VIDEOREPORTAJ "Am făcut un transplant nemțește, dar cu empatie românească". Povestea secției de transplant la standarde occidentale dintr-un spital de stat din România
„Habar nu am avut de această insulă de profesionalism, de acest centru foarte modern.” Manu (41 ani) este unul dintre cei aproape 1.500 de români care au primit o nouă șansă după ce au făcut transplant medular în secția de la Spitalul Fundeni condusă de medicul Alina Tănase. Am cunoscut-o în ziua în care împlinea o lună de la transplant și se pregătea pentru un nou început. Povestește despre „atmosfera de optimism fantastic” din secția de transplant, despre cum a învățat să negocieze cu boala și despre cea mai importanță lecție, pe care o dă acum mai departe: „să fii în gardă permanent”. Ca mulți alți pacienți aflați în situația ei, nu știa, până acum câteva luni, că într-un spital de stat din România există o secție de transplant medular la standarde occidentale.
Vezi un videoreportaj HotNews.ro realizat la Centrul de Transplant Medular de la Institutul Fundeni:
Info pe scurt:
- Aproape 1.500 de transplanturi au fost realizate în Secția de Transplant Medular de la Institutul Clinic Fundeni, începând din anul 2001. În prezent, media este de peste 200 de transplanturi pe an.
- Transplantul medular nu este o procedură chirurgicală, ci seamănă mai degrabă cu o transfuzie de sânge: constă în recoltarea de celule sănătoase pentru grefă fie de la pacient (auto-transplant), fie de la un donator compatibil cu pacientul (allo-transplant).
- Imunitatea după transplant este zero, astfel că pacienții rămân izolați în prima lună sau aproximativ o lună și jumătate. În secția de transplant medular sunt protocoale drastice de curățenie, iar fiecare obiect care ajunge la un pacient este dezinfectat, inclusiv o sticlă de apă sau un pachet cu hrană.
- Imunitatea după transplant se reface după un an, motiv pentru care tratamentul de recuperare durează, în medie, un an.
- Perioada de așteptare pentru transplant medular la Fundeni este de aproximativ 2-3 luni. „Boala nu așteaptă ani de zile”, spune medicul Alina Tănase, șefa Secției de transplant medular.
- Atât costul procedurii de transplant, cât și al tratamentului de recuperare, sunt suportate integral de statul român.
- În România se face transplant medular în centrele de la Fundeni, Timișoara, Târgu Mureș, Iași și la Spitalul Colțea din București (doar auto-transplant). Anul acesta ar putea fi acreditat și Spitalul Universitar din București, iar la Cluj este în construcție o clădire unde ar putea fi dezvoltat transplant medular.
Alina Tănase și „un noroc extraordinar”: training în Germania pentru toti angajații secției
Medicul Alina Tănase a venit la proaspătul înființat compartiment de transplant medular de la Fundeni în anul 2000, iar în 2001 a avut loc primul transplant. Până în anul 2004 se făcuseră aici 10 transplanturi. Astăzi, în centrul de la Fundeni au primit o nouă șansă aproape 1.500 de pacienți, adulți și copii.
Dr. Alina Tănase
Dr. Alina Tănase povestește că „un noroc extraordinar” al secției de transplant a fost legătura cu medicii de specialitate din Germania, prin filiala germană a Fundației Jose Carreras (tenorul a înființat o fundație internațională care luptă împotriva leucemiei, după ce el a învins această boală) : „Am avut un noroc extraordinar noi ca centru fiindcă această asociație internațională căuta un centru în Europa de Est unde să investească know-how, unde să o ia de la capăt și să aducă ei știință și colaborare. Au vizitat mai multe centre din Europa de Est și au ales Fundeni pentru a fi partenerul lor în ceea ce privește implementarea unui program de transplant medular. Asta se întâmpla în 2004, făcusem sub 10 transplanturi cu totul.”
Începând din anul 2004, nu doar medicii, ci întreg personalul secției a beneficiat de training în Germania, iar toate protocoalele utilizate de medicii germani au fost aplicate și în compartimentul de transplant medular de la Fundeni: „Dintr-odată, calitatea actului nostru medical a crescut foarte mult. Iar din 2004 am dublat în fiecare an numărul de transplanturi. Am crescut până prin 2011 dublând în fiecare an numărul de transplanturi, iar din 2011 am trecut de 100 de transplanturi pe an. Și a trebuit să lărgim secția. Avem acum o sectie de transplant medular pentru adulti si un compartiment de transplant medular pentru copii”.
Intrarea în secția de transplant medular de la Fundeni
Anul trecut, aici s-a depășit pentru prima dată numărul de 200 de transplanturi. „Este mult pentru un centru, chiar în străinătate 200 de transplanturi înseamnă un centru mare de transplant”, spune dr. Alina Tănase.
