Sari direct la conținut

Cum sunt aleși viitorii componenți ai Comisiei Europene și pe ce candidați mizează țările din UE. Ciolacu va propune „un domn”

HotNews.ro
Cum sunt aleși viitorii componenți ai Comisiei Europene și pe ce candidați mizează țările din UE. Ciolacu va propune „un domn”
Imagine ilustrativă. Foto: Geert Vanden Wijngaert / AP / Profimedia

După ce Parlamentul European a votat pentru a-i acorda Ursulei von der Leyen un nou mandat de cinci ani la șefia Comisiei Europene, urmează un proces anevoios de selectare a consiliului de comisari pentru 2024-2029. Guvernul României nu și-a anunțat propunerea, dar, cel mai probabil, va fi un bărbat, a spus Marcel Ciolacu, motivând că „de două ori România a venit cu două propuneri de comisar, de doamne. Cred că de această dată, România poate să facă o propunere de domn”.

  • În cadrul proiectului european PULSE, HotNews.ro, împreună jurnaliștii parteneri din state membre, arată cum vor fi aleși și ce propuneri au făcut sau pregătesc țările. 
  • Articolul a fost realizat de Sebastian Pricop (HotNews.ro), György Folk (EUrologus/HVG, Belgia/Ungaria), Simona Kostadinova (Mediapool / Bulgaria), Petr Jedlička (Denik Referendum / Cehia), Antonio Villareal și Guillermo Cid (El Confidencial / Spania ), Kostas Zafeiropoulos (EFSYN / Grecia).

Fiecare stat membru al Uniunii Europene va avea un comisar  în Comisia Europeană, iar acești candidați, odată numiți oficial, vor fi responsabili pentru diferite portofolii în cadrul Comisiei, conform articolului 17 din Tratatul de bază al UE. 

Țările fac nominalizările prin guvernele lor, iar acestea sunt aprobate apoi de președintele Comisiei Europene. 

Votul crucial al Parlamentului European

Ursula von der Leyen creează lista finală, în cooperare cu statele membre, ținând cont de echilibrul de gen și geografic. Dacă lista nu este aprobată la votul final al Parlamentului European, este responsabilitatea ei să o modifice și să negocieze portofoliile și numele.

Candidații sunt mai întâi audiați de comisiile specializate ale Parlamentului European, iar în urma acestor dialoguri primesc aviz pozitiv sau negativ.

După audieri, sesiunea plenară a Parlamentului European votează întregul consiliu de comisari, nu pot vota individual un comisar. Acest vot este crucial, deoarece Comisia poate intra în funcție numai dacă este aprobată de Parlament.

Audierile comisarilor europeni încep la jumătatea lunii septembrie, urmând ca votul în plenul PE să aibă loc în octombrie. Ursula von der Leyen speră ca selecția noului consiliu să fie finalizată la momentul preluării mandatului său, în noiembrie, însă jocurile de culise și negocierile ar putea prelungi termenul. 

O parte dintre țările membre UE și-au desemnat deja propunerile pentru Comisia Europeană, în timp ce în altele, precum Bulgaria care de trei ani se confruntă cu o criză politică profundă, procesul de desemnare va fi extrem de dificil.

Iată lista cu numele vehiculate până acum pentru posturile de comisari întocmită în comun de redacțiile partenere din proiectul PULSE, din surse naționale. 

Marcel Ciolacu: „După două doamne propuse, cred că o să propunem un bărbat” 

  • România

În urmă cu o lună, premierul Marcel Ciolacu declara că va propune un bărbat pentru funcţia de comisar european din partea României, în noua componenţă a Comisiei Europene.

„După două doamne propuse, cred că o să propunem un bărbat. Vă repet, de două ori România a venit cu două propuneri de comisar, de doamne. Cred că de această dată, România poate să facă o propunere de domn”, a declarat atunci Marcel Ciolacu, fiind întrebat dacă pentru funcţia de comisar european care va reveni României va avea două propuneri, pentru egalitatea de şanse, respectiv „o femeie şi un bărbat”.

De asemenea, şeful Guvernului a fost întrebat despre negocierile purtate de partea română pentru postul de comisar european.

