Sari direct la conținut

VIDEO INTERVIU Ştefan Ionescu (1000 de Chipuri): „Sforile / Finţeşti” – cele mai scumpevinuri produse în România / Imaginea vinului românesc în lume nu se poate face cu vinuriieftine

HotNews.ro
VIDEO INTERVIU Ştefan Ionescu (1000 de Chipuri): „Sforile / Finţeşti” – cele mai scumpevinuri produse în România / Imaginea vinului românesc în lume nu se poate face cu vinuriieftine
VIDEO INTERVIU Ştefan Ionescu (1000 de Chipuri): „Sforile / Finţeşti” Foto: Captura YouTube

Un dialog cu Ştefan Ionescu, fondator al cramei „1000 de Chipuri”, despre cele mai scumpe vinuri produse în România – gama „Sforile / Finţeşti”, din recolta anului 2014. Am încercat să aflăm dacă, în cazul acestor vinuri, se mai poate vorbi de „raport calitate/preţ”, cum ajută această gamă de vinuri super premium imaginea vinul românesc, unde se găsesc aceste vinuri, cine le cumpără şi de ce.

Fragmente din interviu:

Care sunt cele mai scumpe vinuri produse în România?

Ştefan Ionescu a pornit de la ideea că România ar trebui să producă şi vinuri din categoria super premium. Prin urmare, crama „1000 de Chipuri” a lansat, în noiembrie 2017, gama „Sforile / Finţeşti”, cele mai scumpe vinuri din România:

„Sforile / Finţeşti 8”, 100% Shiraz 2014 (maturat 24 luni în baric, lot de 530 de sticle, preţ 300 de euro/sticla).

„Sforile / Finţeşti 7”, 45% Shiraz şi 55% Fetească Neagră 2014 (maturat 24 luni în baric, lot de 555 de sticle, preţ 250 de euro/sticla).

„Sforile / Finţeşti FN14”, 100% Fetească Neagră 2014 (maturat 18 luni în baric, lot de 4.480 sticle, preţ 50 de euro/sticla).

Se mai poate vorbi, în cazul acestor vinuri, de „raport calitate/preţ”?

Cu siguranţă, în cazul fiecărui vin, putem vorbi de raportul calitate/preţ, dar nu trebuie să pierdem din vedere un aspect esenţial: totul depinde de consumatorul căruia te adresezi. Pentru fiecare client, raportul calitate/preţ corect vă depinde de veniturile acestuia. Există suficienţi consumatori pentru care un raport calitate/preţ corect poate să însemne şi câteva sute de euro. Am vrut să demonstrăm, cu această gamă super premium, faptul că în România se pot produce, dar mai ales se pot vinde vinuri din această clasă.

Clientul se autovalidează cumpărând aceste vinuri?

De fiecare dată când o sticlă de vin scump este cumpărată de către un client, acesta validează preţul produsului. Piaţa vinurilor scumpe nu se va putea creea, în România, dacă nu va exista ofertă. Nimeni nu doreşte să dea 300 de euro pe o sticlă de vin, dacă produsul nu se ridică la un nivel corespunzător de calitate. Orice cramă care va face un vin scump, dar care nu va oferi şi calitatea la care se aşteaptă clientul, îşi va deteriora rapid imaginea. În consecinţă, atât clientul cât şi producătorul se validează reciproc.

În România, se pot vinde vinuri atât de scumpe?

În ţara noastră există suficienţi clienţi cu venituri ridicate, care îşi pot permite o sticlă de vin scump. Până acum, aceşti clienţi cumpărau, pe nivelul super premium, doar vinuri din import. Această piaţă creşte, încet dar sigur. Acum 4 ani, când am lansat gama „Sforile / Finţesti”, vindeam 1-2 sticle pe lună, iar în prezent vindem 6-12 sticle pe lună. Din „Sforile 7” am vândut mai bine de 300 de sticle, din „Sforile 8” am vândut aproape 400 de sticle, iar stocul la „Sforile FN14” este total epuizat. Noi estimăm că, în noiembrie 2022, va ieşi o nouă ediţie a gamei „Sforile / Fintesti”, din recolta anului 2017. Realitatea este că nu în fiecare an poţi face un vin de o asemenea calitate, aşa că a trebuit să aşteptăm din 2014 până în 2017, ca să putem scoate în piaţă noile vinuri din această gamă.

