Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a judecat astăzi procesul în care ea însăși este reclamant. Instanța supremă a rămas în pronunțare și urmează să decidă dacă va admite sau va respinge recursul Guvernului Bolojan împotriva deciziei Curții de Apel București privind obligativitatea achitării celor două miliarde de euro restanțe salariale pentru magistrați și personalul auxiliar din justiție.
- Dacă decizia Curții de Apel va rămâne definitivă, Guvernul are la dispoziție 10 zile pentru a plăti restanțele, în caz contrar fiind sancționat cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere și penalități de 1%/zi din suma de plată.
- Penalitățile ar reprezenta 9 milioane de euro pe zi, a explicat premierul Ilie Bolojan în urmă cu o săptămână.
- Cum s-a ajuns la acest proces.
În timpul desfășurării procesului de joi, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a afla dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege, scrie Agerpres.
De asemenea, Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.
La dezbaterile pe fond, reprezentantul Executivului a reclamat nelegalitatea deciziei Curții de Apel din 5 mai, pentru că obligă Guvernul să aloce bani unei anumite categorii profesionale, iar termenul de 10 zile pentru punerea în aplicare a deciziei este mult prea scurt.
Înalta Curte a rămas în pronunțare pentru 23 iulie, scrie G4Media. La termenul de astăzi, reprezentanții Guvernului au cerut instanței supreme să sesizeze în acest caz atât CCR, cât și Curtea de Justiție a UE.
Ședința de judecată a fost reluată la ora 12.00, fiind luată în discuție o cerere a Guvernului de sesizare a Curții Constituționale, pentru ca CCR să stabilească dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege, conform G4Media.
Reprezentanții ICCJ se opun sesizării CCR, pe motiv că se cere o interpretare a legii pe care o poate face doar Înalta Curte.
Procesul a început la ora 9.00, însă a fost suspendat pentru trei ore, după ce Guvernul a ridicat o excepție de neconstituționalitate a articolelor 1, 2 și 8 din legea conteciosului administrativ și a cerut sesizarea CJUE, potrivit G4Media. Procesul va fi reluat tot astăzi, la ora 12.00.
În procesul în care Guvernul are calitate de pârât, iar Înalta Curte de Casație și Justiție de reclamant va fi judecat atât recursul formulat împotriva deciziei din 5 mai a Curții de Apel București, cât și cele două excepții de neconstituționalitate ridicate de Executiv.
La primul termen de judecată, cererile Guvernului au fost respinse pe rând. Mai întâi, cea privind recuzarea judecătorului, iar apoi cele două solicitări privind sesizarea CCR. La câteva ore distanță, judecătorul Curții de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin decizia din 5 mai a Curții de Apel București, Guvernul a fost obligat să facă toate demersurile bugetare necesare și să pună la dispoziția ICCJ sumele necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale din justiție.
Termen scurt de plată și penalități de 9 milioane de euro/zi
Curtea a impus Guvernului un termen de 10 zile, după ce decizia va rămâne definitivă, pentru a plăti restanțele magistraților. În caz contrar, Guvernul României şi Ministerul Finanţelor vor fi sancționate cu o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, precum și penalități de 1%/zi din suma de plată, potrivit minutei publicate pe portalul instanței.
Dacă decizia pronunțată de Curtea de Apel București va rămâne definitivă, echilibrul bugetar va fi perturbat semnificativ, a avertizat premierul Ilie Bolojan după ședința de guvern din 2 iulie în care s-a decis sesizarea Curții Constituționale privind un posibil conflict juridic între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, a spus Bolojan.
Premierul a mai subliniat atunci că instanța nu are competența și nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici, acuzând că este un „act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.
Penalitățile de 1% pe zi stabilite de Curtea de Apel București pentru Guvern și Ministerul de Finanțe care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, adică aproximativ 9 milioane de euro, potrivit premierului Bolojan.
Cum s-a ajuns la proces
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dat în judecată, la sfârșitul lunii martie, Guvernul și Ministerul Finanțelor, pentru „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”.
Demersul instanței supreme, conduse de Lia Savonea, a venit în contextul în care Guvernul a decis să amâne plățile în acest an, iar sumele alocate magistraților să fie folosite pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile.
Statul trebuie să le plătească magistraților 2 miliarde de euro, cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, banii fiind plătiți în tranșe. Suma este menționată în hotărârea Curții de Apel București, fiind precizată și de Ilie Bolojan în mai multe declarații publice.
Instanța Supremă acuză Guvernul de presiuni
După anunțul premierului privind sesizarea CCR în litigiul cu instanța supremă, Înalta Curte a reacționat cu noi acuzații de „presiuni asupra justiției” la adresa Executivului.
Instanța supremă l-a acuzat pe Ilie Bolojan că, prin declarațiile făcute, „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”.
„Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline”, a reacționat Înalta Curte.