„Întâi, funcţiile de comisar pe domenii se împart în interiorul familiilor politice. Cu adevărat, am înaintat către familia politică europeană din care fac parte, din S&D, social-democraţilor, faptul că ne dorim comisarul pe economie, actualul comisar pe economie fiind domnul Gentiloni din Italia. Vom vedea cum vor decurge negocierile. Dar, de asemenea, ştiţi că noi, România, suntem altfel decât ceilalţi. Eu voi nominaliza comisarul, iar domnul preşedinte Iohannis, conform unei decizii a CCR pe care nu o comentez, dar o punem în aplicare, negociază în cadrul Consiliului European”, a răspuns Ciolacu.

Deși nu a oferit un nume, dorința de a obține comisarul pe economie indică posibilitatea desemnare a lui Mihai Tudose, primul pe lista comună PSD – PNL pentru europarlamentare și fost ministru al Economiei și premier.

Cele două doamne la care se referă Marcel Ciolacu sunt Adina Vălean, comisar european pe transporturi în mandatul 2019-2024 și Corina Crețu, comisar european pentru dezvoltare regională în perioada 2014-2019. Adina Vălean și dat demisia din funcția de comisar ca urmare a alegerii ei ca membru în Parlamentul European.

Adina Vălean și Corina Crețu. Foto: Profimedia
  • Germania

Întrucât fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE nu poate delega decât o singură persoană la Comisia Europeană, germanii și-au ocupat postul de comisar care le revenea de drept în urma realegerii Ursulei von der Leyen.

Ungaria vrea portofoliul extinderii

  • Ungaria

Pe 29 iulie, prim-ministrul Ungariei a postat pe X că, în urma unei consultări telefonice cu Ursula von der Leyen, îl desemnează din nou pe Olivier Várhelyi în calitate de comisar al Ungariei.

Olivér Várhelyi / Profimedia

„În ultimii cinci ani, comisarul Várhelyi a demonstrat că UE este o forță pozitivă capabilă să producă schimbări în vecinătatea sa și nu numai. El va face o treabă excelentă în următoarea Comisie”, a afirmat Orbán. 

În ceea ce privește așteptările privind portofoliul, publicația ungară EUrologus a aflat din surse de la Bruxelles că diplomația maghiară și-a exprimat speranța că următorul comisar maghiar va fi responsabil și de portofoliul extinderii. Șansele reale ca acest lucru să se întâmple sunt mici, deoarece distribuirea portofoliilor de comisar este un joc complex în care detaliile sunt decise ținând cont de multe aspecte. 

Surse ale EUrologus din țară și de la Bruxelles susțin însă că Enikő Győri, reprezentant al Fidesz în PE, fost ambasador la Madrid și fost secretar de stat responsabil cu afacerile UE, este adevăratul candidat al lui Orbán. 

Reamintim: nominalizarea lui László Trócsányi, primul propus de maghiari pentru postul de comisar, a eșuat în urmă cu cinci ani, după audierea sa în comisia PE.

Raffaele Fitto, principalul candidat al Italiei

  • Italia

Guvernul italian de dreapta condus de Giorgia Meloni nu și-a anunțat încă oficial candidatul și nici nu a precizat când o va face (spre deosebire de majoritatea celorlalte țări europene). 

Cu toate acestea, Raffaele Fitto este văzut drept principalul candidat. „Comisarul ar trebui să fie ministrul Raffaele Fitto. Am discutat deja temeinic despre acest lucru și va fi el”, a declarat Fulvio Martusciello, șeful delegației Forza Italia în Parlamentul European, într-un interviu exclusiv pentru Euronews.

Raffaele Fitto / Profimedia

Antonio Tajani, viceprim-ministru și ministru de externe al Italiei din 2022, a întărit această decizie. „Italia are dreptul la un comisar puternic. Fitto este un candidat excelent, deoarece cunoaște Parlamentul European și Comisia Europeană, cunoaște Consiliul”, a spus Tajani.

Fitto este în prezent ministru pentru afaceri europene din partea Fratelli d’Italia, principalul partener în coaliția guvernamentală cu Forza Italia și Liga, care a preluat mandatul la 22 octombrie 2022. Anterior, a fost membru al Parlamentului European între 1999 și 2000 și din nou între 2014 și 2022 (copreședinte al grupului Conservatorilor și Reformatorilor Europeni din 2019). 

