VITAL: Premiul Academiei Franceze: România, pardon, Anca Vasiliu / Netflix: Ricky Gervais / Tudor Banuș expo la MȚR

VITAL. VIDEO. Anca Vasiliu este câștigătoarea Marelui Premiu pentru Filosofie pe anul 2022, din partea Academiei Franceze, pentru întreagă ei operă. Aici comentez cartea sa “Despre diafan”, Polirom / Pe Netflix ador Ricky Gervais, recomand “After Life” și “The Invention of Lying” / La MȚR trebuie văzut Tudor Banuș. Omul care sculptează în Fabulos. Citește VITAL – săptămânal. Idei amețitoare.

Anca Vasiliu Marele Premiu pentru Filosofie pe anul 2022, din partea Academiei Franceze, pentru întreagă ei operă. Aici comentăm “Despre diafan”

Informație surprinzătoare pentru România. Normală pentru Franța. Anca Vasiliu Marele Premiu pentru Filosofie pe anul 2022, din partea Academiei Franceze, pentru întreagă ei operă. WTF is Anca Vasiliu? Anca a învățat carte în România și s-a “ascuns” acolo unde era și Andrei Pleșu, la Institutul de Artă. Puțin cam aiurea să practici filosofia în România acelor vremuri, care avea doar o singură filosofie: comunismul în zbor. Anca Vasiliu filozofa altceva decât impunea Sistemul, bineînțeles, și la Institutul de Artă al Academiei, căci după Revoluție, scăpată din cușca comunistă iat-o la Paris. Își dă abilitările, doctoratul, face studii serioase. “Anca Vasiliu este cercetător principal şi coordonator de lucrări în cadrul unei echipe de cercetători şi profesori de filosofie antică – Centre Léon Robin de recherches sur la pensée antique, afiliat Facultăţii de Filosofie a Universităţii Sorbonne (Paris IV). Este doctor în filosofie abilitat pentru a conduce doctorate în acelaşi domeniu. De asemenea, Anca Vasiliu susţine cursuri de istoria filosofiei antice la Universitatea Paris I, Panthéon-Sorbonne.” (Agerpres) Într-o lume franceză, care l-a dat pe Diderot, Rousseau, Barthes, Bourdieu, Onfray, Foucault, iat-o aici pe Anca Vasiliu cu mintea ei iscusită, ducându-și singură crucea din 1990 încoace. Singurătăți, limba franceză știută la cel mai înalt nivel al speculației, munci, înfrigurări, chirii, griji pentru ziua de mâine. Anca Vasiliu însă nu se lasă și cu mintea ei câștigă Marele Premiu al Academiei Franceze.

Despre premiu:

Iat-o pe Anca Vasiliu vorbind la Radio Guerrilla:

Și acum 2 vorbe despre cartea care-mi place mie: “Despre diafan”.

Am descoperit-o absolut din întâmplare. Nu e vorba de diafanul ăla: copilul e angelic, are o piele diafană, vai, ce femeie tânără și, inocentă, o diafană! Adică, Anca Vasiliu nu intră în contagiune cu diafanul de fiecare zi, ci cu diafanul filosofic. Și acum urmează greul. Uite ce le-a trecut prin cap filosofilor! Oricine privește. Orice om are ochi de văzut, minte de judecat. Diafanul este o călătorie a privirii de la om la obiectul văzut și-napoi. Diafană e privirea în această călătorie, spun filosofii pe care-i citează Anca Vasiliu. Diafanul vorbește despre ce-nseamnă privire-cunoaștere: percepție, teorii optice și ale luminii. Diafană e privirea aceasta care ne ajută să supraviețuim, să vedem realitatea, să ne-o apropiem, dar și să stabilim “distanța” față de ceea ce vedem și ne asumăm. Diafană este întâlnirea între ce credem noi că vedem o clipă în realitate și realitatea care se află într-o continuă interpretare, transformare. Un moment, o iluzie, o cuprindere. De savurat cartea!

O cronică adecvată a cărții Despre Diafan CLICK AICI

Netflix: Ricky Gervaise, comentez After Life și The Invention of Lying

Îl vânez pe Ricky. E preferatul meu. Unii zic că e ofensiv mai ales în stand up comedy-urile lui, date și pe Netflix, cel despre om și cel despre natură, Humanity și SuperNature. Eu cred că nu e ofensiv. E necruțător cu proștii, vai ce banalitate! Care-i diferența? Ricky vorbește despre tabu-uri în termeni absolut “inadecvați” de vânătorii exigenți ai eticii. Sexul de toate modele, felurile tâmpite de comportament ale unora dintre noi. Le pune în lumină și le face caraghiose. Ofensiv este oare asta? Nu, este comentariu umoristic, comentariu de umori. Poate nu-s mișto chiar toate glumele, niciodată nu e bine să-ți iei idolul în termeni absoluți. Noi trebuie să știm ce-i umorul. Ce-i umorul? Un comentariu, o ficțiune pe placul unui public. Și publicul trebuie să-nțeleagă și să râdă și să se gândească. Ricky știe ce-i umorul. Și știe să dea hrană celor ce-l ascultă. Înstăpânirea tâmpeniei de fiecare zi – îl scoate din sărite, de-a dreptul. Și despre asta vorbesc Humanity și SuperNature. Să-i vedem însă și filmele. Aici Ricky e suflet, e creier. After Life este despre ce se petrece după moartea celui mai iubit dintre pământeni. Unui bărbat îi moare nevasta, iubita, prietena. Îi moare omul prin care respira, trăia. Și moartea aceasta îi ia respirația și-l face să vadă cât de stupidă e lumea din jur. Aventurile și dialogurile acestui “sinucigaș” sunt savuroase. Mai ales, dublate de întâlnirile meseriei lui de reporter de fapte diverse. Iată câteva secvențe din film în care “inima” personajului se oprește din bătut.

I se fâlfâie de lumea din jur: Nevasta, iubita, prietena, respirația, Totul:

Despre Dumnezeu, cu o colegă mai credincioasă:

“The Invention of Lying” folosește trucul simplu. Zice așa: într-o lume cinică, într-o lume tâmpizatăuite ce se întâmplă. Hai să povestim, să explicăm și altfel. Filmul este despre setea de a spune lucrurile și altfel. Da, chiar folosind minciuna. Cu măsură.

Descoperă minciuna

Poți minți. Și ni se arată la ce e bună minciuna, iluzia mai precis pe care o dăm Celorlalți. Mama trebuie să moară. Preferi să-i spui sau să-i dai sentimentului unui Bine:

Cea mai frumoasă Fata din lume. Se masturbează. Asta-i ocupația ei sexuală. Și uite un fel de întâlnire, o bunătate, o iluzie de bărbat – toate o fac să privească viața și altfel decât mecanic:

Tudor Banuș expo la MȚR: Fantome și Fantezii

Tudor Banuș vine din lumea lui atât de bine desenată. Și asta-mi place.

Este Fabulos. Pune pe hârtie o întreagă mitologie. Sub aparența unor jivine mitologice se mușcă ideile pe care Tudor Banuș le dezlănțuie. Tot felul de jivine aparent înfricoșătoare care ne explică viața asta, de fiecare zi. E fabulos Tudor Banuș, pune pe hârtie ceea ce a rămas după o uriașă rumegare a cotidianului, după Infern. La Muzeul Țăranului Român vine cu o expoziție de grafică, ilustrație de ziare și de cărți, unde se poate vedea foarte bine cum funcționează fabulosul Tudor Banuș.