Opt țări UE, între care și România, nu au făcut încă propunerea de comisar european. Care este termenul-limită

Cipru l-a nominalizat luni pe Costas Kadis ca viitor comisar european, a anunţat luni un purtător de cuvânt al guvernului de la Nicosia, ceea ce face ca din cele 27 de state membre ale UE, doar opt, între care România, să nu fi propus încă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un nume pentru a face parte din echipa sa, în condiţiile în care termenul-limită este 30 august, relatează News.ro citând publicația POLITICO.

Ţările care încă nu au nominalizat oficial un comisar sunt: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Italia, Lituania, Luxemburg, Portugalia şi România.

În plus, în ciuda cererii Ursulei von der Leyen ca ţările să propună, fiecare câte un bărbat şi o femeie, mai multe ţări, inclusiv Irlanda, Cehia şi acum Cipru, au propus public doar un bărbat.

• (În România, a fost vehiculat numele europarlamentarului PSD Victor Negrescu, ceea ce a dat naştere unor polemici între social-democraţi şi liberali – n.r.).

Termenul-limită

Ţările membre ale UE trebuie să îşi desemneze comisarii până la 30 august, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Germania este reprezentată de Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen a obţinut luna trecută votul Parlamentului European pentru un al doilea mandat de cinci ani ca preşedinte al Comisiei Europene, puternicul organism executiv al UE. Parlamentarii europeni au votat pentru reconfirmarea ei în funcţie cu 401 voturi pentru, 284 împotrivă şi 15 abţineri, în condiţiile în care avea nevoie de minimum 361 de voturi pentru a trece. După ce a obţinut postul pentru încă cinci ani, prima sarcină a Ursulei von der Leyen este de a-şi aduna echipa.

Cunoscut sub numele de „Colegiu”, acest grup de 27 de membri include un comisar din fiecare ţară UE, câte unul propus de fiecare dintre statele membre. Între comisarii UE din ultima Comisie Europeană s-au numărat foşti parlamentari, diplomaţi, miniştri şi directori de companii.

Candidați deja propuși

Propunerile de comisari vin din partea guvernelor naţionale sau a preşedinţilor, în funcţie de prerogative. În cazul Ciprului, de pildă, preşedintele cipriot Nikos Christodoulides a informat-o săptămâna trecută pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la decizia sa de a-l nominaliza pe Costas Kadis.

Kadis a deţinut, cel mai recent, funcţia de ministru al agriculturii, dezvoltării rurale şi mediului, poziţie în care a rămas până în februarie 2023. Dacă va fi aprobat, Kadis o va înlocui pe Stella Kyriakides, care a confirmat luna trecută că nu va candida pentru un al doilea mandat. Kyriakides, care a petrecut ultimii cinci ani în calitate de comisar pentru sănătate, i-a urat succes lui Kadis pe social media. „Îi doresc mult succes prietenului meu, comisarul propus Costas Kadis”, a scris ea pe X. Kadis este un biolog axat pe biodiversitate şi dezvoltare durabilă şi este în prezent decan interimar la Şcoala de Ştiinţe ale Sănătăţii de la Universitatea Frederick din Cipru.

De asemenea, guvernul polonez l-a ales pe Piotr Serafin, şeful Reprezentanţei Permanente a Poloniei pe lângă UE, drept candidatul său pentru viitoarea Comisie Europeană şi vizează portofoliul de comisar european pentru buget, a anunţat săptămâna trecută premierul Donald Tusk, care a spus că se va consulta însă şi cu preşedintele Andrzej Duda, deşi este rivalul său politic.

În Austria, guvernul de coaliţie condus de conservatorii austrieci l-a nominalizat la sfârşitul lunii trecute pe ministrul de finanţe conservator Magnus Brunner ca viitor comisar european, după cum a anunţat cancelarul Karl Nehammer. Totuşi, nominalizarea lui Brunner trebuia să să fie aprobată oficial printr-o decizie a cabinetului de coaliţie, precum şi de comisia principală a camerei inferioare a parlamentului, dar ambele partide de guvernământ au fost de acord cu aceasta, făcând ca aceste decizii să fie în mare parte o formalitate.

Când va fi funcţională noua Comisie Europeană

Odată ce numele de comisari sunt prezentate Ursulei von der Leyen, UE începe un proces – care poate dura luni de zile – de verificare a candidaţilor în ceea ce priveşte conflictele de interese, înainte ca deputaţii europeni să le pună întrebări în cadrul unor audieri ce pot dura ore întregi cu privire la planurile lor pentru funcţia de comisar ce le va fi repartizată.

Noua Comisie Europeană ar trebui să fie funcţională până la sfârşitul anului, cel mai devreme în octombrie.