700-800 de fugari români sunt prinși anual și aduși în țară. Poliția le deschide procese să recupereze cheltuielile mari ale capturării lor. Cine se mai află pe lista fugarilor celebri

Peste 2 milioane de euro a cheltuit anul trecut Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) pentru aducerea în țară a persoanelor care se sustrăgeau urmăririi penale sau executării unor pedepse, potrivit datelor comunicate la solicitarea HotNews. Pentru recuperarea banilor, Poliția Română i-a dat în judecată pe fugari. În toamna anului 2024 a intrat în vigoare o lege care permite statului să se îndrepte împotriva fugarilor pentru a-și recupera cheltuielile. 

• 11 condamnați celebri se află pe lista marilor fugari care se sustrag executării pedepselor, conform datelor comunicate HotNews de Ministerul Justiției. Numărul este la jumătate față de lista pe care instituția a făcut-o publică pentru prima dată în 2022, pentru că la ceilalți s-a anulat condamnarea. 

În anul 2025, Poliția Română a cheltuit 10 milioane de lei pentru aducerea în țară a persoanelor care s-au sustras de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepselor, potrivit datelor comunicate de IGPR la solicitarea HotNews.

Cele mai mari costuri au fost reprezentate de contravaloarea biletelor de avion pentru polițiști și persoanele extrădate: 8,3 milioane lei. 

Pe lângă aceste sume, Poliția Română a cheltuit 477.797 lei diurnă pentru polițiști, 1.216.757 lei pentru cazare și 155.304 lei cheltuieli cu transportul intern.

Costurile se mențin la nivelul anilor precedenți, la fel și numărul fugarilor aduși în țară.  

Legea recuperării banilor cheltuiți cu prinderea

Având în vedere costurile ridicate pe care statul le cheltuie cu aducerea în țară a fugarilor, în urmă cu doi ani, Ministerul Justiției, condus atunci de Alina Gorghiu, a inițiat un proiect de lege privind recuperarea cheltuielilor de la fugari. 

Legea a intrat în vigoare în toamna anului 2024 și are în vedere două ipoteze. Cazul în care fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată și cheltuielile făcute de stat pentru aducerea lui în țară care urmează să fie avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare. 

În cazul în care fugarul reușește să fugă din țară după ce este condamnat definitiv, cheltuielile făcute de stat pentru aducerea lui în România urmează să fie recuperate printr-o acțiune în instanța civilă, titularul acțiunii fiind ministerul care a făcut cheltuielile. 

548 de acțiuni în instanță pe an: 6 milioane de lei s-au recuperat

IGPR a comunicat HotNews că anul trecut „Poliția Română a formulat 548 de acțiuni în instanță împotriva persoanelor solicitate, extrădate sau extrădabile, pentru recuperarea sumelor ocazionate de aducerea acestora în țară, cuantumul total al sumelor recuperate fiind de 6.871.373,2 lei”.

Acțiunile deschise de IGPR în instanță, soluționate până în prezent, au fost admise, potrivit datelor centralizate de pe portalul instanțelor de judecată. 

Au fost și situații în care fugarii dați în judecată au achitat cheltuielile de bună voie, instanțele luând act de efectuarea plății. 

Ultimul astfel de caz s-a înregistrat la sfârșitul anului în județul Galați, unde un bărbat a achitat 12.000 de lei Poliției Române, bani cheltuiți pentru aducerea sa în țară din Marea Britanie. Acesta se sustrăgea executării unei condamnări într-un dosar de trafic de droguri, potrivit hotărârii Judecătoriei Liești, prin care s-a luat act de efectuarea plății de către fugar.

Aducerea unui fugar din Buenos Aires a costat aproape 8.000 de euro

Pentru aducerea în țară a unui fugar dintr-o țară europeană, costurile medii sunt cuprinse între 10.000 și 12.000 de lei. Costurile cele mai ridicate sunt înregistrate în cazul misiunilor pe alte continente. 

