7 grade Celsius diferența de temperatură între două locuri din București, pe 24 octombrie / De unde vin variațiile

La un anumit moment diferența dintre cel mai rece și cel mai cald loc din București poate fi chiar și de 8 grade Celsius și viitorul va aduce temperaturi maxime tot mai mari și nopți greu de suportat vara. De ce apar mari? De ce în timpul zilei diferențele sunt mult mai mici? Cum arată concurența în recorduri la cele două stații meteo principale?

Diferențele mari de temperatură apar mai ales noaptea în orașe

Dacă ne uităm pe hărțile ANM cu temperaturile putem vedea că sunt mari diferențe între stațiile meteo Filaret și Băneasa, uneori și de 4-5 grade Celsius, dar și mai mari.

Cel mai recent exemplu este în dimineața lui 24 octombrie, când la Filaret erau 11 grade Celsius la ora 8, în timp ce la Băneasa erau +4,4 C (și ceață). Aproape 7 grade.

Aceste valori arată cât de mult influențează construcțiile și zonele betonate clima orașului, față de zonele mai „aerisite” și cu mai multă verdeață.

Uneori, diferența de temperatură dintre un loc și altul în București poate fi de 8 grade C, spre exemplu între o zonă verde unde sunt și lacuri, cum ar fi parcul Herăstrău și zonele industriale sau cartierele aglomerate, pline de blocuri, a explicat pentru HotNews.ro, Sorin Cheval,  cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie..

Cu cât sunt mai multe construcții, cu atât este mai cald. Zona Universitate este printre cele mai calde din București, dar nu întotdeauna cele mai ridicate temperaturi sunt în centrul orașului, ci ele pot apărea în cartiere.

Variațiile de temperatură dintre diversele zone sunt mai mari noaptea decât ziua, fiindcă noaptea orașul se răcește mai greu decât zonele verzi din jurul lui, așa că în oraș vremea rămâne mai caldă, explică Sorin Cheval de la ANM. Așadar, în zona construită avem mai multă căldură, o „căldură latentă” care rămâne în oraș.

„Rămânem cu patru anotimpuri”, dar se modifică lungimea lor

Nu trebuie să cădem însă în extrema cealaltă și să credem teoriile cum că în România va dispărea vreunul dintre anotimpuri: NU se va întâmpla asta, chiar dacă vara este tot mai lungă, iar iarna tot mai caldă și cu mai multe ploi în loc de zăpezi, spune specialistul. 

„Clima nu se va schimba în următorii ani, va rămâne temperat continentală, vom rămâne cu patru anotimpuri, unele vor fi mai scurte, altele mai lungi, uneori mai ploioase, alteori mai secetoase”, a precizat Sorin Cheval.

Dar cert este că orașele sunt mai calde și mai uscate decât zonele rurale din jur, iar asta înseamnă că perioadele calde sunt (și vor fi) greu de suportat, mai ales când vom avea veri așa de dure precum cea din acest an, conform cercetătorului de la ANM.

Doar trei stații meteo pentru întreg Bucureștiul

Sunt doar trei stații meteo la București (Băneasa, Filaret și Afumați), puține dacă ținem cont de cât de mare este orașul, însă compensează faptul că de 10-15 de ani dispunem de tot mai multe date din satelit. La stația Filaret minimele nopții sunt mai ridicate decât la Băneasa, iar vara, diferența la orele dimineții poate fi și de 5 grade Celsius.

Și toamna diferențele sunt de 3-4 grade Celsius, în favoarea stației meteo de la Filaret, cum s-a putut vedea câteva zile în jurul datei de 20 octombrie, când de câteva ori la Băneasa minima a fost în jurul a -1,5 C, iar la Filaret de +2,5 C. Dacă am avea zece stații meteo răspândite prin București am avea diferențe mult mai mari de 5 grade C.