Pentru a fi eficient, transplantul medular trebuie efectuat într-un timp cât mai scurt posibil. Centrul de la Fundeni este conectat la Registrul Internațional de donatori, iar cea mai bună medie de găsire a unui donator este de 2-3 luni. „Nu poți aștepta un an de zile pe lista de așteptare pentru că boala nu așteaptă”, spune dr. Alina Tănase.
Atât procedura de transplant, cât și tratamentul de recuperare, sunt suportate integral de statul român. Nu există costuri suplimentare pentru pacient, subliniază șefa secției de transplant medular de la Fundeni.
În ciuda dramatismului cazurilor care ajung aici, atmosfera în secția de transplant de la Fundeni este una foarte caldă, iar medicul Alina Tănase nu uită, dincolo de protocoalele medicale complicate, nici de „regula” zâmbetului și a mâinii întinse: „Mie mi se pare extrem de important ca toți cei care lucrează aici să aibă o atitudine empatică, fiindcă nimeni nu vine pentru că vrea și toată lumea este extrem de speriată. Și contează enorm de mult să vezi un zâmbet sau o mână întinsă atunci când intri într-un loc care te sperie și un loc în care îți închipui că ți se va salva viața.”
Dr. Tănase subliniază că „Nimeni nu știe și nici noi nu știm care va fi rezultatul final de la început, fiindcă sunt o mulțime de variabile și tratăm cu același protocol aceeași boală, dar doi pacienți pot avea evoluții complet diferite.”
„Mie nu o să mi se întâmple”
Îmbrăcați cu halat, capelină, mască și botoși și după ce ne-am dezinfectat mâinile și camera de filmat, intrăm în salonul steril în care Manu stă izolată de o lună, pentru transplant. Foarte rar o cameră de filmat pătrunde într-un astfel de salon.
Echipa HotNews.ro în secția de transplant medular de la Fundeni
Manu a trecut cu bine peste transplant și mai are o zi până la externare. În cele 30 de zile petrecute în salonul steril de la Fundeni, a încercat, pe cât posibil în aceste condiții, să aibă o viața normală: cu excepția momentelor în care a avut stări de rău din cauza chimioterapiei, a citit, a lucrat la calculator, a ținut în permanență legătura cu prietenii, au ajutat-o glumele lor. A ținut chiar și un jurnal video pe care a început acum să îl facă public pe blogul ei, blogulluimanu.wordpress.com.
Manu în salonul steril de la Fundeni
A ajutat-o mult și „atmosfera de optimism fantastic” din secția de transplant, personalul de aici. „Pe mine m-au salvat medicii, niște medici extraordinari. Am făcut un transplant nemțește, dar cu empatie românească – tot timpul o vorbă bună, o încurajare, o glumă. Nici nu știu când a trecut o lună. La început mă simțeam ca la hotel, nu am avut stări de rău. Se fac 7 zile de chimioterapie. 7 zile pare mult, dar metodele sunt moderne. Contează foarte mult tehnologia, contează uriaș medicii, profesionalismul, ceea ce au construit doamna doctor Alina Tănase, doamna doctor Oana Crăciun, cu echipa, cu doamnele asistente, cu doamnele infirmiere. Și curățenia, totul impecabil. Pot să spun că habar nu am avut de această insulă de profesionalism, de acest centru foarte modern.”
Manu citind în salon
Manu a ajuns la transplant la fix doi ani după ce a fost diagnosticată cu Limfom Malign Hodgkin. Povestește că în acești doi ani a mai primit câteva vieți. Paradoxal, la transplant ajung cei care suferă de boli de sânge, dar totuși sănătoși, ne explică ea: „în momentul în care ajungi aici nu mai ai celule din acelea rele”. La transplant se ajunge în cazul bolilor de sânge în stadii avansate (cum ar fi limfom, leucemie, dar nu doar acestea), fie dacă acestea au fost diagnosticate târziu, fie dacă pacienții au avut recăderi, după ce au fost epuizate alte căi de atac (linii de tratament).
Manu și sora ei, Laura, după externare
Manu este acum „un fel de al treilea copil” al surorii ei mai mari, Laura, după ce aceasta a fost salvatoarea ei – a donat celulele-stem pentru transplant: „Eu și sora mea credeam că suntem diferite. Nu suntem. A fost o lecție incredibilă pentru că era extrem de important, dar destul de rar să am compatibilitate 100% genetic cu acest potențial donator. Noi, care ne credeam diferite, am fost identice genetic. A fost o lecție de viață.”
Manu în salonul de la Fundeni
Nu e singura lecție învățată în acești doi ani. Manu a ajuns târziu la medic chiar dacă slăbea, se simțea obosită, avea febră. Le spune acum tuturor să nu repete această greșeală și să fie în gardă permanent. De la convingerea că „Mie nu o să mi se întâmple. Mănânc cât de cât sănătos, alerg, nu fumez”, a învățat să accepte boala, căreia nu îi place să îi spună numele, să se împace cu viața de după, să negocieze cu ea.