În 2024, cele mai scumpe deplasări pentru aducerea în țară a unor fugari au avut ca destinație Buenos Aires, Argentina- 7.925 euro și Baku, Azerdbadjian (8.240 euro), potrivit datelor IGPR.

În 2024, până în luna noiembrie 682 de fugari au fost aduși în țară, a transmis Ministerul Justiției. Exceptând gruparea lui Horațiu Potra, niciun alt nume de pe lista fugarilor celebri nu a fost adus în țară.

Doi fugari celebri aduși în țară în ultimii trei ani

În 2022, Ministerul Justiției din România a făcut publică pentru prima dată lista marilor fugari- inculpați și condamnați celebri care s-au stabilit în alte țări înainte ca instanțele naționale să emită pe numele lor mandate de arestare sau de executare a pedepselor. 23 de persoane cu notorietate se aflau atunci în evidențele instituției, iar oficialii anunțau că procedurile privind extrădarea sunt în curs pentru toate acestea.

La trei ani distanță, pe lista marilor fugari au mai rămas 11 persoane, deși în țară nu au fost aduși decât doi condamnați celebri:  Cristian Rizea, extrădat din Republica Moldova, și fostul primar de Slatina, Minel Prina, adus din Italia.  Rizea fugise în Moldova înainte de a fi condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare într-un dosar de trafic de influență și spălare de bani, iar fostul edil de Slatina se sustrăgea unei pedepse de 4 ani și 6 luni închisoare primite într-un dosar de corupție în care a fost condamnat și ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov. 

Cine sunt cei care au ieșit de pe lista fugarilor celebri

Fosta șefă DIICOT, Alina Bica, și o serie de oameni de afaceri celebri condamnați în dosare de corupție nu se mai regăsesc pe lista marilor fugari a Ministerului Justiției din 2022, potrivit răspunsului comunicat HotNews. Mandatele europene de arestare emise pe numele lor au fost revocate în urma unor decizii ale instanțelor din România. 

Alina Bica

În 3 octombrie, anul curent, Curtea de Apel București (CAB) a decis, printr-o decizie definitivă, retragerea mandatului european de executare a pedepsei cu închisoarea și a mandatului european de arestare care fuseseră emise pe numele fostei șefe DIICOT, Alina Bica. 

Judecătorii CAB au stabilit că Bica a executat integral pedeapsa de 4 ani primită în 2019 într-un dosar privind favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Mandatul de executare a pedepsei emis pe numele ei nu a fost niciodată pus în executare. Bica a fost dată în urmărire internațională și a fost reținută în iulie 2020 în Italia.  Autoritățile italiene au refuzat predarea sa.

În prezent, Alina Bica a revenit în spațiul public, oferind sfaturi juridice pe rețelele de socializare. 

Puiu Popoviciu

Considerat unul dintre cei mai bogați români, omul de afaceri Gabriel Aurel Popoviciu, cunoscut drept Puiu Popoviciu, a fost condamnat în 2017, la 7 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi pentru dare de mită în dosarul privind retrocedările din „Ferma Băneasa”. 

Popoviciu s-a stabilit în Marea Britanie, unde autoritățile au refuzat predarea sa. 

 În ianuarie 2025, Instanța Supremă din România a anulat condamnarea de 7 ani, după ce a admis calea extraordinară de atac exercitată de Puiu Popoviciu. 

Dragoș Săvulescu

Fost acționar al clubului Dinamo, omul de afaceri Dragoș Săvulescu nu se mai află nici el pe lista marilor fugari după ce a obținut o decizie similară cu a fostei șefe DIICOT. 

În februarie, anul curent, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația la executare depusă de Săvulescu și a anulat definitiv mandatul european de arestare emis pe numele lui, ca urmare a recunoașterii executării pedepsei în Italia.

 Autoritățile italiene au refuzat predarea, hotărând executarea și adaptarea pedepsei conform legislației italiene.   

