Vladimir Putin cere o schimbare „radicală” a politicii de imigrație în Rusia după atentatul terorist de la Moscova

Președintele Vladimir Putin a cerut marți ca Moscova să adopte o nouă abordare privind migrația după ce tadjici care trăiesc în Rusia au fost arestați pentru comiterea atentatului terorist de la sala de concerte Crocus City Hall din capitala rusă, relatează Reuters.

Gruparea fundamentalistă ISIS-K, o ramură a Statului Islamic care ajunsese cu ani în urmă să controleze teritorii întinse din Irak și Siria, a revendicat atacul la doar câteva ore după comiterea acestuia în seara zilei de 22 martie, însă Rusia a transmis ulterior prin vocile oficialilor săi de rang înalt că suspectează o implicare a Ucrainei și Occidentului.

Cel puțin 12 persoane, inclusiv cei 4 presupuși atacatori, au fost arestate în Rusia în legătură cu atacul. Majoritatea sunt etnici tadjici care au locuit și muncit în Rusia de ani de zile. Unii dintre ei dețineau cetățenia rusă.

Putin a declarat marți în cadrul unei întâlniri cu șefii poliției ruse că atacul a fost menit să semene discordie, xenofobie și islamofobie în țară. Însă el a spus totodată că sistemul de migrație în Rusia are nevoie de îmbunătățiri întrucât este clar că în prezent persoane cu antecedente penale grave primesc permise de muncă.

„Trebuie să ne actualizăm profund și radical abordările noastre privind politica de migrație”, a subliniat el, adăugând că unor persoane care nu au aproape deloc cunoștințe de limba sau cultura rusă li s-a permis să vină să lucreze în țară fără verificările corespunzătoare.

„Principiul decisiv ar trebui să fie că doar cei care ne respectă tradițiile, limba, cultura și istoria pot veni să trăiască și muncească în Rusia”, a indicat liderul de la Kremlin.

Agenția Reuters notează însă că spațiul de manevră al autorităților ruse în acest domeniu este limitat.

Economia Rusiei este dependentă de imigranți

Milioane de persoane din fostele republici sovietice din Asia Centrală au emigrat în Rusia în ultimele decenii, devenind indispensabile economiei ruse, care acum se confruntă și cu o criză a forței de muncă în contextul războiului din Ucraina.

Având în vedere că prognozele oficiale întrevăd o scădere a populației de 147 de milioane de locuitori ai Rusiei în următoarele decenii, rolul imigranților în economie va crește foarte probabil și mai mult. Ei lucrează deja în industria grea, ca muncitori sezonieri în agricultură, dar și taximetriști, frizeri și gunoieri.

„Este necesar să asigurăm interesele și securitatea statului și societății, să menținem și conservăm armonia interetnică și interconfesională, identitatea noastră culturală și lingvistică, toate acestea sunt puterea Rusiei”, a mai transmis Putin marți.

Reuters amintește că în Rusia sunt vorbite cel puțin 277 de limbi și dialecte locale, în jur de 10-15% din populația țării fiind alcătuită din credincioși musulmani. Însă, în pofida faptului că oficialii de la Moscova subliniază caracterul multicultural al țării, muncitorii imigranți sunt adesea tratați ca cetățeni de mâna a doua, lucru despre care unii analiști afirmă că este valabil și pentru rușii ce fac parte din minorități etnice.

Acest lucru a putut fi văzut și în timpul „mobilizării parțiale” pe care Putin a ordonat-o în septembrie 2022 și în cadrul căreia a fost încorporat un număr disproporționat de mare de bărbați din regiunile cu minorități etnice numeroase, în timp ce marile orașe precum Moscova și Sankt Petersburg au fost scutite.

După atacul de la Moscova de luna trecută numeroși imigranți au relatat că au fost ridicați și supuși unor rețineri arbitrare sau că au fost ținta unor agresiuni. Unele din fostele republici din Asia Centrală și-au avertizat de asemenea cetățenii să evite călătoriile în Rusia în această perioadă.