The Guardian: Diplomaţii europeni se angajează într-un efort de ultim moment pentru a opri revocarea tratatului INF de către SUA

Oficialităţile europene încearcă să-şi asume rolul de intermediari între Rusia şi SUA, în speranţa de a salva tratatul de control al armelor din perioada războiului rece, pe care Donald Trump a ameninţat să-l revoce scrie The Guardian citat de Rador.

Dar diplomaţii implicaţi în această iniţiativă nu sunt convinşi de succesul încercării de salvare a tratatului Forţelor nucleare cu rază de acţiune medie, convenit în 1987. Deşi au sprijinul unor oficialităţi de rang înalt din departamentele Apărării şi de Stat ale SUA, ei se confruntă cu opoziţia Casei Albe, în special cea a consilierului pentru securitate naţională John Bolton. Nu este clar nici dacă Moscova este interesată să se ajungă la un acord.

Prăbuşirea tratatului INF ar elibera armata rusă, permiţându-i să desfăşoare rachete nucleare cu rază scurtă şi medie la frontierele sale cu NATO în Europa şi în China. Pentru SUA ar fi greu să beneficieze în plan militar de pe urma anulării tratatului, întrucât ar fi necesar ca statele aliate să ofere perimetre de lansare dacă ar fi să fie instalate rachete care să poată ajunge în Rusia şi China – şi nu este deloc clar ce ţară şi-ar oferi teritoriul, transformându-se într-o ţintă. Dar declaraţia făcută brusc de Trump, fără a-i informa în prealabil pe aliaţi, la un miting electoral din Nevada în 20 octombrie, privind intenţia lui de a retrage SUA din tratat, a concentrat criticile preponderent asupra Washington-ului, nu a Moscovei.

Oficialităţi europene au cerut timp pentru a face o încercare de ultim moment de a salva tratatul, pe care îl consideră un pilon crucial al controlului armamentului în Europa. Ei au încercat să-şi convingă omologii americani că abrogarea pactului de către SUA – fără a da Rusiei o ultimă şansă de a se conforma – ar putea submina şi mai mult sprijinul mondial pentru SUA şi ar permite Moscovei să nu fie considerată singura vinovată de prăbuşirea tratatului. „Administraţia SUA trebuie să-i angajeze şi pe europeni”, a spus un diplomat european. „Este important ca, dacă acordul cade, pentru toţi să fie clar că este din vina ruşilor. Eu cred că administraţia (americană) înţelege asta.”

Trump se va întâlni cu Vladimir Putin la întrunirea G20 care va avea loc în Buenos Aires, la sfârşitul lunii acesteia, dar nu este limpede dacă se va discuta despre această problemă. Bolton i-a spus lui Putin, la întâlnirea lor la Moscova din octombrie, că Trump s-a hotărât să revoce tratatul care a împiedicat pătrunderea armelor nucleare în Europa timp de peste trei decenii. SUA acuză Rusia de încălcarea tratatului de mai mult de patru ani, invocând dezvoltarea şi desfăşurarea unei noi rachete cu rază medie lansată de la sol.

Cu toate acestea, declaraţia de intenţie a lui Trump din 20 octombrie de a retrage SUA din tratat a marcat o ruptură abruptă cu politica SUA, care până atunci presupusese exercitarea de presiuni asupra Rusiei, inclusiv prin planurile anunţate de SUA de dezvoltare a unor rachete proprii similare, pe care să le folosească drept obiect de negociere. Declaraţia a luat prin surprindere departamentele Apărării şi de Stat. O întrunire la nivelul cabinetului în care urma să se discute despre politica vizând INF, care fusese programată pentru 15 octombrie, a fost anulată fără explicaţii de Bolton, au spus oficialităţi.

Rusia neagă că noile sale arme încalcă restricţiile impuse prin INF care interzic armele nucleare cu rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 km. De asemenea, acuză SUA că încalcă tratatul pe baza faptului că lansatoarele pentru interceptori incluse în sistemul de rachete defensive cu baza la sol Aegis, desfăşurat în România şi în curând şi în Polonia, ar putea fi folosite pentru o rachetă de croazieră ofensivă.

Până acum Rusia nu a fost de acord să permită inspecţii pentru noua sa rachetă şi nici nu a sugerat vreun compromis referitor la sistemul defensiv cu rachete Aegis. Nici SUA nu sunt înclinate spre compromis. În cele mai recente discuţii dintre Washington şi Moscova privind INF, din iunie, ambasadorul american pentru controlul armelor, John Ordway, a transmis solicitarea SUA de a fi îngheţată desfăşurarea noilor rachete de către Rusia.

Conform surselor familiarizare cu interpretarea dată de ruşi convorbirilor, termenii lui Ordway au inclus şi cerinţa ca Moscova să admită că a încălcat tratatul, condiţie pe care Kremlinul aproape sigur o va refuza. Departamentul de Stat a confirmat întâlnirea lui Ordway cu o delegaţie rusă, dar nu a dorit să furnizeze alte detalii. Conform termenilor tratatului, ar fi nevoie de şase luni pentru intrarea în vigoare a unei retrageri a SUA, de la data notificării oficiale a Washingtonului despre intenţia sa de a revoca tratatul.

Dar în luna care a trecut de la declaraţia lui Trump în Nevada, nu a fost emisă nicio astfel de notificare. Subsecretarul de stat pentru controlul armelor şi securitatea internaţională, Andrea Thompson, a spus joi presei că nu a fost luată nicio decizie privind momentul unui astfel de demers şi a părut a sugera că preşedintele nu a luat încă o hotărâre finală referitor la revocare. „Suntem în plin proces interagenţie. Eu nu vreau să o iau înaintea acestuia. Ştiu că toţi cei implicaţi în asta sunt responsabili şi obţin informaţii astfel ca preşedintele să aibă tot ce îi trebuie ca să ia următoarea decizie”, a spus Thompson. Ea a adăugat că SUA face schimb de informaţii cu aliaţii NATO pentru a ajuta la edificarea susţinerii pentru poziţia SUA asupra INF.

„Important este ca ei să ne susţină. Ei cer mai multe informaţii. Evident, informaţiile sunt cruciale pentru a le arăta partenerilor şi aliaţilor încălcările continue. Şi noi vorbim despre noii paşi şi asta este ceea ce contează, să fie un proces de colaborare, fie că implică partenerii NATO sau se desfăşoară pe plan intern, iar noi primim input pentru următorii paşi astfel încât să ne asigurăm că nu există divergenţe între noi – atunci când preşedintele va lua decizia”.

Un grup de experţi americani, ruşi şi germani în domeniul armelor nucleare, cunoscut drept Comisia „Deep Cuts”, a emis duminică o declaraţie, avertizând asupra pericolelor presupuse de autorizarea abrogării INF şi aducând argumente în sprijinul unei noi iniţiative de negociere a unui compromis. „Repercusiunile unui colaps al tratatului INF ar putea fi uimitoare: ar putea antrena o nouă cursă a înarmării, ar putea spori semnificativ riscul unei escaladări nucleare, ar putea submina şi mai mult relaţiile politice dintre SUA, Rusia şi Europa”, afirmă comisia. „Noi credem că SUA şi Rusia ar trebui să epuizeze toate opţiunile de cooperare pentru a reglementa criza tratatului INF, în loc să abroge tratatul”.