Alexander Bogdan Adamescu

În 2016, Curtea de Apel București a emis un mandat de arestare împotriva lui Alexander Bogdan Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, într-un dosar în care era acuzat de mituirea unor judecători.

Autoritățile din Marea Britanie, acolo unde se stabilise Alexander Bogdan Adamescu, au refuzat predarea sa. 

În august 2024, Curtea de Apel București a revocat definitiv mandatul de arestare emis pe numele lui Adamescu. Decizia a fost luată după ce în februarie 2024, un judecător de la Tribunalul Bucureşti a dispus anularea tuturor probelor strânse de procurorii DNA și a decis restituirea dosarului la parchet. 

Ioan Neculaie

Fostul patron al FC Brașov, omul de afaceri Ioan Neculaie nu se mai află nici el pe lista marilor fugari. 

 În ianuarie 2022, omul de afaceri din Brașov a fost condamnat la doi ani şi două luni de închisoare pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Neculaie a fost acuzat de procurori că a tras cu arma în roțiile propriei mașini, în 2017, supărat pentru că făcuse pană chiar înainte de a pleca la o partidă de vânătoare. El a fugit din țară, schimbându-și înfățișarea în speranța că nu va mai putea fi recunoscut. Omul de afaceri s-a operat la față, și-a vopsit părul și barba. A fost prins în Grecia la o săptămână după pronunțarea sentinței din România.

În decembrie 2022, Neculaie a obținut anularea condamnării în urma unei căi extraordinare de atac. Curtea de Apel Brașov i-a admis o contestație în anulare, invocând că a intervenit prescripția.

Shmuel Sorin Beraru (Bar Or)

Timp de peste 20 de ani autoritățile române au cerut extrădarea din Israel a omului de afaceri Sorin Beraru, care și-a schimbat identitarea în Shmuel Bar Or. Condamnat la 5 ani de închisoare pentru spălare de bani în dosarul privatizării CICO S.A., omul de afaceri a obținut protecția statului israelian. Autoritățile din Tel Aviv au refuzat predarea lui pe motiv că nu este îndeplinită condiția esențială a dublei incriminări. 

Ministerul Justiției a anunțat că, în prezent, Shmuel Sorin Beraru (Bar Or) nu se află pe lista de urmăriți internațional.

Marko Attilo Gabor

Din 2015 și până în 2022, deputatul UDMR Marko Attilo Gabor s-a aflat pe lista „Most wanted” a fugarilor căutați de Poliția Română. Vizat de mai multe dosare DNA, Marko Attilo Gabor a obținut achitarea la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în septembrie 2022, într-un dosar privind despăgubirile dispuse de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Odată cu pronunțarea sentinței definitive a constatat ca încetată de drept măsura arestării preventive și a dispus retragerea formelor de executare.

În 2023, Marko Attilo Gabor a revenit în România, iar în 2024 a fost ales din nou deputat pe listele UDMR.

Executările preluate de Italia, țara preferată a fugarilor

În cazul mai multor fugari celebri, Italia- țara în care s-au stabilit cei mai mulți dintre condamnații cu notorietate- a refuzat predarea acestora, solicitând preluarea executării pedepselor pe teritoriul italian. Potrivit procedurilor, condamnările dispuse de instanțele românești sunt adaptate confom legislației italiene. 

Pe lista fugarilor pentru care Italia a solicitat executarea pedepselor pe teritoriul italian:

• Gabriel Sorin Strutinsky, partener de afaceri a fostului primar de Constanța, Radu Mazăre.

Condamnat definitiv luni la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție, Struntinsky, s-a stabilit în Italia, unde autoritățile au refuzat extrădarea sa.

„Executarea pedepsei a fost preluată de autoritățile italiene”, au precizat oficialii Ministerului Justiției.

• Romeo Albu, om de afaceri condamnat în dosarul fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu

Șase ani de închisoare a fost pedeapsa primită de afaceristul Bogdan Albu în dosarul în care a fost vizat și fostul primar de București, Sorin Oprescu, la rându-i pe lista marilor fugari. O instanță din Napoli s-a opus extrădării afaceristului român. Autoritățile italiene au decis preluarea executării pedepsei. 