A fost guvernator al regiunii Puglia între 2000 și 2005 și ministru responsabil pentru regiuni și coeziune teritorială în ultimul guvern condus de Silvio Berlusconi între 2008 și 2011. Candidatura sa este susținută nu numai de guvernul italian, ci și de mai mulți membri ai Parlamentului European, deoarece este considerat a fi o persoană care poate reprezenta în mod eficient interesele Italiei la Bruxelles.

  • Cehia

Candidatul cehilor, Jozef Síkela, este în prezent ministru al industriei și comerțului. Acesta a lucrat anterior la Erste Bank și a fost membru al consiliului de administrație al Erste Group. În prezent, este una dintre cele mai importante personalități politice ale țării în domeniul tranziției energetice. Prim-ministrul Petr Fiala a subliniat în repetate rânduri că guvernul său dorește ca Jozef Síkela să aibă un portofoliu economic puternic.

Nominalizarea Bulgariei, în plină criză politică

  • Bulgaria

Bulgaria se află într-o criză politică profundă din 2021. De atunci, au avut loc cinci alegeri parlamentare, dar ele nu au reușit să ofere un guvern stabil. 

Dacă nominalizările comisarilor UE sunt făcute de actualul guvern în exercițiu (care este puternic influențat de partidul GERB din familia Partidului Popular European), aceștia pot alege dintre cele mai probabile două opțiuni. 

Primul este actualul comisar european bulgar, Iliana Ivanova, care este în prezent responsabil pentru portofoliul „Inovare, cercetare, cultură și tineret”. A devenit comisar european bulgar în 2023, deoarece comisarul anterior, Mariya Gabriel, a demisionat și a preluat postul de viceprim-ministru al Bulgariei. Între 2013 și 2023, Iliana Ivanova a fost membră a Curții de Conturi Europene. 

Cealaltă opțiune nominalizată poate fi Eva Maydell. Maydell, în vârstă de 38 de ani, și-a început acum al treilea mandat în Parlamentul European și se ocupă în principal de digitalizare și de reglementarea inteligenței artificiale.

Iliana Ivanova și Eva Maydell / Profimedia
  • Spania

Teresa Ribera, în prezent ministrul spaniol responsabil cu tranziția ecologică, este de așteptat să fie nominalizată în calitate de comisar. A fost principalul candidat al Partidului Socialist (PSOE) la alegerile europene din 9 iunie, la fel ca actualul Înalt Reprezentant pentru afaceri externe, Josep Borrell, la alegerile UE din 2019, ceea ce indică seriozitatea intenției premierului Pedro Sánchez de a o nominaliza. Ribera și-a exprimat deschis interesul pentru acest post, dar decizia este în mâinile lui Sánchez, neexistând încă informații cu privire la decizia finală.

Teresa Ribera / Profimedia

Ribera este o figură centrală în guvernul spaniol, care a obținut așa-numita „excepție iberică”, care a permis Spaniei și Portugaliei să reducă prețurile la gaze, ceea ce a fost deosebit de important pentru un guvern care își bazează legitimitatea politică în mare măsură pe faptul că impune respect la Bruxelles. Ribera este una dintre figurile respectate ale UE și a fost vocea principală a reformelor legate de piața energetică după începutul crizei energetice.

  • Grecia

Deși Ursula von der Leyen a trimis o scrisoare statelor membre ale UE în care a precizat că ar dori să vadă numele a doi candidați din fiecare țară, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a dat de înțeles în ultimele zile că va fi propus un singur nume (pentru a evita nemulțumirile personale în caz de respingere). 

Favoritul actual pentru a ajunge la Bruxelles este guvernatorul regional al Macedoniei Centrale, Apostolos Tzitzikostas. Potrivit informațiilor din presa elenă, Tzitzikostas are șanse mari (în prezent, cele mai mari), dar nu este sigur că nominalizarea sa va fi finalizată. 

Macron a nominalizat deja candidatul

  • Franța

Thierry Breton, actualul comisar european francez, a fost nominalizat de președintele Emmanuel Macron. Ambiția sa este de a dobândi un portofoliu extins în domeniul securității și protecției economice.

  • Irlanda

Micheál Martin (viceprim-ministru și fost prim-ministru) și Charlie McConalogue (ministru al agriculturii) se numără printre candidați. Se așteaptă ca Fianna Fáil (Partidul Național din Irlanda) să facă nominalizarea.

