Viorel Pașca: Au început să ne fie lăsați la poartă oameni care n-au pe nimeni. Dacă îi las în case ne ia DIICOT iar. Nu mai știu ce să fac
Viorel Pașca, acuzat de DIICOT în dosarul azilelor din Bihor, spune că telefonul sună de câteva ori pe zi și „au început să fie lăsați la poarta noastră oameni care n-au pe nimeni și nici unde să locuiască”.
„Nu mai știu ce să fac!”, scrie Pașca pe Facebook, care afirmă că decisese să nu mai primească pe nimeni după perchezițiile procurorilor din iunie în acest caz care a polarizat societatea din România.
„Cum a început frigul, a început să sune telefonul și avem 3-4 apeluri pe zi din diferite județe ale țării pentru a primi la Dumbrava persoane fără adăpost. Inițial am spus că nu primim pe nimeni, dar au început să fie lăsați la poarta noastră oameni care n-au pe nimeni și nici unde să locuiască. Ieri au fost aduse două persoane: una de 85 de ani din Suceava, alta ce locuiește pe străzi în Salonta. Le-am primit pentru că e frig afară și nu am vrut să le lăsăm în pericolul de a muri înghețați”, afirmă el în postare.
Pașca spune că a sunat la mai multe instituții și „nimeni nu-și asumă nimic. Nimeni nu-i vrea și nu-i revendică. Poliția dă din umeri spunând că nu au ce să facă iar domnul ministru nu răspunde la mesaje, deși i-am scris de mai multe ori. Nici Avocatul Poporului nu dă nici un semn, deși era foarte vocal în luna iunie.”
„Dacă îi las în casele noastre ne ia DIICOT iar, instituțiile tac și nu scot un cuvânt. Dacă le rog să-i preia, spun că nu-i treaba lor. Ce fac acum cu oamenii aceștia? Unde să-i duc? Pe cine să mai sun?”, a mai scris Viorel Pașca.
Ce a spus instanța în august
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au concluzionat în august că acuzaţiile de „sclavie” formulate de procurorii DIICOT în dosarul azilelor ilegale din Bihor, deţinute de Viorel Paşca, nu se susţin.
Judecătorii au stabilit, totodată, că sumele de bani prezentate drept „profit infracţional” abia ajungeau pentru hrana zilnică a beneficiarilor.
Motivarea a fost redactată de judecătorul de drepturi și libertăți care a judecat cererea DIICOT de punere sub control judiciar a lui Viorel Pașca și membrilor familiei sale. Procesul pe fondul cauzei, în care vor fi examinate argumentele procurorilor și apărării, încă nu a început.
Motivarea publicată de Curtea de Apel Bucureşti a demontat afirmaţiile procurorilor DIICOT din dosarul azilelor ilegale din Bihor, pornind de la o analiză detaliată a argumentelor financiare şi logistice. Deşi procurorii au vorbit despre un profit de peste 13,5 milioane de lei obţinut prin exploatarea celor 409 persoane vulnerabile, instanţa a realizat un calcul care a contrazis afirmaţiile anchetatorilor.
Care au fost acuzațiile DIICOT
Dosarul lui Viorel Paşca a polarizat puternic societatea, scoţând la suprafaţă două perspective aproape opuse asupra cazului. Pentru unii, decizia instanţei confirmă imaginea unui om care a ajutat ani la rând persoane vulnerabile şi care nu ar trebui judecat înainte de finalizarea anchetei. Pentru alţii, gravitatea acuzaţiilor formulate de procurori ridică întrebări serioase despre modul în care au fost tratate aceste persoane şi despre responsabilitatea de conformare legală a celor care le aveau în grijă.
Viorel Paşca, soţia sa, cei trei fii ai lor şi coordonatoarea activităţii azilelor ilegale din Bihor au fost scoşi de sub control judiciar, în urma unei decizii a judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti. Instanţa a respins astfel ca nefondată contestaţia procurorilor, care ceruseră arestarea preventivă a celor şase, dar a acceptat contestaţia membrilor familiei Paşca faţă de măsura controlului judiciar.
Dosarul instrumentat de DIICOT menționează existența unui grup infracţional organizat complex, acuzat de trafic de persoane şi exploatarea vulnerabilităţii la o scară alarmantă în judeţul Bihor. DIICOT susține că sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilităţi psihice grave şi oameni fără adăpost – au fost transformate în simple „surse de venit” sub paravanul unei activităţi caritabile.
Procurorii spun că grupul infracţional a fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Paşca, liderul reţelei, împreună cu soţia sa şi cei trei fii ai săi. Reţeaua funcţiona sub paravanul Asociaţiei „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată public ca o organizaţie umanitară, dar care în realitate nu deţinea licenţele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale.