VIDEO Trenul metropolitan promis de Nicușor Dan în campania electorală: cum arată acum proiectul și ce pași s-au făcut

Primăria Capitalei a organizat miercuri prima dezbatere publică pe proiectul trenului metropolitan, promis de Nicușor Dan în campania electorală, ce ar urma să circule pe centura feroviară a orașului. Deocamdată se lucrează la studiul de prefezabilitate care va stabili în linii mari pe unde va circula acesta, unde va opri, ce investiții trebuie făcute și sursele de finanțare, fiind împuternicită Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov să se ocupe de proiect. A fost făcută și o fazare, prima etapă, care presupune introducerea trenului pe rețeaua existentă, ar urma să fie gata până în 2026. Costurile aferente, pentru faza I, sunt estimate la circa 600 de milioane de euro, din care 400 de milioane pentru achiziția unor trenuri noi. Banii ar urma să vină din fonduri europene.

”Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă un metrou, practic, care circulă la suprafaţă, cu toate avantajele pe care le are metroul, cu avantajul că avem deja infrastructura CFR existentă. Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti, poţi să îţi laşi maşina la un parc&ride, te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord, sau în Pipera, sau la Gara Obor, sau la Afi Cotroceni. Asta înseamnă, evident, o scurtare a timpilor pentru fiecare dintre noi şi înseamnă implicit o reducere a poluarii aerului. Pe scurt, ăsta este trenul metropolitan, un proiect extrem de ambiţios, dar care, cum am spus, încearcă să rezolve problema de structură şi nu chestiuni punctuale. O să îl invit pe domnul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov”, a declarat Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, la dezbaterea publică organizată de municipalitate.

Primarul spune că proiectul va rezolva o parte din problema traficului din București și va aduce o dezvoltare sănătoasă.

”Bucureştiul şi Ilfovul au nevoie de dezvoltare. Din păcate, dezvoltarea, aşa cum am avut-o până acum, a avut două probleme mari, cel puţin. Una a fost o dezvoltare necontrolată, în care a dictat privatul, cu interesele lui, bineînțeles, legitime de cele mai multe ori, dar necoordonate de o autoritate publică. Şi asta a făcut ca în dezvoltarea asta pe Bucureşti – Ilfov să avem o concentrare pe utilităţile existente şi o sufocare a utilităţilor existente. Şi vedem asta în traficul de zilele astea, din Bucureşti şi Ilfov. Şi, pe de altă parte, tot ce s-a încercat să se facă pe infrastructură au fost eforturi punctuale, care nu au fost coordonate: mai punem un pod aici, mai punem un pod aici. Nu s-a încercat să se rezolve niciodată problema de ansamblu. Tocmai de aceea, proiectul pe care îl prezentăm azi, trenul metropolitan, este un proiect care încearcă să rezolve, şi sunt sigur că va reuşi, o problemă de ansamblu. Şi o să vedeţi săptămânile următoare, când o să prezentăm proiectul rutier, care este complementar acestuia, si care, de asemenea, va rezolva o problemă de ansamblu pentru regiunea Bucureşti – Ilfov”, a explicat primarul Capitalei.

Ştefan Rădulescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, a declarat că pentru realizarea proiectului a fost mandatată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov.

”Astăzi asistăm la startul acestui proiect. Împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, toate primăriile din Ilfov, alături de Consiliul Judeţean Ilfov, am împuternicit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov să realizeze acest proiect, să realizeze documentaţii, studii de fezabilitate şi absolut toate documentele necesare pentru obţinerea unei finanţări europene. Suntem conştienţi că acest proiect se poate finanţa din fonduri europene, ne dorim o regiune Bucureşti – Ilfov la nivel european. (…) Aşa cum a spus şi domnul primar, pentru noi este o prioritate deblocarea traficului din regiunea Bucureşti – Ilfov. Trăim zi de zi această problemă: aglomeraţia, lipsa spaţiilor de parcare, lipsa spaţiilor unde ne putem lăsa bicicletele, ca să putem să venim în Bucureşti într-un mod facil, în siguranţă şi în condiţii europene”, a declarat Ștefan Rădulescu.

Ce s-a făcut până acum? ADITPBI lucrează la studiul de prefezabilitate, a declarat Ştefan Roşanu, persoana tehnică pe acest proiect din partea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov.

„Într-o primă etapă se poate valorifica sustenabil calea ferată de centură a Bucureștiului între Jilava – Măgurele – Domnești – Chiajna – Chitila – Băneasa – Pantelimon ce face parte din cele două coridoare ce vor fi reabilitate. Linia de cale ferată poate fi o bună alternativă pentru transportul urban în zonele periferice. Linia de cale ferată poate descongestiona traficul de călători de tranzit din București. Introducerea unor automotoare electrice cu frânare și accelerare rapide, cu orar cadențat și armonizat cu cel al altor mijloace de transport public va conduce la reducerea semnificativă a impactului asupra mediului din oraș. Calea ferată va facilita circulația locuitorilor noilor cartiere rezidențiale dezvoltate la periferia Capitalei”, a explicat acesta.

Acesta va avea 7 linii radiale, o linie de cale ferată pe relația București Vest – Răzoare – București Progresu, din care funcțională este, în prezent, linia dintre București Vest și Vasile Milea; o linie de cale ferată care asigură legătura cu Snagov din Ramificația Căciulați și Centura Feroviară a Municipiului București.