  • Letonia

Valdis Dombrovskis (actualul comisar pentru comerț) este așteptat să își continue activitatea. La Bruxelles s-a sugerat că Dombrovskis ar putea primi un portofoliu similar cu cel actual sau eventual unul legat de Ucraina.

  • Lituania

Gabrielius Landsbergis (ministru de externe) este un candidat puternic pentru un portofoliu care are legături cu politica externă.

  • Luxemburg

Christophe Hansen și Nicolas Schmit sunt pe lista candidaților pentru un post de comisar pentru servicii financiare.

Malta propune un politician de 34 de ani

  • Malta

Nominalizarea lui Glenn Micallef, propus de guvernul maltez, a provocat controverse din cauza tinereții și lipsei sale de experiență politică. Micallef, în vârstă de 34 de ani, a avansat rapid în administrația publică din Malta, ocupând funcții precum cea de șef de cabinet al prim-ministrului Robert Abela și cea de șef al departamentului maltez de coordonare a UE la Bruxelles. Cu toate acestea, el nu a deținut niciodată o funcție politică, ceea ce diferă de practica consacrată de numire a politicienilor cu experiență, adesea foști miniștri, în Comisia Europeană.

Glenn Micallef. Foto: Facebook

Nominalizarea sa contravine, de asemenea, preferinței Ursulei von der Leyen de a primi propuneri atât candidați bărbați, cât și femei și să aleagă politicieni cu experiență. Unii membri ai cabinetului lui Abela au fost surprinși de nominalizarea lui Micallef și și-au exprimat îngrijorarea că lipsa sa de experiență ar putea duce la primirea de către Malta a unui portofoliu mai puțin important în cadrul Comisiei. 

  • Țările de Jos

Wopke Hoekstra (actualul comisar pentru climă) a fost nominalizat de prim-ministru, în ciuda faptului că dinamica politicii interne olandeze este destul de imprevizibilă.

  • Polonia

Radosław Sikorski nu va fi comisar polonez pentru UE, deoarece este o funcție prea mică în comparație cu ambițiile și abilitățile sale. Șeful diplomației poloneze a devenit unul dintre protagoniștii politicii externe a UE și este recunoscut în afara Europei pentru că are multe legături cu politicieni de peste ocean. 

Chiar înainte de alegerile pentru Parlamentul European, la Varșovia se vorbea că singura funcție UE care l-ar interesa ar fi postul de Înalt Reprezentant pentru politică externă și de securitate, funcție pe care nu a primit-o. 

Polonia s-a poziționat puternic în lupta pentru funcții din UE. Realegerea Ursulei von der Leyen i se datorează într-o măsură importantă premierului polonez Donald Tusk. Nu este încă clar dacă Polonia va primi un portofoliu economic important sau un comisar pentru politica de vecinătate și extindere. Acest din urmă post ar avea sens, deoarece Varșovia ar putea controla astfel progresul negocierilor de aderare cu Ucraina.

Cu toate acestea, nu există o listă oficială a candidaților polonezi la funcția de comisar. Pentru acest post este vehiculat Piotr Serafin, care este în prezent reprezentantul permanent al Poloniei la UE. El este unul dintre apropiații lui Tusk.

  • Portugalia

Academicianul Miguel Poiares Maduro (Universitatea Europeană din Florența) și fost ministru portughez responsabil cu dezvoltarea regională este unul dintre candidații la funcția de comisar despre care se vorbește foarte mult. Celălalt este Maria Luísa Albuquerque, fost ministru de stat și de finanțe. Prim-ministrul Luís Montenegro are ultimul cuvânt cu privire la nominalizarea portugheză.

  • Slovenia

Guvernul a început să negocieze nominalizarea lui Tomaž Vesel, care este candidatul Mișcării pentru Libertate și al social-democraților. Vesel este licențiat în drept și a fost președinte al Biroului sloven de audit de stat între 2013 și 2022.

  • Croația

Dubravka Šuica din partea Partidului Popular European, în prezent comisar responsabil cu portofoliul democrației și demografiei, se numără printre candidați. Nu există încă informații definitive cu privire la candidatul guvernului croat.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.

INTERVIURILE HotNews.ro