2024 a fost încă un an „prost pentru democrație” / Care sunt domeniile la care România are de făcut îmbunătățiri semnificative 

Dacă până acum „vorbeam despre un declin lent, dar sigur al democrației”, în 2025 „am văzut forma concretizată a acestui declin”, a spus Oana Preda, expert de la Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), la lansarea raportului numit „Starea democrației”. Principalele capitole la care România a rămas în urmă sunt guvernarea, reprezentarea de gen și drepturile minorităților.

• Raportul a fost realizat de Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, Asociația pentru Tehnologie și Internet, Centrul FILIA și Asociația MozaiQ. 

„Anul 2024 a fost un an prost pentru democrație”, așa începe raportul asociațiilor civice. Documentul amintește de cele două momente politice esențiale din 2024 – alegerile locale și europene din iunie și alegerile parlamentare și prezidențiale din noiembrie-decembrie.  

Intervenții legislative în favoarea „interesului politic”

„În ambele situații, normele electorale au fost schimbate de Guvern prin ordonanță de urgență și tot în ambele situații, justificarea reală a fost interesul politic al coaliției de guvernare”, acuză autorii raportului. ONG-urile adaugă și că cel puțin 50 de partide politice se aflau în curs de înființare în luna martie și că, probabil, ar fi vrut să candideze la alegerile locale. 

Sunt amintite și intervențiile Curții Constituționale a României (CCR) în cazul alegerilor prezidențiale: excluderea candidaturii Dianei Șoșoacă din cursa pentru Cotroceni, renumărarea voturilor de la alegerile din noiembrie și anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. 

Dezbaterile electorale organizate de „influenceri”

Totodată, în raportul despre „starea democrației” se vorbește și despre campania electorală, când, cum notează Expert Forum, anumiți candidați, în special Călin Georgescu, au folosit metode precum conturi false, spam de comentarii și conținut coordonat inautentic, pentru promovare. 

Altfel spus, nu a fost aplicat regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) care este principalul instrument de reglementare a rețelelor de socializare. 

Este menționat și un aspect pozitiv din perioada alegerilor: dezbaterile prezidențiale organizate de influenceri, care „au avut un succes remarcabil”. 

„Multe dintre aceste dezbateri au fost organizate profesionist, respectând sau apropiindu-se de standardele jurnalismului, iar audiențele obținute au depășit, în unele cazuri, ratingurile dezbaterilor difuzate de televiziunile tradiționale”, scrie în document. 

Atacurile la libertatea de exprimare și la adresa presei

În raport este amintită „acțiunea abuzivă” îndreptată împotriva activistei Angi Șerban, care a fost fost ridicată de polițiști după ce s-a întrebat, pe Facebook, de ce un bărbat „stă cu puşca printre protestatari” şi „dacă în democraţie la un protest paşnic iese poliţia cu puşca, nu cumva e legitim să iasă şi poporul cu cocktailu’?”. 

În timpul lansării raportului, reprezentanții ActiveWatch au vorbit și despre jurnaliștii Victor Ilie și Luiza Vasiliu care au fost filați de DNA. 

Anularea alegerilor prezidențiale în data de 6 decembrie 2024 și numărul mare de voturi obținute de formațiunile politice extremiste la alegerile parlamentare din 8 decembrie „au amplificat valul de agresiuni” îndreptat împotriva jurnaliștilor sau activiștilor. 

Dreptul la adunări publice, încălcat

Când vine vorba de participarea la manifestări publice, coaliția de ONG-uri amintește câteva momente în care dreptul la adunări publice a fost încălcat:

• În iulie 2024, marșul LGBTQIA+ din Oradea nu a putut avea loc, autoritățile locale justificând că a fost deja aprobată organizarea unui alt eveniment al comunităților baptistă și penticostală;
•  În octombrie 2024 a avut loc în București marșul „Împreună pentru siguranța femeilor”, organizat de Centrul Filia și Rețeaua VIF. Nici aici nu au fost aprobate toate solicitările organizatorilor;
• Și marșului de protest „Tradiția noastră este iubirea” organizat de MozaiW a fost blocat timp de trei săptămâni.

Intimidarea în justiție a jurnaliștilor și activiștilor

Procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP) sunt folosite tot mai des în România ca mijloace de intimidare nu doar împotriva jurnaliștilor, ci și a activiștilor și ONG-urilor, se arată în raport. 

Aceste procese includ cereri exagerate de daune, solicitări de dizolvare a ONG-urilor sau urmăriri penale, în special în cazuri legate de protecția mediului.

Un exemplu amintit este Romgaz, care, prin filiala sa implicată în proiectul Neptun Deep, a formulat o cerere de chemare în judecată pentru dizolvarea Greenpeace România. Ulterior, compania de stat a anunțat că renunță „pentru moment” la proces.

Accesul la informații de interes public

Autorii raportului amintesc și că, în continuare, există instituții publice care nu oferă informații de interes public. 

Un caz cunoscut aici este cel al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), care a refuzat să răspundă unor întrebări adresate de mai mulţi jurnalişti şi redacţii în baza legii 544/2001 cu privire la un caz de hărţuire sexuală. 

Informaţiile solicitate repetat vizau numărul plângerilor pentru hărțuire sau bullying din ultimii 20 de ani și măsurile luate de SNSPA împotriva lui Alfred Bulai. 

Continuă abuzul de ordonanțe ale Guvernului 

În anul 2024, Guvernul a adoptat 199 de ordonanțe, dintre care 156 de urgență și 43 simple. Cele din urmă sunt adoptate în timpul vacanțelor parlamentare, în baza unei legi de abilitare. 

„Adesea uităm de ordonanțele simple, deși numărul lor crește în fiecare an. Este un simptom al unei boli instituționale, adică ocolirea Parlamentului. Guvernul își planifică programul legislativ astfel încât să legifereze direct, în vacanța parlamentară, și nu în timpul sesiunilor”, se explică în raport.

Drepturile femeilor și ale comunității LGBTQ+

În 2024, un an cu toate rândurile de alegeri, temele referitoare la egalitatea de gen și organizațiile care le promovează au fost adesea instrumentalizate politic, demonizate sau tratate superficial, arată raportul.

La alegerile locale, doar 1 din 10 candidați la poziția de primar sau președinte de Consiliu Județean au fost femei, iar 3% dintre listele propuse de partide la alegerile locale nu respectă legislația și sunt „uni-sex”. În urma alegerilor, doar 7% dintre primari sunt femei. 

Mai multe investigații jurnalistice au adus în atenție și cazuri grave de hărțuire sexuală în mediul academic, cea mai cunoscută fiind Maestrul manipulării, publicată de site-ul independent Snoop.

Campaniile electorale din 2024 au reprezentat punerea pe agenda publică, voit sau nu, a tematicii LGBTQ+, pentru a câștiga voturi. Campania lui Călin Georgescu a amplificat mesajele anti-LGBTQ+, mai ales în contextul finalei prezidențiale cu Elena Lasconi, scrie în raport.

Și anul precedent a fost considerat în raport un an prost pentru democrație.