”Trenul metropolitan București – Ilfov va putea fi folosit începând cu anul 2024 de locuitorii din regiune, alături de autobuze, troleibuze, tramvaie şi metrou. Astfel, în viitor, distanța de la Snagov la Gara de Nord ar putea fi parcursă în circa 30 de minute, față de un interval de timp aproape dublu necesar unui autoturism în condițiile actuale de trafic. Trenul metropolitan este un proiect inițiat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI), care urmărește integrarea acestui mod de transport cu cel de suprafață și cel subteran”, a scris ADITPBI pe pagina de Facebook.

”În zona Bucureştiului avem şapte linii care vin către Bucureşti, plus o linie circulară – celebra centură feroviară a Bucureştiului – plus câteva linii locale, gen linia de la Snagov. Avem şi nişte linii industriale, care la un moment dat pot să facă scopul introducerii unor astfel de servicii, pentru a deservi noile cartiere care apar în zonele de periferie ale oraşului. Iarăşi important – avem o linie de cale ferată în interiorul oraşului, semi-abandonată, în sud-vestul Bucureştiului, unde de asemenea căutăm soluţii pentru revigorarea transportului printr-un sistem modern şi plăcut, dar şi cu respectarea proiectelor locale de înfrumuseţare a cartierelor”, a explicat Roșeanu.

”Vorbim de reparare, modernizare a liniilor existente, mai ales în faza I, dar un element foarte important, alături de achiziția de vehicule nepoluante, care să permită serviciile moderne pe care le vizăm, vorbim despre o modernizare a gărilor, în sensul includerii acestor spații în niște proiecte de revitalizare/reconversie urbană și construirea unor mici puncte de interes, în zona fiecărei halte/stații din interiorul Bucureștiului, din interiorul UAT-urilor din jud Ilfov. Vorbim de mici piețe ale gării, care vor fi umane, care vor avea pe de o parte transfer fără obstacole între sistemul de transport public local, sistemul de deplasare pietonală și zona de transport feroviar. Vorbim de mici zone unde oamenii să stea să se recreeze și dincolo de programul trenului. Să existe locuri unde să lase mașina, deci parcări park&ride și pentru biciclete, trotinete, cu integrare în sistemul de informare a Bucureștiului, astfel încât omul să aibă acces la informație. În zona de contact dintre calea ferată și mediul construit vorbim de amenajarea de noi sisteme de traversare a căii ferate- pasaje supraterane sau subterane, astfel încât calea ferată să nu mai constituie o barieră în interiorul orașului sau satului. În aceste gări vizăm să vină doar trenuri cu tracțiune electrică. Din fericire există tehnologiile Din fericire, există tehnologiile – deja încep să se maturizeze – şi pentru liniile care sunt mai dificil de electrificat clasic, fie pe acumulatori, fie pe hidrogen. Se explorează aceste tehnologii şi vom vedea care sunt soluţiile tehnice cele mai bune, astfel încât trenul să devină o plus valoare pentru comunitate”, a spus Roşeanu.

Costurile aferente fazei I sunt estimate la circa 600 de milioane de euro, din care 400 de milioane pentru achiziția unor trenuri noi. Mai exact, ar urma să se achiziționeze 72 de trenuri noi.

Proiectul a fost împărțit în 3 etape.

”În faza 1, vorbim de intervenții la calea ferată existentă. Acolo unde sunt proiecte mai complexe, vom face o analiză sub egida CFR. Faza a II-a o să vorbim de modernizare prin creșterea capacității, acolo unde este cazul dublarea unor linii, vom vorbi de mici extensii ale căii ferate și construcția de stații noi. Faza a treia este legată de extinderea rețelei existente pentru a crește gradul de acoperire, avem zone care nu sunt acoperite și o să facem anlizele de detaliu să vedem unde extindem”, a explicat Roșeanu.

În prima fază se va introduce trenul metropolitan pe rețeaua feroviară existentă prin:

reînnoirea/modernizarea liniilor existente
modernizarea stațiilor existente
construcția unor stații noi
construcția sistemelor și subsistemelor destinate asigurării tracțiunii ce asigură neutralitatea climatică
eliminarea unor limitări tehnice ale rețelei
achiziția de vehicule feroviare proiectate pentru trafic de scurt parcurs și în cadență ridicată

Prima fază se va realiza în perioada 2021 – 2026, sursa de finanțare dorită fiind fondurile europene nerambursabile din PNRR.

În faza 2 se dorește dezvoltarea serviciilor la nivelul întregii rețele existente prin:

modernizarea și dublarea unor linii cu stadiu mai avansat de degradare și provocări tehnice ridicate
modernizarea stațiilor existente
construcția unor stații noi
construcția sistemelor și subsistemelor destinate asigurării tracțiunii ce asigură neutralitatea climatică
eliminarea unor limitări tehnice ale rețelei
achiziția de vehicule feroviare proiectate pentru trafic de scurt parcurs și în cadență ridicată

Faza a 2 se va implementa între 2024 – 2030 și ar urma să fie finanțată prin fonduri europene nerambursabile POT 2021-2027 și POR 2021-2027;

Faza 3 vizează extinderea serviciilor pe noi linii construite (linii dedicate sau in trafic mixt) prin:

construirea de linii noi, special proiectate pentru serviciile de tren de tren urban/metropolitan
construirea de linii noi, proiectate pentru trafic mixt, pentru creșterea capacității rețelei existente
construcția unor stații noi
construcția sistemelor și subsistemelor destinate asigurării tracțiunii ce asigură neutralitatea climatică
achiziția de vehicule feroviare proiectate pentru trafic de scurt parcurs și în cadență ridicată

Orizontul de implementare este 2040-2050, iar investițiile ar urma să fie realizate prin fonduri europene nerambursabile post MFF 2021-2027 și alte surse de finanțare.

VIDEO Trenul metropolitan promis de Nicușor Dan în campania electorală: cum arată acum proiectul și ce pași s-au făcut

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”