Turcia cere acțiuni concrete de la Suedia și Finlanda pentru a fi de acord cu aderarea la NATO / Negocierile par a fi în impas
Discuțiile delegațiilor din Suedia și Finlanda cu oficialii turci au făcut foarte puține progrese pentru a convinge Turcia să le accepte candidaturile de aderare în NATO și nu este clar când vor avea loc alte discuții, scrie Reuters, citând două surse. Mai mult, ministrul turc de externe spune că Turcia se așteaptă ca Suedia și Finlanda să ia măsuri concrete și să înceteze ceea ce este, potrivit Ankarăi, sprijinul lor pentru grupurile teroriste.
Diplomații suedezi și finlandezi s-au întâlnit miercuri în Turcia în încercarea de a-l liniști pe membrul NATO și de a ajunge la un acord care să permită o extindere istorică a alianței occidentale în fața invaziei Ucrainei de către Rusia.
Cele două state nordice au solicitat oficial să adere la NATO săptămâna trecută pentru a-și spori securitatea. Toți cei 30 de membri NATO trebuie să aprobe planurile de extindere.
Turcia se împotrivește acestei mișcări pe motiv că aceste două state găzduiesc persoane legate de gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și alte persoane pe care le consideră teroriști și pentru că au oprit exporturile de arme către Ankara în 2019.
„Nu este un proces ușor”, a declarat vineri un înalt oficial turc pentru Reuters, adăugând că Suedia și Finlanda trebuie să facă pași „dificili” pentru a câștiga sprijinul Ankarei. „Vor continua negocierile ulterioare. Dar nu pare să fie prea apropiata data”.
O altă sursă a spus că discuțiile nu au înregistrat progrese clare și s-au încheiat fără a se stabili vreun calendar, ridicând perspectiva ca Turcia să se opună în continuare candidaturilor de aderare atunci când NATO va organiza un summit la Madrid în perioada 29-30 iunie.
Ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a declarat vineri că Turcia se așteaptă ca Suedia și Finlanda să ia măsuri concrete și să oprească acest sprijin pentru grupările teroriste.
Finalnda și Suedia au spus că ele condamnă terorismul și au salutat posibilitatea de a se coordona cu Ankara.
Discuțiile de cinci ore de miercuri au fost cordiale și au inclus sesiuni separate între oficialii turci și omologii din cele două țări nordice, urmate de discuții în trei cu toate părțile, a adăugat a doua sursă.
O a treia sursă a declarat pentru Reuters că oficialii turci au minimalizat perspectivele de a ajunge la un acord înainte de summitul de la Madrid.
Oficialii turci ar fi ridicat din nou perspectiva extrădărilor și nu au părut să se grăbească să convină asupra unei foi de parcurs către un acord.
Președintele Comisiei de Afaceri Externe a parlamentului suedez a declarat luna aceasta pentru Reuters că expulzarea persoanelor care nu se află pe listele teroriste ale Uniunii Europene este „total de neconceput”.
Ministrul suedez de externe Ann Linde a declarat vineri pe Twitter că rapoartele nespecificate conform cărora politicienii suedezi reprezintă PKK sunt incorecte.
Miercuri, ea a caracterizat discuțiile din Turcia drept constructive și a spus că vor continua.
Purtătorul de cuvânt al lui Erdogan, Ibrahim Kalin, a declarat că Ankara a observat o atitudine pozitivă cu privire la ridicarea embargoului la export în timpul întâlnirilor.
Suedia și Finlanda au interzis exporturile de arme către Turcia după incursiunea din 2019 în Siria împotriva miliției kurde YPG. Ankara consideră YPG-ul ca fiind identic cu PKK și vede ambele grupuri drept organizații teroriste.