VIDEOREPORTAJ Alegerile prezidenţiale la Crevedia, locul exploziei nimicitoare de acum doi ani

6 oameni morți, 58 de răniți și o stație GPL fără acte în regulă, așa a sunat știrea care a oferit comunei cu 9.000 de locuitori o notorietate pe care nimeni nu și-a dorit-o. Lucrurile s-au întors în matca lor, iar aici, în Dâmbovița, oamenii așteaptă alegerile. Sau nu le așteaptă. 

„Ei vorbesc în politica lor, în limbajul lor şi oamenii de rând nu înţeleg, mamă”, ne spune o femeie, în staţia de autobuz din centrul comunei Crevedia. Vorbele celor care îi cer votul în această duminică au ocolit-o în campania prezidenţială.

„Am ţinut cu ei până acum, am zis că ne-ajută şi ce-au făcut? Ne-au vândut ţara”, spune un alt domn, în faţa automatului de reciclat PET-uri. Vorbeşte despre ţară şi despre naţiune, iar decepţia e concretă: de mulţi ani, locuieşte într-o casă părăsită, fără electricitate şi apă curentă. E singur şi nu ştie cui să ceară ajutor.

„Nici nu ştim ce să credem şi ce să nu credem”

După tragedia devastatoare din 2023, când o explozie la stația GPL a ucis șase persoane și a rănit alte 58, voturile oamenilor din Crevedia au oscilat între dorinţa de schimbare şi dorinţa de stabilitate. Alegerile nu le-au adus, însă, nici mai multă claritate, nici mai multă încredere în oamenii politici. „Noi suntem oameni mai bătrâni, nici nu ştim ce să credem şi ce să nu credem”, spune o doamnă din localitate.

Astăzi, o comunitate profund confuză şi deziluzionată e pusă în faţa unui nou scrutin. Iar oamenii nu pot să scape de sentimentul că sunt abandonaţi chiar de cei care ar trebui să-i sprijine.

Cum au votat oamenii la ultimele alegeri

Pe 26 august 2023, la 30 de kilometri de Bucureşti, mai multe explozii la un depozit GPL din localitatea Crevedia au scos la iveală corupţia din interiorul statului român şi ineficienţa unor instituţii publice. Șase oameni au murit și 58 au fost răniți. Opt case au fost complet distruse. Alte 80, afectate. Reflectoarele au fost puse şi pe primarul comunei, Florin Petre, şi la responsabilitatea sa cu privire la funcţionarea ilegală a staţiei GPL. „Ce treabă avem noi?” sau „Nu am văzut nimic” au fost răspunsurile acestuia în faţa cetăţenilor.

Un primar care n-a ştiut despre funcţionarea ilegală a staţiei şi care nu a acţionat în interesul comunităţii nu poate rămâne în partid, a spus premierul Marcel Ciolacu care a propus excluderea din PSD a lui Petre Florin. Numai că oamenii din Crevedia au părut să-l creadă, mai degrabă, pe liderul comunităţiilor: la mai puţin de un an de la tragedie, în ciuda controversei legate de explozie, primarul a fost reales cu 58,59% din voturi. 

De fapt, candidase tot pe listele PSD. Coleg de partid cu primarul din Caracal, Ion Doldurea, tatăl unuia dintre patronii depozitului unde s-au produs exploziile.

În decembrie 2024, acelaşi primar Petre a fost reținut pentru trafic de persoane, fiind acuzat că a exploatat un bărbat cu handicap la ferma sa de animale. Procurorii DIICOT au efectuat percheziții la Primăria Crevedia și la locuința primarului, iar victima a fost preluată de DGASPC Dâmbovița.

În acelaşi timp, nemulţumirile oamenilor s-au amplificat şi în legătură cu tragedia de la depozitul GPL. „N-au făcut nimic! Nici măcar dosarul nu e trimis în judecată. Au promis că fac case, dar nici nu le pasă unde stai”, spune astăzi, în dialog cu reporterii HotNews.ro, unul dintre cei afectaţi de incendii. „N-au cum să şteargă cu buretele. Părinţii mei au murit la acea explozie”, spune bărbatul. El crede că pe cei responsabili de tragedie „i-a interesat mai mult să facă înţelegeri, ca să scape de arestul preventiv. După aceea, nu s-a mai interesat nimeni”.

Anti-sistem versus sistem în Crevedia

Astfel, câteva luni mai târziu, la alegerile prezidenţiale, Crevedia a înregistrat o prezență record la vot de aproape 74%, însă oamenii nu au mai votat pentru continuitate, ci au ales candidaţi despre care credeau că sunt în afara sistemului. 

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie, spre deosebire de cifrele la nivel de judeţ, care îl arătau pe primul loc pe premierul Marcel Ciolacu, în Crevedia, clasamentul a fost altul, condus de Călin Georgescu, cu 26%, şi Elena Lasconi, cu 24,5% din voturi. Liderul PSD a ocupat poziţia a treia, cu susţinerea a 20% din votanţi.

Iar în turul I al alegerilor din mai, rezultele au arătat altfel: George Simion, cu 46%, a fost urmat de Nicuşor Dan, cu 24%, şi de Crin Antonescu, acesta obţinând 13,5%. Un scor important l-a obţinut şi Victor Ponta, care a câştigat 11% din voturi. 

După ce au votat şi politicieni despre care considerau că fac parte din sistem, şi candidaţi pe care-i credeau anti-sistem, locuitorii din Crevedia au, astăzi, senzaţia că au rămas fără prea multe alegeri de făcut. Iar explicaţiile variază de la fatalistul „toţi o apă şi-un pământ” la conspiraţionistul „cărţile deja sunt făcute”. Campania electorală a constat mai degrabă în câteva panouri cu figurile candidaţilor și în promisiunile parcă deja cunoscute.

Cum vor vota

Cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale, oamenii din comună par mai degrabă derutați decât hotărâți. Pe străzile din Crevedia domnește o stare de neliniște, scepticism și resemnare. „Nu am încredere în nimeni. Cu toate că alegerile sunt duminică, vă mărturisesc că nu ştiu”, spune o doamnă, intervievată pe stradă, în localitate.

La doi ani de la o tragedie care nu a reuşit să scurtcircuiteze şi politica locală, Crevedia pare un microcosm al unei ţări în care speranţa dă semne de oboseală. Iar în peisajul politic fragmentat, cu candidaţi la alegerile prezidenţiale care par departe de realitate de zi cu zi a oamenilor, confuzia devine reacţia firească. Iar alegerile oamenilor par să fie, mai degrabă, între răul cel mai mic şi speranța timidă că se poate şi altfel.