• Cornel Popa, fost director în Primăria București

Fost director al Administrației Cimitirelor din cadrul Primăriei București și naș al omului de afaceri Romeo Albu, Cornel Popa a fost condamnat la 11 ani și 6 luni de închisoare, în dosarul lui Sorin Oprescu, fiind acuzat că el era cel care ducea mita la domiciliul fostului primar. Și în cazul său, autoritățile din Italia au decis ca pedeapsa să fie exacutată pe teritoriul italian, așa cum a cerut condamnatul.

Cine se mai află pe lista marilor fugari

Din cei 23 de fugari celebri, aflați pe lista Ministerului Justiției în 2022, doar 11 se mai află și astăzi, instituția anunțând că în cazul lor procedurile sunt în curs. Aceștia sunt:

• Sorin Mircea Oprescu Oprescu

Condamnat la 10 ani de închisoare pentru fapte de corupție, fostul primar al capitalei, Sorin Oprescu a fugit în Grecia înainte de pronunțarea sentinței definitive din 2022. Pe numele său a fost emis mandat european de arestare, însă autoritățile elene au refuzat extrădarea, invocând condițiile grele de detenție din România. Din 2022 și până în 2025, Oprescu a depus în instanțele din România opt căi extraordinare de atac în încercarea de a scăpa de condamnare.

La începutul lunii octombrie, autoritățile elene l-au reținut din nou pe Sorin Oprescu, însă Curtea Supremă din Atena a decis plasare sub control judiciar pe durata derulării procedurilor judiciare. Oprescu refuză extrădarea.

• Gino Mario Iorgulescu

Condamnat la 8 ani de închisoare în cazul accidentului provocat în 2019 și soldat cu moartea unui tânăr de 24 de ani, Mario Iorgulescu nu a executat nicio zi de închisoare.   

La câteva zile după accident, Mario Iorgulescu, care provocase accidentul pe fondul consumului de droguri și a vitezei excesive, a fost transferat de către familie în Italia. Autoritățile s-au opus extrădării. Autoritățile italiene au refuzat predarea motivând că în urma unor expertize medico-legale dispuse s-a stabilit că starea mentală îl împiedică în mod ireversibil să participe conștient la proces.

Ministerul Justiției anunță că în cazul Iorgulescu „procedura de predare este în curs în relația cu autoritățile italiene”. 

• Marian Zlotea

Fost europarlamentar PDL, Marian Zlotea a fost condamnat, în ianuarie 2021, la 8 ani și 6 luni de închisoare, pentru trafic de influență și luare de mită pentru fapte comise pe vremea când era șef al Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Animalelor. Înainte de condamnarea definitivă a fugit în Italia. Autoritățile de acolo au refuzat predarea invocând aceleași condiții necorespunzătoare din penitenciarele românești. Zlotea a solicitat executarea pedepsei în Italia. Procedura de recunoaștere a hotărârii de condamnare emisă de instanța din România este în curs, anunță Ministerul Justiției.

• Paul Philippe al României  

Condamnat la 3 ani și 4 luni închisoare în dosarul retrocedărilor Fermei Băneasa, Paul al României, descendent al regelui Carol al II-lea, se află pe lista persoanelor urmărite a Poliției Române. Trei instanțe din Franța și Malta s-au opus predării acestuia în România.  Și în cazul său Ministerul Justiției precizează că procedura de predare este în curs în relația cu autoritățile franceze. 

• Daniel Dragomir

Fost ofițer al Serviciului Român de Informații (SRI), Daniel Dragomir se află pe lista persoanelor urmărite a Poliției Române de 5 ani. Condamnat în 2020 la  3 ani si 10 luni închisoare pentru trafic de influență, spălare de bani și participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, Dragomir a fugit în Italia cu o zi înainte ca instanța să pronunțe sentința definitivă în cazul său. S-a predat autorităților italiene, iar Curtea de Apel din Bari a refuzat extrădarea sa, invocând condițiile de detenție din România. Dragomir a solicitat echivalarea pedepsei conform legislației italiene. 

• Ionel Arsene

Fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene a fugit și el în Italia, în 2023, înainte ca judecătorii români să pronunțe condamnarea sa la 6 ani și 8 luni închisoare în dosarul în care era judecat pentru trafic de influență.

La fel ca și în cazul celorlalți fugari celebri, instanțele din Italia au refuzat extrădarea lui Arsene, invocând atât condițiile de detenție din închisorile românești, cât și o stare psihică fragilă a fostului președinte al CJ Neamț.

Arsene continuă să se regăsească pe lista persoanelor urmărite a Poliției Române.

• Avraham Morgenstern 

Fost patron al companiei Shapir Structures, cu ajutorul căreia fostul edil Radu Mazăre a ridicat cartierul de locuințe sociale „Henri Coandă” din Constanța, Avraham Mogenstern este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 12 ani închisoare pentru evaziune fiscală. A fost condamnat definitiv în august 2017, însă mandatul de executare a pedepsei nu a fost pus în aplicare pentru că Morgentern a fugit din țară. A fost prins în Argentina. Autoritățile române au trimis o cerere de extrădare, însă procedurile nu au fost soluționate până în pezent.

• Florian Tudor (zis Rechinul)

Cunoscut ca fiind unul dintre cei mai de temut interlopi români, Florian Tudor a fost dat în urmărire internațională din 2021. În ancheta procurorilor români, în care Tribunalul București a dispus arestarea sa în lipsă, Florian Tudor este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj și instigare la tentativă de omor calificat. 

Rise Project a scris că prin intermediul grupării “Riviera Maya”, Florian Tudor coordona vaste rețele specializate în clonare de carduri și spălare de bani, care acționa pe teritoriile mai multor state din Statele Unite, Mexic și Brazilia.

A fost prins în Mexic în 2021, însă procedura de extrădare este încă în curs în relația cu autoritățile mexicane, anunță MJ.

• Benyamin Steinmetz 

Miliardarul israelian Benyamin Steinmetz a fost dat în urmărire internațională după ce în decembrie 2020 a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa și prins un an mai târziu la Atena. Autoritățile elene au refuzat predarea lui în România, Grecia apreciind că acesta nu a beneficiat de un proces echitabil. Steinmetz a continuat să figureze pe lista urmăriților internațional. 

A mai fost reținut de autoritățile din Cipru și Grecia, ultima dată în 2024, însă procedurile privind extrădarea nu s-au finalizat cu succes. Benyamin Steinmetz este urmărit internațional și în prezent.

• Nela Ignatenco

Fost consilier guvernamental în Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, Nela Ignatenco a fost condamnată în 2020 la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Ignatenco a fugit din țară înainte de anunțarea sentinței definitive. A fost localizată în Belgia, însă autoritățile de acolo au refuzat extrădarea ei. Procedurile privind predarea sunt în curs și în cazul ei.

• Antonina Radu

Fost ofițer în cadrul Inspectoratului de Urgență București, Antonina Radu este singurul inculpat condamnat cu executare din dosarul Colectiv care nu a ajuns la închisoare. A plecat în Republica Moldova, având și cetățenie moldovenească, în timp ce procesul din dosarul Colectiv se afla în curs la instanțele românești. Condamnată definitiv la 8 ani și 8 luni închisoare, Antonina Radu a inițiat mai multe demersuri juridice în Republica Moldova, solicitând ca pedeapsa să fie adaptată legislației din Republica Moldova iar executarea pedepsei să fie efectuată tot acolo.

HotNews a scris  despre deciziile instanțelor din Chișinău care au decis rejudecarea speței, arătând în motivare că faptele imputate Antoninei Radu s-au prescris potrivit legislației din Republica Moldova.