„Eu le spuneam prietenilor sănătoși, care îmi urau ‘sănătate!’, le spuneam: ‘Tu să ai grijă, pentru că eu de acum înainte sunt monitorizată permanent!’ Boala nu iartă, nu alege pe nimeni. De ce m-a ales pe mine?” – Manu.
Povestea lui Manu poate fi citită și pe blogul blogulluimanu.wordpress.com.
Alin, la 6 luni de la transplant: „Așa cum am reușit noi, pot și alții să reușească”
Manu urmează să plece acasă din spital, dar evoluția ei după transplant va fi monitorizată permanent de medici timp de cel puțin un an. O așteaptă și câteva luni bune de restricții: va mai sta o perioadă izolată în casa și în curtea sa, deoarece imunitatea slăbită nu îi permite să riște. Nu are voie să facă efort fizic intens sau să stea în soare puternic și va trebui să urmeze un tratament medical și un regim alimentar strict.
Manu, acasă, la 10 zile după externare
Manu e optimistă și conștientă că, pentru ea, e o „victorie fantastică”: „Dacă mai are cineva prejudecata că din boala asta ‘te duci’, ei bine, nu, e greșit. Boala asta e vindecabilă și nu doar asta. Există atâta inovație. Dar, repet, cu condiția să te duci cât de cât din timp, să ai grijă, să nu renunți, chiar dacă e mai greu, să mergi mai departe. Au fost și pentru mine niște momente grele și credeam că nu o să le uit niciodată. Le-am uitat. Nu mă gândesc, cred că e una dintre lecțiile pe care le înveți – să fii foarte împăcat și să nu te gândești.”
Manu după externare
La fel de optimist și împăcat e și Alin, care are acum 6 luni de la transplant. A venit la controlul periodic de la Fundeni și e fericit că „totul decurge bine”.
Alin a simțit că „totul se dărâmă în jur” în primele 24 de ore după ce a aflat că are leucemie. Întâmplarea a făcut să își piardă o colegă, chiar cu o zi înainte, într-un accident de mașină. La scurt timp, a pierdut un prieten foarte bun, diagnosticat cu Limfom Hodgkin. A fost momentul în care „mi-am dat seama de o chestie: eu am o șansă. Și am profitat de șansa aia. Colega mea, prietenul meu nu au mai avut nicio șansă. Și s-au dus. „
Alin la 6 luni de la transplant
Mesajul său pentru cei care se află la începutul acestui drum este că „se poate”: „Pentru noi nu mai există înapoi, pentru noi există doar în față. Așa cum am reușit noi, pot și alții să reușească. Numai să nu se uite la șireturi. Să se uite strict în față. „
Constantin e alt pacient care a primit o nouă șansă din mâinile medicului Alina Tănase și ale colegilor ei. Constantin a împlinit 100 de zile de la transplantul medular făcut la Fundeni: „Mă simt extraordinar, doamna doctor mi-a dat o veste foarte bună, că analizele sunt ok.”
Constantin vede transplantul prin care a trecut ca pe o șansă care trebuie încercată: „avem o șansă, 50% dintre noi se salvează, și această șansă trebuie încercată”.
Constantin la 100 de zile după transplant
Și-a dorit inițial să se trateze în afara țării, chiar dacă mărturisește că nu avea „cine știe ce posibilități”. Apoi a aflat de „echipa minunată” de la centrul de transplant medular de la Fundeni. „Și mi-am lăsat viața în mâinile lor.”
Donatorul a fost „o fată din Spania”, despre care știe doar că „e foarte tânără, are 25 de ani”. A încercat să ia legătura cu ea printr-o rețea de socializare, dar nu a reușit. Nu renunță și vrea să îi scrie o scrisoare de mulțumire prin intermediul autorităților.
Celor care suferă de aceeași boală, Constantin le transmite „să nu se descurajeze, să ia viața în piept și să lupte cu boala asta, că se poate. Numai cei care nu se documentează despre boala asta cred că nu se mai poate face nimic. Eu îi mulțumesc soției mele care a fost alături de mine tot timpul.”
Despre Dr. Alina Tănase
Dr. Alina Daniela Tanase conduce Programul de Transplant Medular al Institutul Clinic Fundeni, în care s-a implicat încă din anul 2000. În 2001 a avut loc primul transplant. Din 2004, Secția de Transplant Medular din Fundeni a fost selectată de filiala germană a Fundației José Carreras pentru sprijin și cooperare, ceea ce a adus un sprijin important secției.
Dr. Alina Tănase
Dr. Alina Tănase a fondat, alături de nume recunoscute din hematologia românească și internațională, Societatea Română de Transplant Medular, organizaţie profesional-știinţifică a medicilor hematologi specializați în transplant și a specializărilor conexe. Personalități din lumea medicală sunt președinți de onoare ai SRTM, iar conducerea Consiliului Director este asigurată de conf. dr Alina Tănase, președinte, conf. dr. Teodora Smaranda Arghirescu, conf. dr. conf. dr. Anca Coliță, dr. Erzebet Benedeck Lazar.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro