În 2014, o furtună puternică a provocat o nouă inundație, afectând sute de afaceri. În total, pagubele provocate de cele două inundații au fost estimate la 140 de milioane de euro.

Ca soluție pentru a preveni indundațiile, autoritățile locale stabilesc planul final al Schemei de Protecție împotriva Inundațiilor Lower Lee (LLRFS). Proiectul, care datează din 2006, trebuia să înceapă în 2020, însă lucrările au fost prelungite pentru jumătatea anului 2027.

Biroul pentru Lucrări Publice (OPW) a negat existența unor întârzieri, susținând că „s-au făcut îmbunătățiri semnificative” față de planul inițial. Până acum, s-a cheltuit aproximativ 80% din bugetul total al proiectului, ceea ce înseamnă că suma totală alocată a ajuns la aproape 17 milioane de euro.

Întârzierile au dus și la creșterea costurilor. OPW estimează acum un buget de cel puțin 200 de milioane de euro pentru protecția împotriva inundațiilor, la care se adaugă 20 de milioane pentru restaurarea zidurilor istorice.

Între timp, orașul rămâne expus riscului la inundații.

O regiune întreagă din Spania este predispusă la dezastre naturale

Regiunea Murcia, și mai ales orașul Lorca, se află într-o zonă geografică predispusă la inundații din cauza poziționării sale în unitatea hidrologică a Bazinului Segura. Murcia este și o zonă cu risc seismic ridicat, pentru că se află la granița dintre plăcile Euroasiatică și Africană.

Pe 11 mai 2011, în Lorca a avut loc unul dintre cele mai distrugătoare cutremure din istoria recentă a Spaniei. Cutremurul a avut o magnitudine de 5,1 pe scara Richter și a fost precedat de un altul mai mic de 4,5 cu doar două ore mai devreme. Epicentrul său a fost situat aproape de orașul Lorca, iar adâncimea sa de aproximativ 1 kilometru a făcut ca efectele de suprafață să fie uriașe. 

Cutremurul a provocat prăbușirea unor clădiri vechi, locuințe, biserici și spitale. Chiar și Turnul Espolón al castelului din Lorca a fost deteriorat, iar multe clădiri moderne au fost afectate, ceea ce a scos la iveală probleme cu reglementările seismice din zonă. Nouă persoane au murit și peste 300 au fost rănite, iar mii de oameni au fost evacuați din cauza riscului de alunecări de teren.

Pierderile economice directe au fost estimate la 462 milioane de euro.

„Noua Lorca”

Procesul de recuperare, cunoscut sub numele de „Noua Lorca”, a implicat o investiție de peste 1,2 miliarde de euro, care au ajutat la restaurarea și reconstrucția infrastructurii, locuințelor și serviciilor publice. 

„Am început încă din prima clipă munca de curățare, iar acest lucru a ajutat substanțial la recuperarea sentimentului de siguranță în rândul locuitorilor din oraș”, spune primarul din Lorca, Fulgencio Gil Jódar. El lucra ca șef al Biroului Primăriei când orașul său a fost zguduit de cutremur.

Gestionarea ajutoarelor de către Primărie și alte administrații s-a caracterizat printr-un răspuns rapid inițial, dar cu timpul au apărut probleme semnificative care au afectat locuitorii. 

În 2022, zeci de persoane nu primiseră încă banii la care aveau dreptul pentru a-și reconstrui locuințele sau pentru a plăti chiria, din cauza unor probleme birocratice.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.