E un demers benefic pentru cramă, sau pentru vinul românesc?

Dacă va fi un proiect benefic pentru vinul românesc în general, efectele vor fi benefice şi pentru crama „1000 de Chipuri”. Ştim cu toţii că există „o hegemonie” a vinurilor franţuzeşti în piaţa românească şi, din păcate, unii producători locali doresc doar să copieze aceste vinuri. Este o strategie greşită, deoarece România are o suprafaţă mult mai mică decât Franţa, noi bem în ţara tot vinul pe care îl producem şi, în consecinţă, la nivelul exporturilor, aproape nu existăm. Atunci când produci puţin, singura soluţie e să te concentrezi pe calitate. România are şansa de a produce vinuri excepţionale şi, mai ales, diferite faţă de cele făcute în alte părţi. Imaginea vinului românesc în lume nu se poate face cu vinuri ieftine, cu produse situate pe raftul de jos într-un supermarket din Anglia.

Unde se găsesc vinurile din gama „Sforile / Finţeşti”?

Deoarece numărul de sticle nu e mare, am dorit să direcţionăm distribuţia către acele locaţii de HoReCa din Bucureşti care se concentrează pe vânzarea de vinuri super premium (de exemplu, restaurante ca Argentine, Mandaloun etc.) şi în câteva magazine specializate cu acelaşi profil (de exemplu, Vin Magazin, Grapes etc.).

În cazul vinurilor super premium, e bine să vinzi mult sau puţin?

Vinurile scumpe nu pot fi vândute în cantităţi mari. Din păcate, nu se poate produce vin mult şi bun, în acelaşi timp. Pe de altă parte, cu cât produci mai mult, cu atât e mai greu să controlezi calitatea. Vreau să accentuez faptul că noi dorim, mai întâi, să creăm o piaţă şi, abia apoi, să facem vânzări în ea. Culmea e că nimeni nu se miră când un vin franţuzesc din Burgundia costă, „en primeur”, 7.000 de euro, dar rămânem uimiţi când un vin românesc costă 200-300 de euro. Prin urmare, stă doar în puterea noastră să schimbăm lucrurile în România.

Aceste vinuri se cumpără pentru consum sau pentru colecţie?

Eu cred că principala menire a vinului este să fie consumat. Celor care, însă, doresc să cumpere vin pentru a-l tezauriza, eu le recomand, înainte de a cumpăra un lot pentru colecţie, să consume o sticlă. Esenţa vinului rămâne, totuşi, plăcerea consumului şi bucuria gustului.

Vinurile din gama „Sforile / Finţeşti” au participat la vreun concurs?

Noi nu participăm la concursuri cu niciun vin pe care îl producem. Din punctul meu de vedere, consursurile sunt doar o modalitate de a diferenţia vinurile aflate pe rafturile unui supermarket. Imaginea unei ţări, ca producătoare de vinuri de calitate, nu se poate face la concursuri unde participă mii de etichete de vin. Însă, dacă s-ar face şi la noi ceva de genul degustării „Le Jugement de Paris” din 1976, am dori, cu siguranţă, să participăm.

Ar trebui să facă şi alţi producători din România vinuri atât de scumpe?

Sunt convins că, în anii care vor urma şi alţi producători de vin din România vor intra pe piaţa vinurilor scumpe, care este încă în formare. Singura noastră şansă de a fi recunoscuţi şi apreciaţi pe plan internaţional, ca ţara producătoare de vinuri, este să creştem categoria super premium.

Articol susţinut de Paharnicul.ro

INTERVIURILE HotNews.ro