Acad. Razvan Theodorescu prezenta conferinta 'Un veac valah intre martiri si tradari', la TNB

Teatrul National Bucuresti va marca anul comemorativ Brâncoveanu printr-o dublă manifestare desfăşurată duminică, 26 octombrie 2014, la Sala Mică, de la ora 11.00. În cadrul acestui eveniment va avea loc conferinţa ‘Un veac valah între martiri şi trădări’, susţinută de Acad. Răzvan Theodorescu, urmată de spectacolul-lectură Cină cu soarele sus de Gheorghe Truţă, in regia lui Răzvan Popa.

„Mucenicia Brâncovenilor încheie un secol de inteligentă şi oportunistă politică a elitelor valahe unde s-au întâlnit, rând pe rând, aşteptarea izbăvirii de Turcocraţie dinspre «împărăţia Chesarului» – adică a Habsburgilor – sau dinspre «moscalii» dinastiei Romanov. S-au mai întâlnit cu această politică negocierea inteligentă, trădarea la tot pasul, speranţa, disperarea, bejenia şi magnificenţa unui trai strălucit pe marginea prăpastiei. A fost momentul care a creat definitiv mentalitatea noastră premodernă, prefigurând secolul fanariot, cel al unei culturi strălucite, al unor sincronisme europene şi al unei vieţi în genunchi.” (Acad. Răzvan Theodorescu)

Răzvan Theodorescu s-a născut în Bucureşti, la 22 mai 1939.

Studii: 1955-1963 – Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (cu întrerupere în perioada 1959-1961, din cauza exmatriculării din Universitate pe motive politice, în acest răstimp a fost muncitor necalificat).

Activitate profesională: Istoric al culturii, istoric de artă; Doctor în ştiinţe istorice (1972); Cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei (1963-1987); Profesor universitar la Universitatea de Arte din Bucureşti (din 1990); Secretar General al Asociaţiei de Studii Sud-Est Europene AIESEE (din 1994).

Funcţii publice: Preşedinte al Radioteleviziunii (1990- 1992); Membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992-2000); Ministru al Culturii şi Cultelor (2000- 2004).

Membru al unor asociaţii profesionale: Membru corespondent (din 1993) şi titular (din 2000) al Academiei Române; Membru Corespondent al Societăţii Arheologice din Atena (din 1990); Cavaler (din 1997) şi Comandor (din 2003) al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze; Membru corespondent (din 1998) şi titular (din 2002) al Academiei Europene de Ştiinţă, Arte şi Litere; Membru al Academiei de Ştiinţe al Republicii Albania (din 2006) şi al Academiei de Ştiinţe şi Arte a Macedoniei (din 2006); Mare Ofiţer al Ordinului Naţional pentru Merit (din 2000); Doctor Honoris Causa a nouă universităţi.

Lucrări publicate: Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti – secolele X- XIV, Editura Academiei, Bucureşti, 1974; Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400-1400), Editura Meridiane, Bucureşti, 1976; Itinerarii medievale, Editura Meridiane, Bucureşti; Piatra Trei Ierarhilor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979; Istoria văzută de aproape, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980; Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), I- II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1992; ed. a II-a, Princeps Edit, Iaşi, 2006; Drumuri către ieri, ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1992; Cele 900 de zile ale „manipulării”, Ed. Tinerama, Bucureşti, 1993; La peinture murale moldave des 15-ème et 16-ème siècles, Ed. UNESCO, Bucureşti, 1995; Roumains et Balkaniques dans la civilisation sud-est européene, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1999; Picătura de istorie, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1999; Constantin Brâncoveanu între „Casa Cărţii” şi „Ievropa”, Ed. Rao, Bucureşti, 2006; Europa noastră şi noi, Ed. Capitel, Bucureşti, 2008; Regards d’historien, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2009. Circa 600 de articole în reviste din ţară şi străinătate.

Premii: Premiul Bernier al Institutului Franţei; Premiul Herder al Universităţii din Viena.

Conferinţa va fi urmată de spectacolul-lectură ‘Cină cu soarele sus’, de Gheorghe Truţă.

Despre piesă: Într-un text emoţionant, Gheorghe Truţă imaginează ultima zi a Brâncovenilor pe pământ românesc, înainte de plecarea spre temniţele din Constantinopol. De la miezul zilei până la apusul soarelui, domnitorul, cunoscând dintr-un vis premonitoriu martiriul pe care îl va suferi întreaga familie, le va cere fiilor săi credinţă şi demnitate până în ultima clipă a vieţii.

Distribuţia spectacolului-lectură: MARIUS BODOCHI (Brâncoveanu), MARIA TESLARU (Doamna Marica), GAVRIL PĂTRU (Constantin), IOAN ANDREI IONESCU (Ştefan), LARI GIORGESCU (Radu), SILVANA MIHAI (Matei), MIHAI VERBIŢCHI (Ianache Văcărescu), EUGEN CRISTEA (Mustafa). Regia: Răzvan Popa. Muzică live: Adrian Naidin.

Gheorghe Truţă s-a născut la 1 iunie 1958, în localitatea Călui, judeţul Olt. Astăzi locuieşte în Lupeni, judeţul Hunedoara, unde este profesor de matematică.

Debut literar cu nuvela A doua povestire a Pădurii în Luceafărul, iunie 1977. Din 1993 este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.

Apariţii editoriale: Oraşul, roman, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982 ; Pagoda, proză, Editura de Vest (Facla), Timişoara, 1992; Raiul şobolanilor, roman, Editura Matinal – Panorama, Petroşani – Bucureşti, 1999; Teatru – piese jucate, premiate sau interzise, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003; Îngere, vii?, roman, Editura Aius, Craiova, 2010; Alice nu ştie să moară, teatru, Editura Aius, 2010.

Numeroase Premii literare, între care: Premiul de debut al editurii Albatros pentru romanul Oraşul (1980) ; Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, secţiunea Proză, pe anul 1992, pentru volumul Pagoda ; Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, secţiunea Dramaturgie, pe anul 1995, pentru piesele jucate: Marea brambureală şi Crângul albastru ; Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, secţiunea Roman, pe anul 1999, pentru romanul Raiul şobolanilor ; Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, secţiunea Dramaturgie, pe anul 2003, pentru volumul Teatru –piese jucate, premiate sau interzise; Piesa Catedrala a fost nominalizată de către UNITER pentru „Cea mai bună piesa românească a anului 1999” ; Laureat al mai multor concursuri de dramaturgie din ţară.

Piese montate: Marea brambureală (1995, Teatrul Bacovia din Bacău, regia Mihai Manolescu); Crângul albastru (1996, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, Republica Moldova, regia Ion Cibotaru) ; Alice nu ştie să moară (2005, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, regia Mircea Cornişteanu); Marea brambureală (2005, Teatrul de Artă Dramatică Deva, regia Boris Melinti); Patru surori (2012, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, Republica Moldova, regia Ion Marcoci) ; Călătorie în ţara basmelor (2012, Teatrul de Stat I. D. Sîrbu, Petroşani, regia Boris Melinti) ; Călătorie în ţara basmelor, (2013, Teatrul Vasilache, Botoşani, regia Valentin Dobrescu); Simfonie pentru flaut şi nimeni (2014, Teatrul „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, regia Laurenţiu Calomfirescu).