Însă la prânz diferența dintre cele două stații meteo de bază este mult mai mică, în general sub un grad Cesius, și sunt și zile în care maxima este mai ridicată la Băneasa, decât la Filaret. În septembrie, media maximelor zilnice a fost de +28,2 C la Filaret și de +27,1 C la Băneasa.

Interesant este că Băneasa deține câteva recorduri absolute lunare pentru București, cum ar fi cel de căldură pentru luna ianuarie: +20,9 C în prima lună din 2023, în timp ce la Filaret au fost 20,4 C. 

Recordul de Băneasa a fost spectaculos fiind „spulbera” cu 3,8 grade Celsius valoarea precedentă înregistrată la această stație meteo. Când un record meteo este depășit, se întâmplă în general cu sub 0,5 C. Stația de la Băneasa deține și recordurile absolute de căldură pentru lunile martie și mai, cu valori peste stația Filaret.

O diferență istorică de aproape cinci grade a fost într-una dintre cele mai reci nopți din istoria Capitalei: pe 10 februarie 1929 au fost -29 C la Băneasa și -24,2 C la Filaret.

Temperaturile maxime vor fi tot mai mari

Sorin Cheval a semnat un capitol din raportul „Starea Climei” pe tema climatului din orașe, explicând faptul că zonele urbane sunt mai calde și mai uscate decât zonele învecinate, iar efectele insulei urbane de căldură sunt mai mari, cu cât orașul este mai mare.

Căldura nu ne va părăsi pe viitor, ba din contră: temperaturile maxime și minime vor fi, în medie, cu cel puțin 0.5 grade C mai mari, dar în numeroase orașe din Oltenia, Muntenia și Dobrogea temperatura maximă va fi mai mare cu mai mult de 1 grad C față de perioada de referință. 

Orașele tot mai calde înseamnă, pe viitor, riscuri termice din ce în ce mai accentuate, iar dezvoltarea urbană trebuie să țină cont de ele, se spune în raport. Aici puteți citi despre cât de pregătit este Bucureștiul pentru schimbările climatice.

Trebuie ținut cont de faptul că urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice. Oraşele devin mai calde şi mai uscate decât zonele rurale, fenomen cunoscut ca insula de căldură urbană. Ideal ar fi să existe mai multe spații verzi și să se construiască ținând cont de cum va evolua pe viitor clima, însă aceste lucruri nu sunt ușor de pus în practică. Cum arată scenariul cel mai pesimist de încălzire pe timp de vară în România.

Climatologii vorbesc despre „insula de căldură a orașului”, ceea ce înseamnă că mai mulți factori – materialele din care sunt construite clădirile și drumurile, modul în care clădirile sunt plasate – amplifică creșterea temperaturii în interiorul orașelor și căldura se simte mai puternic și în timpul zilei, dar și noaptea. Despre cum a devenit așa de cald Bucureștiul puteți citi aici.

Pe timpul unui val de căldură, minimele nopții pot fi de peste 26 C în Dealurile de Vest și Dobrogea, de peste 23 C în Muntenia și în lunca Dunării și de peste 17 – 18 C la 500-1.000 de metri altitudine.

Diferențe între stațiile meteo Filaret și Băneasa în vara lui 2024

Iunie 2024

• Media lunii +26,5 C la Filaret și +25,9 C la Băneasa
• Media minimelor dimineții: +18,9 C la Filaret și +16,2 C la Băneasa
• Media maximelor după prânz: +34,2 C la Filaret și +33 C la Băneasa

Iulie 2024

• Media lunii: +27,7 C la Filaret și +27,2 C la Băneasa
• Media minimelor dimineții: +20,5 C la Filaret și +17,4 C la Băneasa
• Media maximelor după prânz: +35,7 C la Filaret și +34,9 C la Băneasa

August 2024

• Media lunii: +26,9 C la Filaret și +26,3 C la
• Media minimelor dimineții: +20,1 C la Filaret și +16,9 C la Băneasa
• Media maximelor după prânz: 35 C la Filaret și +34,1 C la Băneasa